Ce gaseste FMI in Romania?
Fondul Monetar International (FMI), Comisia Europeana (CE) si Banca Mondiala (BM) vor incepe de marti o noua misiune de evaluare a acordului de finantare cu Romania, pe ordinea de zi fiind negocierea mai multor masuri fiscale si analizarea proiectului de buget pentru 2013.De altfel, delegatia FMI va fi condusa in premiera de catre olandezul Erik de Vrijer. Cum vor gasi institutiile internationale Romania la demararea misiunii de evaluare?
In primul rand, deficitul bugetar, principala tinta in relatia cu FMI, a fost de 1,12% din PIB dupa primul semestru, fiind in limitele impuse de institutia internationala.
„Faptul ca tintele nominale au fost atinse la finalul primului semestru se datoreaza si unei cresteri economice mai robuste pentru trimestrul doi. Totusi, guvernul trebuie sa fie prudent cu cheltuielile bugetare pentru ca urmeaza doua trimestre cu cresteri economice de maxim 0,5%. Desi referendumul a trecut, spiritele nu s-au calmat si poate discutiile cu FMI vor mai tempera taberele din politica”, a explicat sefa departamentului de strategie si cercetare din cadrul Volksbank, Melania Hancila.
O alta tema pe ordinea de zi la intalnirea cu FMI va fi incheierea unui nou acord de tip preventiv pentru perioada 2013-2015, asa cum a anuntat ministrul Finantelor publice, Florin Georgescu.
Romania a ajuns in 2009 la o intelegere cu FMI, CE si BM pentru un pachet financiar de 20 miliarde euro, fiind urmat de un acord preventiv de 3,6 miliarde euro cu Fondul si de 1,4 miliarde euro cu Comisia Europeana. Totodata, Banca Mondiala a pus la dispozitie o linie de credit de 1 miliarde euro. „Un nou acord cu FMI este o veste buna deoarece vine ca o garantie ca actualul guvern nu va deraia de la o consolidare fiscala. E bine sa ai o umbrela deasupra capului in conditiile in care resursele sunt tot mai scumpe. Nu vad de ce ar trebui sa ne imprumutam cu 6-7% cand sursele de finantare de la institutiile financiare sunt mai ieftine”, a completat Hancila.
Cursul valutar, incotro?
Leul s-a apreciat puternic in prima zi dupa referendum in raport cu euro si dolarul, cu 5,8 bani si respectiv 4,9 bani.Banca Nationala a publicat un curs pentru euro de 4,5558 lei/euro, iar pentru dolar de 3,7086 lei/dolar.
Analistii se asteapta la o evolutie „calma” a cursului de schimb pe termen scurt, insa in urmatoarele luni s-ar putea sa mai asistam la diferite episoade de tensiune.
„Pe termen scurt este posibil sa vedem evolutii mai calme ale cursului. In urmatoarele luni insa s-ar putea sa asistam totusi la episoade de tensiune. Ultima noastra prognoza pentru curs, lansata atunci cand euro era la 4,4 lei, indica un nivel la final de an de 4,6 lei/euro. O perspectiva care pare cam optimista, astfel ca ne asteptam ca leul sa se mai deprecieze”, a declarat economistul-sef al ING Bank, Vlad Muscalu.
Potrivit unei analize a Capital Economics, validarea referendumului ar putea prelungii instabilitatea politica ceea ce va impinge leul la noi minime fata de euro. Analistii noteaza ca referendumul s-a soldat cu „aparenta supravietuire” a presedintelui.
Va fi validat sau nu referendumul?
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) va oferi raspunsul la aceasta intrebare, existand posibilitatea validarii referendumului si a demiterii presedintelui Traian Basescu, chiar daca prezenta la vot se va situa sub pragul minim de 50%. „CCR poate sa ofere doua raspunsuri: primul prin care sa constate ca referendumul este invalid din cauza neintrunirii cvorumului, iar al doilea poate sa fie un raspuns complex in functie de contestatia pe care USL o va depune in mod sigur, si care va trata aspecte precum constitutionalitatea scrutinului sau legitimitatea presedintelui in conditiile in care 7 – 8 milioane au votat impotriva acestuia”, a explicat politologul Cristian Pirvulescu, presedintele asociatiei „Pro Democratia”.
„Personal, consider ca a doua varianta este mai putin probabila, insa in mod realist ne putem astepta la orice raspuns din partea CCR. Depinde foarte mult si de ce tip de contestatie va face USL”, a mai adaugat el.
Rezultatele publicate de Biroul Electoral Central (BEC) pana la jumatatea zilei de marti indicau o prezenta la vot de 46,2%, cifra insuficienta pentru validarea referendumului. In aceste conditii o parte din reprezentantii USL, printre care si fostul presedintele Ion Iliescu, au cerut Curtii sa valideze referendumul deoarece hotararea de a stabili pragul minim de 50% nu lua calcul decizia de boicot din partea lui Traian Basescu.
Cum vom reconstrui imaginea Romaniei in exterior dupa o luna de scandaluri?
