FMI a impus Guvernului sa vanda minim 20% din actiunile Postei
FMI a impus Guvernului ca pana la sfarsitul lunii aprilie a anului viitor sa gaseasca un investitor strategic care sa preia cel putin 20% din actiunile detinute la Posta Romana, in urma unei majorari a capitalului social, si sa inceapa procedurile de concediere colectiva a angajatilor din companie, informeaza Mediafax.Managerul privat va fi numit la Posta Romana la scurt timp dupa majorarea capitalului social, dar numai in "stransa colaborare" cu noul actionar, se arata in scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu Fondul Monetar International (FMI) la ultimele negocieri, din toamna acestui an.
Cu pierderi de 29 milioane euro in 2010, Compania Nationala Posta Romana este controlata in prezent de Ministerul Comunicatiilor, care detine 75% din actiuni, si de Fondul Proprietatea, cu 25%.
Investitorul care va intra in actionariatul Posta Romana va fi identificat de catre un consortiu format dintr-o banca de investitii si o casa de avocatura, selectat pana la sfarsitul lunii ianuarie 2012.
Scrisoarea de intentie cu FMI, obtinut de Mediafax mai releva ca numarul oficiilor postale va scadea de la 7.100 la 5.800 unitati.
In vara acestui an, Posta Romana a anuntat ca va continua reorganizarea retelei, prin desfiintarea a 450 de subunitati, operatiune care va impune desfiintarea a 1.400 de posturi.
La randul sau, ministrul Comunicatiilor avansa un numar de circa 2.000 locuri de munca restructurate la Posta Romana.
Directorul general al companiei, Dan Neagoe, declara atunci ca eventualele concedieri vor fi stabilite in urma unei analize.
"Vom vedea daca vor fi si oameni implicati in aceasta restructurare", a spus Neagoe.
Presedintele Blocului National Sindical, Dumitru Costin, ameninta la acea data ca peste trei mii de sindicalisti vor iesi in strada, nemultumiti de eventualele disponibilizari din Posta Romana.
Prima etapa de reorganizare, derulata in acest an, a presupus desfiintarea a 900 de unitati, fara sa existe concedieri, potrivit companiei.
Posta Romana are circa 35.000 de angajati.
Potrivit datelor ministerului de resort, reprezentanti ai operatorilor nationali postali din Austria, Belgia, Germania, Italia, Marea Britanie si Suedia si-au manifestat interesul pentru intrarea in actionariatul Postei Romane.
Planul pentru companii feroviare: Noi concedieri, zile fara plata si inchideri de linii
Guvernul a convenit cu FMI sa continue concedierile la companiile feroviare, sa impuna patru zile de concediu fara plata pentru angajatii societatii Interventii Feroviare, sa inchida liniile de cale ferata care nu pot fi vandute la licitatii si sa incheie contracte PPP pentru spatiile comerciale CFR.Toate aceste masuri sunt pregatite sa fie aplicate pe parcursul anului viitor, releva scrisoarea de intentie convenita de Guvern si Fondul Monetar International la ultimele negocieri, din toamna acestui an.
Astfel, conform documentului obtinut de Mediafax, Guvernul va desfiinta pana la finele anului viitor alte 85 posturi la societatea Electrificare CFR si 28 locuri in perioada imediata la Interventii Feroviare. In acelasi timp, angajatilor ramasi la Interventii Feroviare li se va impune patru zile de concediu fara plata.
Interventii Feroviare, care anul trecut a avut un numar mediu de 304 angajati, a fost inclusa in primavara acestui an pe lista companiilor de stat monitorizate de FMI.
La Electrificare CFR lucreaza aproximativ 3.000 angajati.
Numarul total al liniilor de cai ferate aflate in administrarea CFR SA va fi redus substantial in urmatorii ani, la maximum 15.500 kilometri, ceea ce va conduce la concedierea a 2.000 angajati ai companiei pana la sfarsitul lunii aprilie 2012, comparativ cu numarul de salariati din septembrie 2011. Nu vor fi insa disponibilizati angajatii care lucreaza cu fonduri UE.
In acest sens, vor continua licitatiile pentru inchirierea a 1.600 kilometri de linii cale ferata, astfel incat numarul total al liniilor aflate sub management privat sa ajunga la un total de 4.000 kilometri. Liniile de cale ferata pentru care licitatiile vor esua vor fi inchise pana la sfarsitul lunii aprilie.
