Daniel Daianu: Forta propulsiva a Europei s-a epuizat
Economistul Daniel Daianu este de parere ca economia europeana a incetinit in primul rand din cauza epuizarii stimulilor fiscali, introdusi de guverne dupa criza financiara din 2008, si in al doilea rand din cauza faptului ca increderea investitorilor si a consumatorilor inca se lasa asteptata."Nu s-a intamplat ce anticipau guvernele: restabilirea increderii investitorilor si a consumatorilor. Daca nu ai investitii si nu ai consum nu ai nici de unde sa obtii cerere agregata", a explicat, pentru Wall-Street.ro, Daniel Daianu.
In momentul de fata ar fi trebuit ca actiunea privata sa substituie stimulentele fiscale si cele monetare, dar acest lucru nu se intampla din cauza lipsei de incredere. "Gradul de incertitudine este atat de mare incat nu se fac investitii, nu se consuma", a adaugat economistul.
Daianu explica ca increderea s-a deteriorat masiv din cauza situatiei bugetelor publice, care in ciuda opiniei multora, au fost distorsionate de supraindatorarea privata, iar in cele din urma "statele au preluat datoriile private si acum sunt incovoiate de aceste datori, nu mai au spatiu fiscal".
Totodata, bancile, desi si-au refacut baza de capital, sunt extraordinar de prudente, pentru ca intr-o economie inca slabita au reticente in a acorda credite. Economistul considera ca aici s-a format un cerc vicios: consumatori au fost loviti de criza, iar firmele nu au incredere desi stau pe lichiditati, lucru care nu face decat sa impiedice cresterea economica, ceea ce descurajeaza si mai mult firmele si consumatorii.
Astfel, Daianu considera ca, la nivel de ansamblu, vedem o precaritate a conditiilor in Europa, motiv pentru care este de inteles si evolutia economiei romanesti.
“Nu era credibil sa creasca exporturile cu 20-30%. Economia noastra - mult mai mica decat altele din UE - era firesc sa nu depinda atat de mult de cererea interna, cat de cea externa", a declarat Daniel Daianu.
In plus, economistul sustine ca Romania nu a reusit sa se foloseasca de absorbtia fondurilor europene, care daca era mai viguroasa putea sa reprezinte un proces investitional care sa compenseze ceea ce rezulta din consolidarea fiscala.
"Daca am absorbi mai multe fonduri europene si am avea si o colectare a taxelor mult superioara, am putea sa mentinem cheltuielile publice la un nivel, in conditiile in care diminuam deficitul bugetar”, explica Daianu.
Laurian Lungu: Sectorul privat nu poate sa isi revina de unul singur
De asemenea, Laurian Lungu, managing partner in cadrul Macroanalitica, considera ca sectorul privat nu este inca suficient de puternic pentru a trage economia in sus. Astfel, incetinirea economica pe care o remarcam in T2 in Europa este efectul sistarii stimulilor fiscali.In 2008, guvernele europene mizau ca impulsurile fiscale sa suplineasca absenta investitiilor private si sa aiba un caracter temporar, de 1-2 ani.
"Ceea ce vedem acum este efectul incetarii acelor ajutoare. Cred ca sectorul privat inca nu si-a revenit. Economia nu poate sa reziste singura in acest moment fara un ajutor din partea statului, daca ne uitam la rezultatele trimestrului 2", a declarat Lungu pentru Wall-Street.ro.
Mai mult, analistul economic considera ca in prezent politica fiscala din Europa este restrictiva si descurajeaza cresterea economica. De asemenea, si politica monetara incepe sa se inaspreasca, in conditiile in care Banca Central Europeana (BCE) a crescut dobanda cheie intr-un moment in care poate ca ar fi trebuit sa lase ratele dobanzilor mai jos, pentru ca economia nu este suficient de puternica.
Politica fiscala restrictiva din UE vizeaza reducerea deficitelor bugetare la 3% din PIB sau chiar pana la 0%, in conditiile in care cererea externa este letargica, iar creditarea in sectorul bancar nu s-a reluat.
Astfel, Lungu considera ca sectorul privat nu poate sa isi revina de unul singur, in conditiile unor politici fiscale si monetarea restrictive, mai ales ca si cererea globala este relative scazuta.
