Depresia, masurata in miliarde de euro
In prezent, 50 de milioane de europeni au probleme de sanatate mentala. In Germania, dezechilibrele mentale reprezinta cea de-a treia cauza a absenteismului de la locul de munca (cu un procent de 8,6%) si principala cauza pentru pensionarea anticipata (circa 30% din cazuri), devansand in ultimii 20 de ani problemele musculare si osoase si cancerul, potrivit lui Stefan Kapferer, secretar de stat pe langa Ministerul Sanatatii din Germania. Pe nota de plata a Europei, numai depresia aduce costuri anuale de 136 de miliarde de euro. Cea mai mare parte din aceasta suma – 99 miliarde de euro, e reprezentata de pierderi in productivitate. In unele tari, costurile generate de problemele de sanatate mentala le depasesc pe cele ale somajului, cum e cazul Marii Britanii, care aloca anual 3,9 miliarde de euro in acest sens.
In ultimii 20 de ani, incidenta dezechilibrelor mentale s-a dublat in cele mai multe tari, pe fondul trecerii de la un sistem economic bazat pe industrie grea si agricultura la unul axat pe servicii. Sectoarele cele mai afectate sunt bankingul, educatia si administratia publica, in comparatie cu industria grea si constructiile, unde problemele de sanatate mentala sunt mai rare. Si viitorul nu arata mai bine.
Pana in 2030, depresia va ajunge pe locul intai in lume ca pregnanta a bolilor, devansand problemele respiratorii si digestive, potrivit lui Helmut Brand, profesor de sanatate publica europeana la Universitatea Maastricht din Olanda.
In Europa, Romania este din nou in capul listei negative. Potrivit unui studiu realizat anul trecut, romanii sunt cei mai pesimisti europeni, cu un procent de 35%. Media europeana este de 15%, iar vecinii nostri din sud, bulgarii, au un procent al pesimismului de numai 6%. “Din cate stiu, Romania si Bulgaria sunt vecini, nu stiu ce s-a intamplat acolo”, a spus Brand.
Romania este si una din cele 9 state ale Uniunii Europene unde “dezvoltarea starii de bine” nu se afla pe agenda guvernamentala. Tari unde starea de bine reprezinta obiectul unor strategii nationale si programe sunt Austria, Belgia, Cehia, Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Norvegia, Portugalia, Bulgaria, Grecia si Slovacia.
Ce se poate face, pana la urma, pentru a frana raspandirea depresiei si a bolilor mentale? La nivel de intentie, sanatatea mentala la locul de munca este unul din obiectivele strategiei UE “Europa 2020”. “Locul de munca, unde oamenii isi petrec cea mai mare parte din timp, e locul cel mai important unde se poate face preventia”, a spus Andrzej Rys, director in cadrul Directoratului General pentru Sanatate si Consumatori al Comisiei Europene. “Printr-un sistem de sanatate social, dar fara contributia companiilor nu ne putem atinge obiectivele. Ei trebuie sa investeasca in starea de bine. O stare buna de sanatate este un business bun pentru toata lumea”.
Vezi in slide-ul urmator ce anume cauzeaza depresia la locul de munca. Cum comentati?
Ce cauzeaza depresia la locul de munca
Una dintre teoriile depresiei pune accentul pe relatia dintre cerere, control si suport. Astfel, o cerere ridicata, care presupune volume mari de munca, control insuficient al situatiei din partea angajatului si lipsa de sustinere din partea sefului reprezinta o combinatie “castigatoare” pentru stres si depresie. O alta teorie este cea a dezechilibrului dintre efort si rasplata. “Daca efortul e mare insa e apreciat pe masura, e ok. Daca nu se traduce intr-un salariu mai mare, apreciere, securitate si oportunitati de cariera apare stresul”, explica Lennart Levi, profesor emerit de medicina psihologica la Institutul Karolinska din Suedia.
De asemenea, stresul apare atunci cand exista un dezechilibru intre cerere si capabilitati personale. “Se poate corecta schimband situatia sau schimband persoana”, spune profesorul Dieter Zapf, sef al diviziei de Psihologie Organizationala in cadrul Universitatii din Frankfurt. Realist, echilibrul poate fi restabilit daca se reduc factorii de stres (presiunea timpului, conflict de roluri si ambiguitate, constrangeri legate de job, greutati, insecuritate, mediul stresant, clienti agresivi) si se cresc resursele (sustinere din partea sefilor sau colegi, programe de management al stresului, traininguri de competente sociale si personale).
Potrivit modelului “spiralei depresiei”, o persoana ajunge de la starea de sanatate la depresie trecand prin urmatoarele faze: insomnii, durere, energie scazuta, iritabilitate, munca in exces, deficit de memorie, izolare sociala, sentimente de vinovatie, demotivare, apatie, depresie, ganduri de suicid. Intervalul in care se intampla toate acestea e de obicei mare, intre 1 si 5 ani. “Trebuie observate simptomele din timp, e o perioada destul de lunga de interventie”, spune Hans-Peter Unger, medic la Clinica Asklepios din Hamburg.
“Oamenii pot avea perioade foarte lungi de tacere. Nu ai zice ca sunt bolnavi, insa in acea perioada creste riscul sa isi piarda jobul”, spune Paul Litchfield, Chief Medical Officer la British Telecom Group. Sunt cazuri care trebuie observate si ajutate.
Ce castiga companiile?
