Care sunt viitoarele regiuni administrativ-teritoriale?

Care sunt viitoarele regiuni administrativ-teritoriale?Reorganizarea administrativ-teritoriala solicitata de presedintele Traian Basescu presupune comasarea celor 41 de judete actuale in 8 judete mari (7 judete si municipiul Bucuresti). Viitoarele regiuni administrativ-teritoriale ar urma sa se suprapuna peste regiunile de dezvoltare economica stabilite in Programul Operational Regional 2007-2013 (click pe foto pentru marire).

Disparitatile teritoriale, in ceea ce priveste dezvoltarea economica si sociala, au urmat un trend de crestere la nivelul intregii tari, desi Romania a aderat in 2007 la Uniunea Europeana, iar asteptarile populatiei erau pozitive.

Scopul Programului Operational Regional (POR), lansat de autoritati in 2007, este sa sprijine o crestere echilibrata a tuturor zonelor tarii, nu atat prin redistribuirea resurselor publice, cat mai ales prin asigurarea ca toate zonele dispun de un nivel minim de infrastructura de afaceri, sociala si capital uman, care sa permita cresterea economica.

Programul este finantat in perioada 2007-2013 din bugetul de stat si bugetele locale, cati si din surse private, fiind cofinantat de Uniunea Europeana. Contributia financiara a UE poate ajunge pana la 85% din totalul cheltuielilor nationale (publice si private).

Traian Basescu a avertizat in urma cu doua zile ca Romania risca sa ajunga in situatia de suspendare temporara a utilizarii banilor europeni daca nu rezolva problemele existente in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor acordate de UE. Presedintele Romaniei a facut referire la coruptia de la nivelul judetelor.

„Cea mai puternica proba o avem in raportul pe care o sa-l analizam in zilele viitoare, sa vedem ce s-a intamplat in multe dintre judete cu proiectele finantate din bani europeni. Ministerele aproba proiectele, se dau pe mana consiliilor judetele pentru executie si abia pe urma vedem ce iese”, a declarat Basescu.

Astfel, pentru a rezolva problema coruptiei locale, presedintele a sustinut reducerea numarului de judete la 8, fata de 41 cate sunt in prezent, pentru ca „actualul sistem adiministrativ-teritorial, mentinut din 1968, genereaza ineficienta in utilizarea banilor UE si coruptie”.

Premierul Emil Boc este cel care a primit sarcina de a finaliza in cel mult o luna proiectul de lege prin care se va schimba structura administrativa a tarii. Intre timp, dezbaterile dintre politicieni privind reorganizarea continua.

AmCham: O masura buna daca presupune reducerea costurilor si eficienta

AmCham: O masura buna daca presupune reducerea costurilor si eficientaAlexandra Gatej (foto), presedintele Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham Romania), considera ca reorganizarea administrativa a tarii ar trebui sa se bazeze pe doua criterii principale – eficienta si reducerea costurilor – strategie similara cu cea a multinationalelor. In plus, in opinia presedintelui AmCham trebuie avut in vedere si costul reorganizarii.

“Cred ca Romania poate suporta acest cost, daca ne gandim la avantajele pe care le va avea in viitor un astfel de proiect. Daca scopul acestui proiect este reducerea birocratiei, eliminarea coruptiei, reducerea costurilor si o mai buna eficienta consider ca este unul rentabil”, declara Alexandra Gatej.

La randul sau, Gheorghe Caruz, presedintele Patronatului Roman al Carnii de Porc, sustine ca proiectul adus in discutie de presedintele Traian Basescu este unul eficient atata timp cat va avea ca rezultat reducerea personalului din sectorul bugetar.

“Avem foarte multi functionari publici, trebuie luate masuri. Un salariat are in medie 20 de milioane de lei pe luna. Deci nu vad de ce nu ar putea suporta Romania aceasta reorganizare administrativa, din contra e vorba de economie de costuri. Alta este problema, exista orgolii locale mari care sunt vor fi deranjate de acest proiect”, sustine Caruz.

Daca reprezentantii a diferite asociatii se gandesc deja la reducerea personalului si a birocratiei, in schimb sefii de companii nu vad deocamdata efecte asupra afacerilor pe care le conduc.

“Nu vad nicio influenta directa. Insa, indirect ne-ar putea influenta printr-o organizare mai buna a autoritatilor. Dar imi este greu sa spun acum daca este sau nu o masura buna. Trebuie sa fie intai implementata”, afirma Adrian Olteanu, directorul general al Flanco Retail, al treilea lant de magazine de electronice si IT de pe piata locala.

Ce s-ar schimba din punct de vedere fiscal?

Ce s-ar schimba din punct de vedere fiscal?Reorganizarea administrativ-teritoriala va presupune, cel mai probabil, si schimbari la nivelul structurilor de administrare fiscala, explica Luminita Ristea, partener in cadrul Nexia Romania. Astfel, s-ar putea ca pentru cele 8 mari regiuni sa existe un numar egal de administratii fiscale regionale.

Aceste administratii regionale ar urma sa coordoneze activitatea fiscala de la nivelul noilor judete, urmand sa fie pastrate si administratiile fiscale de la nivelul oraselor.

Consultantii in fiscalitate avertizeaza, insa, ca reorganizarea fiscala este greu de realizat si poate produce necorelari, dezorganizare sau intarzieri.

"Teoretic se pot produce diferite necorelari, insa momentan nu se stie care este planul reorganizarii, este doar o propunere. Insa, cand se fac astfel de comasari apar si probleme", afirma Dan Schwartz (foto), managing partner al companiei Scot & Company Consulting. El a adaugat ca o reorganizare administrativ-teritoriala si fiscala majora trebuie sa fie coordonata de un grup de experti care sa propuna solutiile cele mai bune, iar Guvernul doar sa adopte decizii.

Reorganizarea fiscala s-ar realiza relativ usor daca sistemul electronic de depunere sau de plata a datoriilor fiscale ar functiona eficient.

"Daca avem un sistem electronic eficient, atunci cred ca nu ar trebui sa existe probleme. Conteaza foarte mult partea de informatizare si nu stiu daca Ministerul Finantelor a pus la punct toate detaliile legate de sistemul electronic de depunere a declaratiilor fiscale sau de plata", explica Luminita Ristea.

Ea subliniaza ca, in mod normal, reorganizarea administrativa ar avea ca scop principal reducerea birocratiei. Insa, in Romania putem avea parte de surprize.