Potrivit datelor CFR, la nivelul anului 2009, lungimea totala a liniilor de cale ferata ale infrastructurii feroviare era de 20.210 kilometri (retea desfasurata), din care 17.691 kilometri infrastructura feroviara publica si 2.519 kilometri infrastructura feroviara privata.
Privatizarea companiilor energetice Oltenia si Hunedoara se amana 6 luni
Guvernul si Fondul Monetar International au convenit sa amane cu sase luni, pana la sfarsitul anului viitor, termenul pana la care sa fie privatizare cele doua mari companii energetice, Oltenia si Hunedoara, releva scrisoarea de intentie convenita de cele doua parti la ultimele negocieri, din toamna.Consultantul juridic pentru privatizarea celor doua complexuri energetice va fi selectat pana la finele lunii iunie, etapa urmata imediat, pana la sfarsitul lunii august, de angajarea unui consultant de privatizare, iar procedura va fi incheiata pana la finele anului viitor, releva documentul obtinut de Mediafax.
Prospectul de privatizare va fi publicat pana la sfarsitul lunii octombrie.
Guvernul intentiona initial sa comaseze principalii producatori de energie si carbune in doua societati nationale, Electra si Hidroenergetica, insa a renuntat la acest proiect din cauza problemelor juridice si a decis sa creeze doua companii energetice mai mici, respectiv Complexul Energetic Oltenia si Complexul Energetic Hunedoara.
Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroseni si Mintia si minele considerate viabile ale Companiei Nationale a Huilei (CNH), iar Complexul Energetic Oltenia va fi compus din SNLO si termocentralele Craiova, Turceni si Rovinari.
Crearea complexelor energetice Oltenia si Hunedoara a fost inclusa si in scrisoarea de intentie incheiata de Guvern cu FMI la finalul misiunii de evaluare din iulie-august, dar termenul stabilit atunci pentru finalizarea operatiunii era sfarsitul lunii iunie 2012.
Guvernul vrea sa flexibilizeze regula inghetarii angajarilor si cere exceptii
Guvernul vrea sa flexibilizeze regula de angajare a unei singure persoane la sapte posturi vacantate, introdusa in 2009, urmarind ca aceasta sa fie aplicata la nivel sectorial si nu pentru fiecare institutie in parte, astfel incat sa poata decide angajari in zonele care au un deficit de personal.Schimbarea acestei reguli care a inghetat angajarile in sectorul public in ultimii trei ani a fost discutata in ultimele negocieri dintre Guvern si Fondul Monetar International, din toamna acestui an, si inclusa de autoritatile romane in scrisoarea de intentie catre Fond.
In document, Guvernul se angajeaza sa reduca totalul cheltuielilor de personal sub 7,2% din PIB si sa continue anul viitor politica de angajare a unei singure persoane la sapte posturi vacantate, dar dupa un sistem mai "flexibil".
"Reducerea numarului de personal in sectorul public va continua cu politica de angajare a unei singure persoane la sapte posturi vacantate, dar vom aplica aceasta regula intr-un mod mai flexibil, la un nivel sectorial sau mai mare decat pentru fiecare unitate institutionala. Aceasta abordare flexibila va permite eliminarea unor blocaje in sectoare in care problema deficitului de personal a devenit acuta, asa cum a fost semnalat in ultimele evaluari", se arata in documentul obtinut de Mediafax.
In 2009, Guvernul a decis prin ordonanta de urgenta, in urma negocierilor cu Fondul Monetar International, sa suspende ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din administratie si sa permita angajarea unui singur functionar la sapte posturi vacantate, exceptii fiind acceptate doar pentru functiile de conducere, inalti functionari si administratii subdimensionate.
Decizia a fost mentinuta atat in 2010, cat si in 2011.
Strategia fiscal-bugetara a Guvernului pentru perioada 2012-2014, prevede ca politica de blocare a angajarilor in sistemul public, prin ocuparea unui singur post din sapte vacantate, va fi mentinuta atat anul viitor, dar si in 2013.
Prin blocarea ocuparii posturilor vacante in sistemul public, Guvernul estimeaza economii la cheltuielile de personal de 1,72 miliarde lei in 2012 si 1,99 miliarde lei in 2013.
FMI cere Guvernului sa inceapa privatizarea ELCEN
Fondul Monetar International (FMI) a solicitat Guvernului sa treaca Electrocentrale Bucuresti (ELCEN) din administrarea Termoelectrica in subordinea directa a Ministerului Economiei si sa inceapa procedura de privatizare a companiei, operatiune care sa fie incheiata pana la sfarsitul anului viitor.Obligatia privatizarii Electrocentrale Bucuresti este prevazuta in scrisoarea de intentie convenita de Guvern si FMI in ultimele negocieri, din toamna acestui an, si apare pentru prima data intr-o intelegere cu institutia financiara internationala.