De obicei, dezechilibrele mentale la locul de munca sunt influentate sau amplificate de manageri. “Managerii sunt terifiati de oamenii bolnavi, in special de cei cu probleme de sanatate mentala. Sunt ingrijorati ca ceea ce fac sau spun ar putea inrautati situatia sau ar putea duce chiar la suicid. Raspunsul la indemana e <<nu vreau sa am de-a face cu astfel de oameni>>”, spune Paul Litchfield de la British Telecom.De asemenea, managerii nu sunt obisnuiti sa priveasca profitabilitatea companiei prin lentila sanatatii angajatilor. “Cum masuram impactul cand managerii intreaba de costuri? E foarte dificil sa le explici ca reduce absenteismul”, spune Alain Sommer, Corporate Health Coordinator la ArcelorMittal.
“Ei nu stiu nimic despre psihologie. Trebuie sa schimbam programele din scolile de business. Iar middle managers sunt cei mai periculosi. Cred ca vor deveni mari manageri si sunt dispusi sa faca orice cu echipele lor pentru a-si atinge targetul. Trebuie sa le faci training. Bafta!”, mai spune Sommer. “Pe mine ma asculta pentru ca am fost inainte manager de finante. Si cred ca sunt de partea lor. Le spun sa vorbeasca cu oamenii inainte ca ei sa afle din ziare ca vor concedia 20.000 de angajati”.
Exista totusi un concept care i-ar putea convinge pe manageri sa acorde importanta sanatatii mentale a angajatiilor: return on investment. Potrivit unui studiu realizat de Martin Knapp, profesor de politici sociale la London School of Economics, fiecare lira sterlina investita pentru diagnosticarea rapida si tratamentul depresiei la locul de munca aduce un castig de 5 lire sterline. Iar fiecare lira sterlina investita in promovarea sanatatii la locul de munca aduce un castig de 9,6 lire sterline.
Investitiile in sanatatea angajatilor se intorc printr-un randament mai bun, absenteism scazut si creativitate. Un studiu realizat pe circa 30.000 de angajati din 15 tari arata ca in organizatiile in care sanatatea si starea de bine erau percepute ca fiind prioritare, performanta organizationala era de 2,5 ori mai mare decat in companiile unde sanatatea si starea de bine erau prost gestionate. De asemenea, cresterea in creativitate si inovatie era perceputa ca fiind de 4 ori mai mare in companiile care puneau accent pe sanatatea si starea de bine a angajatilor.
Abordarile ArcelorMittal, British Telecom si Unilever
Producatorul de otel ArcelorMittal are 280.000 de angajati si 150.000 de subcontractori in 60 de tari. Din punctul de vedere al politicilor de sanatate mentala, nu au putut fi gasite linii comune de programe si abordari care sa poata fi implementate in toate tarile, spune Alain Sommer, Corporate Health Coordinator al companiei. “Nu exista o singura solutie de implementare nici macar la nivelul Europei. Sunt particularitati culturale si sisteme sociale diferite”.In cadrul ArcelorMittal exista o saptamana pe an numita “Saptamana Sanatatii” in care este promovata sanatatea, iar angajatii pot sta de vorba cu medici. De asemenea, a fost testat un proiect pilot, de “vigilenta impartita”, care presupune ca “toata lumea sa aiba grija de toata lumea”. S-a observat ca rata accidentelor si a absenteismului a scazut, iar conceptul urmeaza sa fie predat tuturor angajatilor.
British Telecom, o companie cu 110.000 de angajati in peste 100 de tari, deruleaza de 10 ani programe adresate sanatatii mentale. “Daca vrei sa ai succes pe termen lung trebuie sa ai o baza variata de angajati. Daca ii excluzi pe oamenii cu probleme mentale excluzi un anumit tip de creativitate important”, spune Paul Litchfield, Chief Medical Officer BT Group. “Daca ne creem imaginea unei companii neprietenoase fata de cei cu dezechilibre mentale s-ar putea sa avem probleme. Cei din generatia baby boom erau fericiti cu un pachet salarial gras si o masina de firma, insa tinerii de azi sunt mai complecsi, vor sa rezoneze cu personalitatea companiei”.
British Telecom are un “Work Well Model” care isi propune sa imbunatateasca calitatea timpului petrecut la munca, relatiile interpersonale si sa ofere ajutor profesionist. Compania lucreaza cu ONG-uri specializate in sanatate mentala si include acest domeniu in trainingurile regulate ale managerilor, fara sa-l evidentieze ca atare. “Nu le spunem ‘va invatam sa fiti manageri de oameni’. Ele sunt incluse in program, nu le poti deosebi”, spune Lithfield.
Mai mult, compania le ofera angajatilor posibilitatea de a completa un “BT Health&Well-being Passport”, in urma caruia pot primi consiliere si tratament. De asemenea, toti managerii sunt instruiti printr-un program numit “Mental Health First Aid”, un fel de trusa de prim-ajutor care ii invata cum sa reactioneze rapid in cazul dezechilibrelor mentale.
La Unilever Grecia, angajatii completeaza regulat un chestionar al nivelului satisfactiei. Presedintele companiei se intalneste personal cu ei la fiecare trei luni. De asemenea, Unilever are un sistem de beneficii care include: ore de munca flexibile; telework (munca de la distanta); “Happy Friday” (program mai scurt vinerea); zile de concediu in plus pentru maternitate; zile de concediu in plus pentru angajatii mai vechi de 10 ani; salariu intreg pana la 6 luni pentru concediul medical; plan suplimentar de pensii; doua zile libere pentru boala unui membru al familiei; excursii si seminarii de psihologie.
“Sa nu uitam ca promotiile mici pot fi eficiente si nu trebuie sa fie scumpe”, spune Stelios Papadopoulos, Senior Medical Adviser al companiei.
