Climatul macro-economic din zona euro
Zona euro ramane va ramane un pol de incertitudine din punct de vedere macroeconomic si in 2013, potrivit analistilor, in contextul in care cresterea economica nu va depasi 0,5%, iar cererea externa va fi slaba.Ca urmare, Romania va fi vulnerabila avand in vedere ca Uniunea Europeana este principalul partener economic. Cererea externa redusa va avea impact asupra mecanismului exporturi. investitii in industrie (motorul economiei in Romania), precizeaza analistul Broker Cluj Andrei Radulescu.
Rozalia Pal, economistul sef al Garanti Bank, avertizeaza ca securitatea financiara a zonei euro este un alt risc care trebuie luat in calcul.
"Acoperirea nevoilor de finantare a tarilor problematice din zona euro care sunt cazuri inca nerezolvate si care ar putea afecta si finantarea noastra externa", considera Pal.
Continuarea procesului de consolidare fiscala
Economistul Florin Citu crede ca, in ceea ce priveste politica fiscala, pericolul in 2013 este de a face consolidare fiscala prin crestere de taxe, "ceea ce inseamna efect negativ pentru cresterea economica pe termen scurt".De asemenea, si Vlad Muscalu, economistul sef al ING Bank, avertizeaza ca eventuala implementare a unor masuri populiste este un risc la adresa consolidarii fiscale.
Dupa cum subliniaza guvernatorul BNR, politica fiscala din acest an nu va mai fi una de austeritate, ci de consolidare, insa este nevoie de disciplina financiara, in primul rand de cheltuire prudenta a banului public.
"Politica fiscala va fi una normala, ca sa folosesc un epitet, in sensul ca nu va fi dedicata continuarii unei ajustari, unei strangeri masive, ci mai degraba spre o consolidare. Printr-o disciplina financiara adecvata, aceasta inseamna cheltuire cu prudenta a banului public, nu este nevoie de ce am denumit in ultimii ani sub cuvantul de austeritate", a declarat Isarescu
Implementarea reformelor structurale
Andrei Radulescu, analist la Broker Cluj, considera ca implementarea reformelor structurale reprezinta una dintre provocarile acestui an, in conditiile in care Romania este restanta la acest capitol.Cu toate ca FMI a cerut la fiecare vizita accelerarea reformelor structurale, problema arieratelor din economie ramane una cronica, iar privatizarea marilor companii de stat a fost amanata in toamna anului trecut.
In opinia lui Radulescu, fara accelerarea reformelor structurale, potentialul economic al Romaniei nu poate fi eliberat.
Ameliorarea perceptiei cu privire la riscul de tara
Dupa cum afirma Rozalia Pal, "primordiala in asigurarea stabilitatii macroeconomice este imaginea tarii", motiv pentru care incheierea cu succes a acordului preventiv pe care Romania il are cu Fondul Montar International (FMI) este esentiala.Totodata, guvernatorul BNR a declarat, luni, ca incheierea "pozitiva" a actualului acord cu FMI in prima jumatate a acestui an va reprezenta un spatiu suficient de conlucrare pentru intregul an 2013, lasand sa se inteleaga ca Romania ar putea sa nu mai perfecteze o noua intelegere cu institutia internationala, informeaza Mediafax.
"Deocamdata trebuie sa-l terminam pe acesta. Si terminarea lui, discutarea acestui acord in luna ianuarie a acestui an si cu perspectiva de incheiere, probabil pozitiva, a acestui acord candva in prima jumatate, cred ca ofera un cadru suficient de bun de conlucrare pentru intreg anul 2013", a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, intrebat cum vede un nou acord cu FMI.
Finantarea cresterii economice
Potrivit economistului Florin Citu, provocarea majora pentru Romania in acest an va fi finantarea cresterii economice in conditiile competitiei pentru capital in pietele internationale.De asemenea, Romania este inca dependenta de intrarile de capital din strainatate, cresterea economica fiind astfel vulnerabila, in opinia economistului sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.
"Pentru a mentine activitatea economica cel putin la nivelul actual avem nevoie sa finantam in anii urmatori deficitul de cont curent (inca ridicat in comparatie cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est, desi mult mai mic decat inainte de criza) si sa refinantam datoria externa care ajunge la maturitate relativ ridicata", apreciaza Dumitru.
In cazul in care nu vom putea asigura aceasta finantare, Dumitru sustine ca diferenta poate fi acoperita pe termen scurt prin utilizarea rezervei internationale a BNR sau va trebui sa acceptam o noua ajustare a deficitului de cont curent (insotita de depreciere de curs de schimb), compromitand astfel sansele de revenire economica.
Absorbtia fondurilor structurale
Fondurile structurale raman un subiect sensibil pentru noul Guvern, avand in vedere ca prognoza de crestere de 2% pentru acest an, pe baza careia s-a facut si bugetul, depinde de absorbtia banilor europeni.Cresterea economica va fi alimentata in mod special de fondurile europene ce vor finanta marile proiecte de infrastructura, iar autoritatile nu mai isi permit sa faca niciun pas gresit in aceasta directie sau sa riste o alta blocare a finantarilor de la UE.
"Data fiind perspectiva unor intrari de capital din strainatate mult mai mici decat in trecut, absorbtia fondurilor UE nerambursabile reprezinta una din putinele solutii avute la dispozitie pentru finantarea investitiilor din economie si asigurarea unei cresteri economice rezonabile", considera Ionut Dumitru.