Fie ca a fost vorba despre plagiate, vile, documente semnate in secret, investigatii DNA sau dezvaluiri despre felul in care au fost cheltuiti banii publici, campania care a precedat scrutinul de duminica a fost una extrem de dura, imaginea oricum sifonata a Romaniei pe plan extern avand de suferit. In aceste conditi, redobandirea unei imagini credibile in fata principalelor institutii europene s-ar putea sa se dovedeasca un lucru greu de obtinut in viitorul apropiat.
„Evident ca ce s-a intamplat in ultima luna nu ne ajuta deloc din perspectiva atragerii investitorilor straini. Daca ne uitam pe statistica, investitiile straine au scazut constant in ultimii ani, iar referendumul nu a ajutat cu nimic. Atat timp cat problemele economice de fond ale Romaniei nu sunt rezolvate si niciun politician nu pare interesat de ele, imaginea Romaniei va ramane pentru destul timp una la fel de proasta”, considera Matei Paun, managing partner al firmei de consultanta in fuziuni si achizitii BAC Investment.
Politologul Cristian Pirvulescu spune ca evenimentele petrecute inaintea referendumului mai degraba au reactivat perceptia negativa pe care Romania o avea deja la nivel international.
„Nu sunt convins ca imaginea Romaniei a fost grav afectata doar de ultimele saptamani. Mai exact, aceasta campanie nu a facut decat sa reactiveze niste stereotipuri anti-romanesti la nivel international si de care nu ne va fi usor sa scapam foarte curand. Criza continua”.
Cat de mare va fi haosul pana la alegerile de la sfarsitul anului?
In conditiile in care cel mai probabil Romania va avea pana la alegerile de la sfarsitul anului un presedinte si un premier care nu lasa impresia ca ar putea colabora, instabilitatea din ultima luna ar putea sa devina ceva obisnuit in urmatorul semestru.„Mi se pare foarte probabil ca acest ‚circ’ sa continue pana la sfarsitul anului. Noi avem nevoie de o clasa politica interesata de adoptarea unor masuri care sa sustina economia, insa in ultimele doua decenii n-am avut parte de asa ceva”, spune Matei Paun.
USL ar putea chiar sa incerce readucerea legii referendumului la forma initiala, prin care presedintele sa poata sa fie demis prin referendum cu majoritatea voturilor exprimate, prezenta de 50% nemafiind obligatorie.
„Totusi, este greu de crezut ca USL va incerca imediat sa faca acest lucru, pentru ca si ei, ca si Traian Basescu, au iesit mai ‚slabiti’ dupa acest referendum. USL nu isi permite sa demareze imediat aceste proceduri deoarece presiunea internationala este foarte mare in acesta privinta. O asemenea masura luata acum nu ar fi vazuta bine pe plan extern”, este de parere Cristian Pirvulescu.
De privatizarile si listarile de pe Bursa isi mai aduce cineva aminte?
La inceputul lunii iulie, chiar inaintea suspendarii din functie a lui Traian Basescu, ministrul Economiei Daniel Chitoiu anunta ca in aceasta luna vor fi finalizate procedurile pentru listarea pe BVB a unui pachet de 15% din Transgaz. Nimeni din Guvern sau din sindicatul intermediarilor nu a mai facut un anunt oficial de la acel moment si pana in prezent, privatizarile si listarile promise de stat si cerute de FMI fiind complet uitate in luna referendumului.
Pe Bursa ar urma sa fie aduse pachete minoritare de actiuni si din alte companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau Tarom. In cursul zilei de luni niciunul dintre reprezentantii firmelor de brokeraj care intermediaza ofertele nu au vrut sa comenteze situatia acestora, sau nu au putut fi contactati.
Ce se intampla cu politica fiscala?
Guvernul condus de Victor Ponta a propus mai multe masuri fiscale in ultima perioada menite sa reduca evaziunea fiscala si sa creasca incasarile la bugetul de stat.Cea mai importanta este reducerea TVA de la 24% la 9% pentru alimentele de baza, specialistii din domeniu fiind convinsi ca masura va duce la diminuarea semnificativa a evaziunii fiscale.
Secretarul de stat in Ministerul de Finante, Claudiu Doltu, spune, intr-un interviu acordat Wall-Street.ro, ca in acest moment este prematur sa se vorbeasca despre schimbari majore de fiscalitate.
„Mai important este sa incetam sa credem ca doar prin scaderea sau cresterea unei taxe majore – impozit pe venit sau impozit pe profit, TVA ori ceva din contributiile pentru asigurari sociale – vom genera rezultate economice bune si de durata”, a precizat Doltu.
Guvernul a mai anuntat ca doreste sa introduca achitarea TVA la momentul incasarii facturii pentru firmele cu cifra de afaceri de maximum 500.000 euro, daca platile sunt efectuate prin banca. Totodata, firmele care angajeaza someri cu varsta mai mica de 25 ani sau persoane de peste 55 ani nu vor achita pentru acestia, pentru o perioada de un an, contributii de asigurari sociale.