Conform documentului, obtinut de Mediafax autoritatile trebuie sa angajeze un consultant juridic pana la finele lunii iunie 2012, sa selecteze un consultant pentru privatizare pana la sfarsitul lunii august, sa publice prospectul pana la finele lunii octombrie si sa finalizeze privatizarea pana la sfarsitul anului viitor.
In prealabil, vor fi accelerate discutiile dintre Ministerul Economiei, Primaria Capitalei, RADET Bucuresti, Elcen Bucuresti si RADET Constanta pentru rezolvarea problemei platilor restante si vor fi eliminate toate arieratele catre Romgaz.
Documentul citat mai prevede ca vor fi continuate procedurile de infiintare a unor societati mixte cu investitori strategici pentru constructia de noi unitati energetice in Bucuresti, Constanta si Fantanele cu actionariat majoritar privat.
Electrocentrale Bucuresti face parte din grupul companiilor de stat monitorizate de FMI, figurand pe lista datornicilor la buget cu obligatii neachitate de 43 milioane lei.
ELCEN opereaza sapte unitati de productie a energiee electrice si termice, in Bucuresti, Constanta si Mures (la Iernut), care cumuleaza o putere instalata de 2.008 MW.
ELCEN avea, la nivelul anului 2010, datorii catre producatorul de gaze Romgaz Medias de 405 milioane lei. In contul acestor datorii, Romgaz urmeaza sa preia de la ELCEN termocentrala Iernut, unitate de productie a energiei evaluata la 230 milioane de euro.
ELCEN este cel mai important producator de energie termica din Romania, asigurand circa 40% din necesar. Totodata, ELCEN produce 6% din energia electrica livrata in retele.
In urma cu trei ani, ELCEN anunta ca intentioneaza sa caute parteneri pentru constructia sau modernizarea
Listarea Romgaz, pana la sfarsitul lunii iunie 2012
Procedurile de listare pe Bursa a pachetului de 15% din actiunile Romgaz vor fi incheiate pana la sfarsitul lunii iunie a anului viitor, conform scrisorii de intentie convenita de Guvern cu Fondul Monetar International la ultimele negocieri, din toamna acestui an.Autoritatile au anuntat recent ca asteapta pana pe 29 decembrie oferte de la brokerii care doresc sa intermedieze listarea producatorului de gaze naturale Romgaz Medias.
Ministerul Economiei controleaza un pachet de 85% din actiunile Romgaz, iar Fondul Proprietatea are 15% din titluri. Actiunile ar urma sa fie vandute din actuala participatie a statului.
Romgaz are un capital social de 383 milioane lei, divizat in 38,3 milioane de actiuni cu o valoare nominala de 10 lei.
Dupa esecul inregistrat la oferta Petrom, putini brokeri au avut curajul sa participe la urmatoarele trei licitatii de selectare pentru vanzare de actiuni ale statului, la Transelectrica, Transgaz si Tarom.
Atat la Transelectrica si Transgaz, cat si la Tarom statul a primit doar cate o oferta.
Romgaz a inregistrat in primele opt luni un profit net de 677,7 milioane lei (156,7 milioane euro), mai mare decat nivelul bugetat pentru intregul an si de 2,3 ori peste castigul din perioada similara a anului trecut. Compania a bugetat pentru acest an un profit net de 649,5 milioane lei. In primele opt luni ale anului trecut a avut un castig net in valoare de 297,61 milioane lei.
Anul trecut, Romgaz a avut un profit net de 508,5 milioane lei.
Hidroelectrica se va lista pana in octombrie 2012
Procedurile de listare a companiei Hidroelectrica prin vanzarea pe Bursa a 10% din actiuni, in vederea majorarii capitalului social, vor fi incheiate pana la sfarsitul lunii octombrie a anului viitor, dupa ce in primele doua luni va fi angajata o banca de investitii care sa pregateasca operatiunea.Calendarul de vanzare a pachetului minoritar de actiuni la Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie din Romania, a fost convenit in ultimele negocieri dintre Guvern si Fondul Monetar International, din toamna acestui an, si inclus in scrisoarea de intentie.
Documentul, obtinut de Mediafax, stabileste ca pana la jumatatea lunii februarie 2012 va fi selectata o banca de investitii care sa pregateasca vanzarea actiunilor, iar prospectul de vanzare va fi publicat pana la sfarsitul lunii iulie.
