Ce vrea Traian Basescu

Ce vrea Traian BasescuPresedintele Traian Basescu a sustinut ca "interesul Romaniei este sa negocieze" bugetul UE pe 2014-2020, el subliniind ca, daca de la Bucuresti se pleaca cu ideea de veto, Romania ramane in afara negocierilor, nu o mai cauta nimeni.

Traian Basescu a explicat ca presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, si-a asumat negocierea in continuare intre statele membre, pentru a ajunge la o concluzie. "Sigur ca noi am inceput aceasta negociere, stim grupurile care au un punct de vedere care ne convine pe PAC, un punct de vedere care ne convine pe Coeziune. Alte detalii nu sunt posibile in acest stadiu. Lucram la cautarea de aliante si de gasirea de solutii la nivelul UE", a adaugat presedintele.

Guvernul mentine varianta dreptului de veto la UE

Guvernul mentine varianta dreptului de veto la UEMemorandumul avizat de Guvern privind bugetul UE pentru 2014-2020 releva ca Romania ar trebui sa foloseasca dreptul de veto daca presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, mentine o pozitie ferma legata de reducerea alocarilor inclusiv pentru Romania, mizandu-se pe o renegociere in 2013.

Scenariul este inclus in memorandumul discutat in sedinta de marti a Guvernului si care include detalii privind participarea Romaniei la reuniunea Consiliului European extraordinar pe tema cadrului financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020, au declarat surse oficiale, potrivit Mediafax. Calculele indica faptul ca Uniunea Europeana ar urma sa reduca totalul fondurilor de coeziune cu 12,5 miliarde euro, din care aproximativ jumatate doar din alocarile destinate Romaniei, fapt considerat inacceptabil de catre Guvernul de la Bucuresti.

Tocmeala bogatilor obositi cu rudele sarace din Est si Sud

Tocmeala bogatilor obositi cu rudele sarace din Est si SudSaptamana europeana are ca punct principal pe agenda Consiliul European de joi si vineri, o reuniune extraordinara la masa careia statele membre UE vor cauta un compromis pentru cadrul bugetar al UE pentru intervalul 2014-2020, dupa o perioada de polemici aprinse pe aceasta tema.

Desi bugetul UE trebuie adoptat cu unanimitate la nivelul celor 27 de tari din Consiliu, plus Croatia, dezbaterea in jurul acesteia a generat discordie si polemici intense.

Taberele si cifrele

Taberele si cifreleStatele UE par impartite in doua tabere, in cea a tarilor net contributoare stand membrii mai vechi si mai bogati ai Uniunii cum ar fi Germania, Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Austria, care doresc o reducere a anvelopei bugetare de 1.033 de miliarde de euro propusa de Comisia Europeana pentru perioada celor sapte ani.

Bugetul actual al UE, pentru exercitiul 2007-2013, a fost de 993 miliarde euro. O reducere substantiala, de circa 150 miliarde euro, a noului cadru bugetar sub plafonul stabilit pentru 2007-2020 a fost ceruta ferm in ultimele luni din capitale ca Londra si Stockholm, argumentul principal fiind ca taierile de austeritate in perioada de recesiune trebuie operate si la bugetul UE, nu numai in bugetele nationale.

De cealalta parte se afla asa-numitul grup al "Prietenilor Coeziunii", format din 15 tari din Centrul si Estul Europei, precum si tarile din flancul sudic al UE - Spania, Grecia, Portugalia - beneficiare nete in ultimul sfert de secol al fondurilor de coeziune. Politica de Coeziune vizeaza reducerea decalajelor intre tarile dezvoltate si cele nou venite in clubul UE, acestui capitol fiindu-i alocat circa 43% din totalul bugetului UE, celalalt capitol important, cu 44%, fiind Politica Agricola Comuna (PAC), din care se fac platile directe pentru fermieri.

Un alt grup de tari cum ar fi Franta, Irlanda, Italia, Spania, cu importante sectoare agricole, au interese majore legate de PAC, nefiind dispuse sa accepte reducerea acestuia, amenintand ca vor folosi dreptul de veto daca taierile vor afecta drastic nivelul banilor promisi fermierilor lor.

Esecul reuniunii nu e exclus

Esecul reuniunii nu e exclusPe acest fond, analistii tind sa incline ca aceasta reuniune a Consiliului European va reprezenta un esec, liderii europeni avand de aparat pozitii prea divergente pentru a ajunge la un numitor comun, chiar si dupa sedinte prelungite. Negocierile sunt complicate si de divergentele intre Comisie, Consiliu si Parlamentul European privind rectificarea bugetara pe 2012, in acest moment conturile UE inregistrand o gaura de 7 miliarde de euro. De asemenea, neintelegeri sunt si pe bugetul institutiilor UE pentru 2013.

Cheia atingerii consensului la Consiliile Europene afectate de diferende a fost intotdeauna realizarea compromisului Germania-Franta. Mai ales Marea Britanie si uneori Polonia au avut precedente de rezistenta solitara indelungata, fiind considerate nuci greu de spart la acest Consiliu. In prezent, atat Londra cat si Varsovia se situeaza ele insele pe pozitii ireconciliabile, un factor in plus care indica o eventuala nereusita.

Banii pentru Romania

Banii pentru RomaniaRomania ar fi trebuit sa primeasca intre 45 si 47 miliarde de euro, conform propunerii totale de 1.033 de miliarde de euro inaintata de Comisia Europeana. Aceasta suma ar asigura un surplus consistent fata de cei 35 miliarde de euro alocati in 2005 pentru perioada 2007-2013, cand Romania a fost nou intrata la masa negocierilor si a fost nevoita sa cedeze cererilor altora, dar avea si un PIB mai redus. Potrivit propunerii actuale a Comisiei Europene, alocarea anuala trebuie sa reprezinte circa 2,5% din PIB-ul tarii.

Propunerea Van Rompuy reduce insa cu circa 8 miliarde de euro aceasta suma, introducand si unii algoritmi de calcul considerati discriminatorii de oficiali din Guvernul de la Bucuresti, potrivit unor surse citate de Mediafax.

Astfel, daca pragul din PIB este redus la 2,4%, este stabilit si un plafon de 15% pentru fondurile suplimentare primite peste bugetul 2007-2013 pentru tarile cu o rata de absorbtie sub 60%. Rata de absorbtie a Romaniei pe fondurile de coeziune nu depaseste in prezent 10%, iar acest criteriu pare introdus special pentru a reduce alocarea tarii noastre.