Euro se apreciaza in fata dolarului. Sentimentul va intari si leul?

Euro se apreciaza in fata dolarului. Sentimentul va intari si leul?La sfarsitul sedintei de vineri, moneda europeana castigase aproape 2% in fata dolarului, pana la 1,267 euro/dolar. De acelasi sentiment pozitiv a fost insufletit si leul, care a castigat teren in fata euro. Cursul oficial de vineri anuntat de BNR a fost cu 0,14 bani mai mic, de 4,4494 lei/euro.

Mai importanta este insa aprecierea in fata dolarului, mult mai puternica, cu 4,5 bani, de la 3,5810 lei/dolar la 3,5360 lei/dolar. Deprecierea semnificativa fata de dolar este si aspectul cel mai ingrijorator pentru banca centrala, intrucat are un impact negativ asupra preturilor, avand in vedere ca preturile materiilor prime si resurselor energetice sunt denomitate in dolari.

Ca urmare, daca euro va continua sa se aprecieze in fata monedei americane, in contextul deciziilor de la summitul CE, si leul ar putea sa castige teren in fata dolarului, ceea ce ar putea duce la o scadere a preturilor la carburanti, de exemplu.

Vor scadea costurile de imprumut ale Romaniei? Afla raspunsul si explicatiile in slide-ul urmator.

Costurile de imprumut ale Romaniei ar trebui sa scada

Costurile de imprumut ale Romaniei ar trebui sa scadaCosturile de imprumut pe zece ani ale Spaniei si Italiei au coborat puternic vineri, dupa ce liderii europeni au anuntat rezultatele summit-ului, scrie The Telegraph.

Dobanda la titlurile de stat spaniole la scadenta de 10 ani a coborat de la 6,89% la 6,46%, in timp ce la cele italiene a scazut de la 6,18% la 5,86%.

In acest context, printr-un efect de domino si costurile de imprumut ale Romaniei ar putea scadea, in perspectiva in care summit-ul UE a oprit cel putin evolutia crizei datoriilor.

"Daca se stabilizeaza aceasta scadere a costurilor de imprumut se va reflecta si asupra Romaniei. Dar, cred ca cel mai bine este sa fim prudenti si sa asteptam cateva zile, poate chiar saptamani, si sa vedem daca nu cumva, asa cum s-a mai intamplat de multe ori, dobanzile nu isi vor relua cresterea", a spus pentru Wall-Street.ro analistul economic Aurelian Dochia.

Revolta impotriva austeritatii s-a impus

Revolta impotriva austeritatii s-a impusUn al efect important al summit-ului Consiliului European este dat de prima victorie a taberei anti-austeritate, condusa de presedintele francez, Francois Hollande, in fata austeritatii sustinute de Germania.

La nivel psihologic, aceasta victorie ar putea avea cel mai puternic efect, in contextul in care lasa loc unor concesii facute in favoarea sustinatorilor unei relaxari a austeritatii. De asemenea, si premierul Romaniei, Victor Ponta, a sustinut tabara anti-austeritate.

Faptul ca Franta a sustinut pozitia Italiei si Spaniei la masa negocierilor poate oferi un indiciu ca acest curent al austeritatii duse la extrem in Europa se va tempera, ceea ce va avea un impact direct si in Romania si in toate economiile care au emulat modelul german al disciplinei de fier.

Finantarea directa a bancilor este greu de "vandut" contribuabililor

Finantarea directa a bancilor este greu de "vandut" contribuabililorDaca solidaritatea fata de tarile care se lupta cu datorii mari are un anumit suport politic, finantarea directa a bancilor este greu "de vandut", in contextul in care asta inseamna efectiv taxarea contribuabililor pentru a repara greselile facute de unele banci, scrie Business Insider.

Una dintre deciziile luate la summit-ul UE a fost recapitalizarea directa a bancilor din fondurile de stabilitate a zonei euro, o masuta ceruta de mult timp de BCE.

"Posibilitatea de a utiliza fondurile europene de stabilitate pentru recapitalizarea directa a bancilor, ceruta de mult timp de BCE, este un rezultat bun", a declarat Draghi, citat de Mediafax.

Intrebat daca aceasta decizie se va rasfrange si asupra bancilor romanesti, analistul economic Aurelian Dochia a raspuns ca "poate indirect ar putea sa usureze putin situatia bancilor locale", dar in mod direct se refera la bancile din zona euro.