Statul va angaja si un consultant juridic pentru aceasta operatiune.
Guvernul si FMI au convenit totodata ca oferta publica primara pentru pachetul de 10% din actiunile statului la Hidroelectrica sa fie incheiata pana la sfarsitul lunii octombrie 2012.
Hidroelectrica este mentinuta pe lista companiilor pentru care va fi numit un manager privat, termenul pentru aceasta procedura fiind in continuare sfarsitul lunii decembrie 2011.
Guvernul a pregatit deja proiectul de hotarare care stabileste ca investitorii de pe piata de capital vor putea participa la majorarea capitalului Hidroelectrica cu 10%, statul renuntand la dreptul de subscriere pentru a permite investitorilor sa intre in actionariatul companiei prin oferta publica primara.
Fondul Proprietatea isi va putea mentine participatia daca va subscrie 2,49% din titluri.
Hidroelectrica este controlata de Ministerul Economiei cu 80% din actiuni, iar Fondul Proprietatea detine un pachet de 19,94% din capitalul social.
Compania are un capital social de 4,449 miliarde lei, iar actiunile au o valoare nominala de 10 lei.
Electrica Bucuresti va disparea de pe piata furnizarii de electricitate
Compania de stat Electrica SA, detinuta de Ministerul Economiei, va disparea de pe piata furnizarii de energie, deoarece FMI a cerut ca obiectul principal de activitate sa fie transferat catre Electrica Furnizare, firma care va fi privatizata pana la sfarsitul lunii octombrie 2012, informeaza Mediafax.Obiectul principal de activitate al Electrica SA este furnizarea de energie electrica. Potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), compania a avut in 2010 o cota de piata de 3%.
Scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu Fondul Monetar International (FMI) la ultimele negocieri arata ca Electrica SA va ramane doar cu activitatile de citire a contoarelor, reglaj in sistemul energetic si dezvoltarea unor proiecte eoliene, urmand ca obiectul principal de activitate sa fie transferat subsidiarei Electrica Furnizare.
Electrica SA detine trei filiale de distributie a energiei (Electrica Distributie Transilvania Nord, Electrica Distributie Transilvania Sud si Electrica Distributie Muntenia Nord), trei filiale de furnizare si o firma de servicii si mentenanta, denumita Electrica Sev.
Un numar de cinci dintre cele opt filiale de distributie a energiei ale Electrica SA au fost privatizate. Grupul ceh CEZ a preluat Electrica Oltenia, grupul german E.ON a cumparat Electrica Moldova, iar Enel (Italia) a cumparat Electria Banat, Dobrogea si Muntenia Sud.
Cele trei filiale de furnizare (Electrica Furnizare Transilvania Nord, Electrica Furnizare Transilvania Sud si Electrica Furnizare Muntenia Nord) au fost incluse in acest an in firma Electrica Furnizare.
Activitatea de furnizare a energiei electrice presupune comercializarea acesteia, utilizand retelele detinute de distribuitorii de electricitate. Operatiunea de distributie este transportul energiei prin retele.
Scrisoarea de intentie cu FMI, obtinuta de Mediafax, releva ca Electrica Furnizare si Electrica Serv vor fi privatizate pana la finele anului viitor. De asemenea, statul va trebui sa vanda pachete minoritare din cele trei filiale de distributie.
Potrivit FMI, cele trei filiale de distributie nu pot fi integrate intr-o singura societate, dupa modelul Electrica Furnizare, intrucat "o astfel de fuziune ar putea conduce la restrictii de competitie pe piata".
Pe parte de distributie a energiei, cele trei filiale ale Electrica SA au avut o cota de piata de 38,44%. Comparativ, principalul competitor al companiei de stat, respectiv grupul italian Enel, a avut in 2010 o cota de 33,79% din piata distributiei de Energie din Romania.
Calendarul impus de FMI pentru privatizarea Electrica Furnizare si vanzarea pachetului minoritar de actiuni la cele trei filiale de distributie prevede ca pana la mijlocul lunii februarie a anului viitor.
Guvernul, obligat sa elimine restrictiile la infiintarea hypermarket-urilor
FMI si CE au revenit in discutiile cu Guvernul asupra solicitarii de eliminare a restrictiilor la deschiderea marilor lanturi de retail si au impus autoritatilor sa rezolve problema in perioada imediat urmatoare, pana la sfarsitul lunii ianuarie 2012, dupa ce termenul stabilit initial a fost depasit.Noul termen este inclus in scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) la ultimele negocieri, din toamna acestui an.