"Daca ai o crestere economica anemica si ai probleme la nivel structural, cum exista in multe economii europene, trebuie ca politicile structurale sa fie abordate in primul rand pentru a putea genera crestere economica. Altfel, intri in acest cerc vicios, o politica fiscala restrictiva iti afecteaza si mai mult cresterea economica si este foarte dificil sa iesi de aici", concluzioneaza Laurian Lungu.
Germania, motorul economic al Europei, da semne de oboseala
Cea mai mare economie a Europei, Germania, abia s-a clintit in al doilea trimestru, avand o crestere de 0,1% fata de T1 din acest an, sub estimarile analistilor. “Germania este o tara bazata pe exporturi care are paradoxul unei monede prea puternice, iar daca ar iesi din euro ar avea moneda de doua ori mai puternica. Marile tari exportatoare sunt cele care au o moneda devalorizata, precum China”, a declarat, pentru Wall-Street.ro, Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA)
El a explicat ca, in prezent, slabiciunea economiei Germaniei este cursul de schimb, nu cererea.
Potrivit Reuters, economia europeana a incetinit puternic, pe fondul avansului modest inregistrat de Germania si a stagnarii din Franta, alimentand astfel temerile ca letargia remarcata in ultimul trimestru va stopa eforturile de consolidare fiscala.
Cele 17 state din zona euro au crescut cu 0,2% in al doilea trimestru, in serie ajustata sezonier, sub estimarea analistilor de 0,8%, conform statisticilor Eurostat.
Situatia nu este mai buna nici pentru cela mai indatorate state din UE, in special Grecia, Italia, Spania, Portugalia si Irlanda, unde s-au inregistrat cresteri slabe sau chiar 0, ceea ce inseamna ca tintele de deficit bugetar vor fi si mai greu de atins in masura in care veniturile din taxe se vor comprima si platile cu asistenta sociala vor creste.
"Vedem principalii indicatori economici in scadere si asta inseamna ca vom vedea o crestere slaba si in al treilea trimestru", a spus Christoph Weil, economist la Commerzbank, citat de Reuters.
"Principalele economii au avut cresteri modeste si asta ar putea fi o problema daca trendul va continua", a adaugat economistul.
De asemenea, Romania s-a incadrat perfect in media europeana, cu un avans al PIB-ului de 0,2% in trimestrul 2, comparativ cu T1.
Fata de trimestrul II din 2010, economia Romaniei a urcat cu doar 0,3% in serie ajustata sezonier, marcand astfel una dintre cele mai slabe performante din UE, dupa cea a Portugaliei care a scazut cu 0,9%.
Zoellick, Banca Mondiala: Lumea a intrat intr-o faza mai periculoasa
Seful Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a afirmat intr-un interviu acordat The Australian ca lumea a intrat intr-o "noua si mai periculoasa faza", pe fondul incertitudinilor economice legate de criza datoriilor suverane din Europa.El a sustinut ca problemele Europei sunt mult mai serioase si greu de rezolvat decat cele ale Statelor Unite.
"In ultimele saptamani lumea s-a indreptat de la o revenire in mai multe viteze - cu pietele emergente si cateva economii ca Australia care inregistraza cresteri solide, pe de-o parte, si economiile avansate - catre o noua si mai periculoasa faza", a spus Zoellick.
Seful Bancii Mondiale i-a indemnat pe liderii europeni sa abordeze problema cronica a datoriilor cu mai multa urgenta si a criticat structurile Uniunii Europene care au facut reforma economica dificila.
"Nu mai este ca in 2008 (cand a lovit criza financiara globala)", a spus Zoellick.
Pe de alta parte, presedintele BM vede un semn pozitiv in faptul ca oamenii si-au platit datoriile si ca acum nu mai putem asista la un soc, precum in 2009. Dar, el avertizeaza ca cele mai dezvoltate state nu mai au spatiu fiscal suficient, iar politica monetara este deja suficient de relaxata.
De asemenea, seful Fondului Monetar International, Christine Lagarde, a spus in Financial Times ca prioritatea ramane reducerea deficitelor, dar nu ar trebui sa fie excluse si masuri de stimulare a cresterii economice si a locurilor de munca.
"Ce avem nevoie este sa ne concetram si pe consoliderea fiscala pe termen mediu si pe sustinerea pe termen scurt a economiei si pietei muncii. Asta ar putea parea contradictoriu, dar de fapt cele doua se sprijina reciproc", a explicat Lagarde, citata de Reuters.