In plus, el a remarcat ca bancile din Romania sunt bine capitalizate, peste normele stabilite de bancile europene. Banca Nationala stabilise o limita de 10% a capitalurilor proprii de ceva vreme, dar sunt banci care au chiar peste 14-15%.

De asemenea, decizia este putin probabil sa se transpuna in reluarea fluxurilor de capital de la bancile mama catre subsidiarele romanesti.

"Bancile europene au nevoie de capital pentru a intruni cerintele recente si atunci e putin probabil sa aiba o rezerva prin care sa finanteze subsidiarele romanesti", a spus Dochia.

El a subliniat ca scenariul optimist in cazul Romaniei este sa nu vedem o deteriorare a soldului capitalurilor atrase, care a ramas relativ constant in ultimii ani.

"Problema bancilor romanesti este ca o buna parte din capitaluri a fost imobilizata in credite neperformante, care au ajuns la 15,9%. In aceste conditii, este greu de crezut ca bancile o sa aduca capital din afara doar pentru a-si acoperi gaurile din credite neperformante. Realist este sa credem ca nu vor veni bani suplimentari din afara", a concluzionat Dochia.


Tarile sufocate de criza se vor imprumuta mai usor

Tarile sufocate de criza se vor imprumuta mai usorDe asemenea, liderii europeni au convenit joi noaptea la summitul Consiliului European sa inlesneasca conditiile in care Spania isi va plati datoriile si sa relaxeze criteriile de la baza unui eventual imprumut pentru Italia, conform Mediafax.

Dupa 13 ore si jumatate de discutii, incheiate vineri dimineata, liderii din zona euro au decis sa renunte la conditia ca guvernele sa aiba statut de creditor privilegiat in cazul liniei de finantare catre Spania, destinata recapitalizarii sectorului bancar.

Totusi, presedintele BCE, Mario Draghi a subliniat ca deciziile luate de liderii din zona euro pentru a veni in ajutorul tarilor sufocate de dobanzile tot mai mari ale imprumuturilor trebuie, pentru a fi credibile, sa fie insotite de conditii stricte.

"Aceasta decizie se refera la bancile din zona euro care au dificultati de a gasi capital pe pietele private si poate doar indirect sa usureze putn situatia bancilor din Romania, dar in mod direct nu se refera la bancile de la noi"

de altfel, bancile din rom sunt bine capitalizate peste normele stabilita de bancile europene banca nationala stabilise o limita de 10% capitaluri proprii de ceva vreme, dar sunt banci care au chiar peste 14-15%

Bancile europene au nevoie de capital pentru a intruni conditiile de capital si atunci e putin probabil sa aiba o rezerva prin care sa finanteze subsidiarele

este trecut cu vederea faptul ca soldul capitalurilor aproape a ramas relativ constant pe perioada de criza...adica 23 mld euro cap atrase de bancile romanesti, in principal de la bancile mama si in ultimii 2 ani lucrurile nu s-au modiicat sensibil. Nu cred ca si de acum incolo ne putem asstepta la o crestere acestui sold. scenariu optimist este sa nu vedem o deteriorare.

Problema bancilor romanesti este ca o buna parte din capitaluri a fost imobilizata in credite neperformante, care au ajuns la 15,9%, . In aceste conditii ete greu de crezut ca bancile o sa aduca capital din afara doar pentru a-si acoperi gaurile din credite neperformante

Realist este sa credem ca nu vor veni bani suplimentari din afara. E bine insa daca nu se vor diminua expunerile

Uniunea bancara este inca un obiectiv indepartat

Uniunea bancara este inca un obiectiv indepartatRealizarea unei uniuni bancare nu a fost una dintre masurile pe termen scurt luate la summit-ul UE, cu toate ca liderii europeni au cerut o supraveghere comuna a sistemului bancar sub umbrela Bancii Centrale Europene (BCE).

Odata creata o institutie de supraveghere comuna, liderii europeni considera ca acest lucru va permite bancilor cu probleme sa se recapitalizeze in mod direct, fara sa mai apeleze la guverne, potrivit Bloomberg.

Ca urmare, veriga dintre problemele bancilor si cele ale statelor ar putea fi rupta, ceea ce va avea un efect direct si pozitiv in eforturile de salvare a sistemului bancar spaniol.

Totusi, o uniune bancara va insemna si asigurarea comuna a depozitelor din zona euro, iar acest lucru ar putea duce la retrageri de bani din statele din afara zonei euro, cum este si Romania.