In primavara acestui an, Guvernul s-a obligat, la presiunea Comisiei Europene, sa inlature restrictiile privind deschiderea marilor lanturi de retail, prin eliminarea cerintelor legate de acordul magazinelor concurente la emiterea autorizatiei si prezentarea unui studiu de impact de catre investitorul care solicita avizul.
Termenul stabilit pentru eliminarea acestor restrictii a fost luna septembrie 2011, dar nu a fost respectat.
"Suntem hotarati sa imbunatatim intrarile pe piata de retail pentru a mentine un mediu concurential, a incuraja inovatia si a creste eficienta. In acest sens, vom elimina pana la sfarsitul lunii ianuarie 2012 barierele in deschiderea magazinelor de vanzare cu amanuntul cu suprafata mare", se arata in ultima scrisoare a Guvernului cu FMI si CE, obtinuta de Mediafax.
Legislatia in vigoare, adoptata in 2004, stabileste ca deschiderea structurilor de vanzare cu amanuntul cu suprafata mare, de peste 1.000 de metri patrati, este autorizata de catre o comisie constituita la nivel autoritatii locale, din care face parte, alaturi de reprezentantii autoritatilor locale si ai asociatiilor profesionale, patronale si de protectie a consumatorilor, si un reprezentant al agentilor economici din imediata vecinatate a centrului comercial pentru care este ceruta autorizatia.
In acelasi timp, solicitarile de deschidere a unor astfel de magazine trebuie insotite obligatoriu de "un studiu de piata si impact", care sa prezinte motivul alegerii locului respectiv, harta comerciala a zonei, descrierea tipologica a structurilor de vanzare existente in zona, caracteristicile demografice si sociale ale zonei (structura populatiei, venituri, obiceiuri de consum), impactul deschiderii noului magazin din punct de vedere urbanistic, socio-economic si comercial, dar si impactul asupra comertului existent, respectiv protejarea structurilor de vanzare existente si "evitarea disfunctionalitatilor" din mediul concurential.
Aceste conditii sunt valabile numai in cazul deschiderii unor structuri de vanzare cu amanuntul cu suprafata mare, nu si a celor de vanzare cu ridicata sau care realizeaza comert de gros tip cash and carry. Astfel, legislatia actuala pare a proteja in continuare marile magazine deja existente, in pofida normelor UE in domeniul concurentei.
Directivele UE in domeniu stabilesc ca statele membre nu trebuie sa conditioneze accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor prin interventia directa sau indirecta a operatorilor concurenti in acordarea autorizatiilor, precum si prin conditionarea autorizatiei de un test care sa indice o nevoie economica sau o cerere a pietei.
Guvernul vrea sa reduca rata de cofinantare a proiectelor UE cu 10%
Guvernul intentioneaza sa reduca, temporar, cu 10 puncte procentuale rata de cofinantare a proiectelor acoperite si din surse UE, bazandu-se pe un nou regulament discutat la nivelul Uniunii Europene si care prevede cresterea corespunzatoare a contributiei comunitare la cofinantarea acestor proiecte.Reducerea ratei de cofinantare din partea statului roman este indicata in scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu Fondul Monetar International la ultimele negocieri, din toamna acestui an.
"Vom face economii la buget prin eliminarea proiectelor neperformante identificate in procesul de prioritizare a acestora si prin reducerea cofinantarii nationale pentru proiectele cu fonduri UE. Un nou regulament al Uniunii Europene ne va permite sa reducem temporar rata de cofinantare cu 10 puncte procentuale, atat timp cat Romania este acoperita de actualul program FMI-UE", se arata in documentul obtinut de Mediafax.
Documentul releva totodata intentia Guvernului de a inlocui subventiile bugetare alocate sectorului agricol cu fonduri primite din partea UE.
La sfarsitul lunii octombrie, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, declara ca exista o propunere "foarte avansata" de crestere a nivelului contributiei UE cu 10 puncte procentuale, de la 85% la 95%, pentru cofinantarea proiectelor, ceea ce ar reduce impactul bugetar asupra bugetului de stat pe anul viitor.
El a spus ca, daca aceasta propunere va fi aprobata de Parlamentul European, anul viitor se va opera cu o contributie a UE de pana la 95%.
In vara acestui an, plafonul in limita caruia statul asigura prefinantarea proiectelor cu fonduri UE a fost redus drastic de Guvern, de la 30% la maximum 10% din valoarea contractului.
