Estimarile de crestere PIB ale analistilor incep cu zero
Majoritatea estimarilor emise de banci cu privire la cresterea economica pentru acest an incep cu zero, fiind mult mai pesimiste decat prognoza Guvernului, de 1,2%, cifra confirmata relativ si de FMI.ING Bank are o estimare de crestere a PIB de 0,8%, dar economistul sef al bancii, Vlad Muscalu, a precizat ca "riscurile sunt destul de mari ca evolutia sa fie chiar mai slaba".
Si Raiffeisen Bank Romania are o prognoza pesimista, mizand pe o crestere economica de 0,5% din PIB.
De asemenea, BCR si-a revizuit in scadere prognoza de crestere, coborand la 0,7% din PIB pentru acest an si 1,9% pentru 2013, in principal din cauza incertitudinilor din zona euro si a secetei care a afectat agricultura.
"Daca Romania ar fi avut o evolutie normala in agricultura in acest an am fi putut avea o crestere economica de circa 1,1%. Asa avem o estimare de crestere economica de 0,7%, care incorporeaza si efectele unei usoare recesiuni in zona euro", a declarat Eugen Sinca, analist al BCR, citat de Mediafax.
Se reaprinde inflatia. Analistii iau in calcul ratarea tintei BNR
Conform asteptarilor analistilor de la BCR, inflatia s-a accelerat in iunie si apoi a sarit cu 1 punct procentual in iulie pana la 3%, in conditiile in care efectul de baza favorabil a disparut. Avand in vedere atat deprecierea semnificativa a leului in fata euro de la inceputul anului, cat si in fata dolarului (8%), BCR a majorat estimarile de inflatie pentru finele acestui an la 4% si nu exclude depasirea acestui nivel, care este limita superioara a intervalului de variatie in jurul tintei BNR (3%).
ING Bank are o prognoza si mai pesimista, de 4,5%, si dupa cum afirma economistul sef al bancii, Vlad Muscalu, datele din iunie si iulie indica ca realitatea ar putea sa respecte estimarile.
De asemenea, si economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, crede ca riscurile sunt destul de mari ca prognoza bancii, de 4% pentru sfarsitul anului, sa fie prea optimista.
Sansele unor derapaje fiscale au crescut
Potrivit analistilor, riscurile unor derapaje fiscale au crescut si foarte putini mai cred ca tinta de deficit convenita cu FMI mai poate fi respectata. Guvernul si-a asumat in fata Fondului Monetar International sa mentina deficitul sub 3% pe ESA, dar potrivit economistului Vlad Muscalu "tinta pe cash ar putea fi atinsa, dar sa coboram sub 3% pe ESA va fi destul de dificil". ING are o prognoza de 3,2% din PIB in ceea ce priveste deficitul pe ESA.
De asemenea, BCR vede chiar posibilitatea unui derapaj fiscal de circa 0,8% de la tinta de 3%, mai ales in conditiile in care prognoza oficiala de crestere economica a fost redusa la 1,2% de la 1,8-2,3% din PIB, in timp ce arieratele bugetelor locale au ramas in crestere in trimestrul al doilea.
"Trebuie remarcat faptul ca incadrarea in tinta de deficit bugetar in primul semestru din acest an s-a realizat pe seama reducerii cheltuielilor de investitii si a amanarii platii furnizorilor. Guvernul actual a majorat deja salariile bugetarilor cu 8% incepand din iunie si s-a angajat sa mai efectueze o marire in decembrie, desi FMI a conditionat aceasta masura de performanta economica a Romaniei", arata analistii BCR in raportul denumit "Romania: In viteza intai".
In acelasi timp, economistul sef al Raiffeisen Bank a detaliat cele doua riscuri majore in ceea ce priveste un posibil derapaj fiscal.
Primul risc vizeaza absorbtia fondurilor structurale, care poate pune o presiune imensa pe buget "daca continuam in ritmul acesta". Dumitru a sublinia ca, din cauza faptului ca rambursarile de la CE au fost oprite la programele operationale importante si nu avem nicio data certa la care ele se vor relua, la sase luni s-a format un gap (decalaj - n.r.) intre veniturile si cheltuielile referitoare la fondurile europene. Dupa primele sase luni, cheltuielile depaseau cu 3 miliarde de lei veniturile, desi in bugetul initial se programase un excedent pe fonduri europene.
Al doilea risc, binecunoscut, este legat de alegerile parlamentare, care creeaza pesiuni pe executia bugetelor locale.
Prognozele pe curs au urcat dupa criza politica
Analistii de la BCR estimeaza o evolutie relativ stabila a leului in interiorul intervalului 4,4-4,6 lei/euro, pana la sfarsitul anului, si considera ca BNR va face tot posibilul si va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a apara leul si in acest fel sa mentina inflatia sub 4%."Anuntul surprinzator de majorare a pretului gazelor naturale incepand cu septembrie a creat riscuri suplimentare legate de atingerea tintei de inflatie a bancii centrale stabilita la 3% ± 1pp in 2012", se arata in raportul BCR.
Pe de alta parte, prognoza ING este mai pesimista, dar a fost publicata inaintea revenirii destul de sustinuta a monedei nationale.
La inceputul lui august, ING Bank estima pentru finele anului un curs de schimb de 4,85 lei/euro, dar analistii bancii nu excludeau ca moneda nationala sa depaseasca temporar nivelul de 5 lei/euro.
"Viitoarele alegeri generale si o administratie care a pierdut sprijinul semnificativ (din partea populatiei – n.r.) au creat scena pentru cresterea stresului politic, dar, dupa cum arata pietele financiare, evenimentele recente au depasit toate asteptarile. Scandalurile politice au sugerat ca regulile in Romania sunt fluide si ca agenda politica o depaseste pe cea economica. Piata valutara si cea a datoriei publice, impreuna cu alte dovezi anecdotice, sugereaza ca sentimentul in prezent variaza de la o mare incertitudine la unele preocupari care indica ca perspectivele tarii devin tot mai sumbre, toate pe fundalul unei Europe aflate in starea de dezintermediere", potrivit raportului ING Bank.
