Autostrada Bucuresti-Brasov
Unul dintre principalele obiective ale Executivului in acest an este realizarea autostrazii care sa lege Capitala de orasul Brasov.In prezent, sectorul DN 1 Bucuresti – Brasov (denumit A3) este unul dintre cele mai solicitate sectoare de pe intreaga retea de drumuri nationale. Traficul este generat in principal de activitatea din marile centre economice de pe traseu: Bucuresti, Ploiesti si Brasov, dar si de activitatile turistice de pe Valea Prahovei din zonele Sinaia, Busteni, Predeal si alte zone cu potential turistic.
Astfel, pe sectorul Bucuresti – Brasov s-a luat decizia realizarii unui sector de autostrada cu o lungime de 173 km.
Potrivit Companiei Nationale de Austostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNANDR), proiectul este impartit in patru tronsoane, delimitate astfel: Bucuresti – Moara Vlasiei (km 0- km 19), Moara Vlasiei – Ploiesti (km 19 - km 62), tronsonul Ploiesti – Comarnic (km 62 – km 110) si Comarnic – Brasov (km 110 – km 168).
Autostrada Pitesti-Craiova
Un alt proiect de infrastructura considerat “prioritate zero” de Victor Ponta este autostrada Pitesti-Craiova.Ponta sustine ca autostrada care va lega Craiova de Pitesti va necesita o investitie de 500 de milioane de euro, iar lucrarile ar putea fi realizate in 24 de luni.
Noua autostrada va deservi celor doua uzine auto din Romania, Dacia Pitesti si Ford Craiova, scria ziarul Gandul, la finalul anului trecut.
Reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda
Un alt proiect care se bucura de atentia Guvernului in acest an este modernizarea si punerea in functiune a reactoarelor 3 si 4 de la centrala nucleara Cernavoda.Proiectul, evaluat la 4 miliarde de euro, a fost initiat in 2007, iar lucrarile erau estimate sa inceapa in 2010, insa au fost amanate din lipsa de fonduri.
Constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda, proiect initiat in urma cu sase ani, ar putea dura cel putin trei ani, reiese din estimarile guvernului, citate de Gandul.info.
Punerea in functiune a reactoarelor nucleare 3 si 4 la centrala de la Cernavoda este incerta inainte de anul 2020, din cauza neclaritatilor legate de capacitatea Romaniei de a finanta investitia si structura actionariatului, potrivit unui studiu comandat de Comisia Nationala de Prognoza, si dat publicitatii de Mediafax.
"Structura parteneriatului, precum si capacitatea partii romane de a-si acoperi financiar cota de actiuni constituie elemente de incertitudine care plaseaza momentul punerii in functiune dupa anul 2020", se arata in studiu.
Centrala de la Tarnita
Devenita o prioritate zero a Executivului inca din 2011, hidrocentrala Tanita – Lapustesti din apropierea orasului Cluj-Napoca este din nou unul din principalele obiective ale cabinetului Ponta, intr-un top al celor mai importante investitii programatepentru acest an.Realizarea centralei presupune asigurarea unui fond de investitii de peste 1,1 miliarde de euro (fara TVA), potrivit HotNews.ro, iar lucrarile la cele patru grupuri energetice ale centralei se pot indinde pe o perioada cuprinsa intre 5 si 8 ani.
Investitia in hidrocentrala cu acumulare prin pompaj va duce la crearea unui numar important de locuri de munca si cresterea nivelului de trai in zona. Un varf de angajari ar urma sa fie atins in prima etapa de constructie a proiectului (primii 5 ani) - respectiv 4049 de locuri de munca. In cea de-a doua faza a executiei, numarul locurilor de munca urmeaza a fi diminuat.
De asemenea, se vor realiza investitii importante pentru imbunatatirea cailor de acces in localitatea Lapustesti .
Podul Macin
Podul de la Macin reprezinta o alta “prioritate absoluta” a Guvernului USL intre 2012 si 2016.Victor Ponta sustine ca podul de la Macin este un proiect “de care Dobrogea are nevoie”.
Impreuna vom inaugura acel pod, pentru ca vreau sa fiti mai aproape de restul tarii, sa existe o infrastructura care sa ajute judetul si sa folosim orice oportunitate pe care o aveti’, a declarat co-presedintele USL, Victor Ponta citat de financiarul.ro.
Pentru potentialii investitori, cel mai atractiv factor din comunitate ramane turismul, prin accesul facil la peisaje naturale (in primul rand Parcul Macin). Pe de alta parte, unul dintre marile dezavantaje il constituie lipsa podului Macin-Braila, proiect logistic ce ar putea asigura accesul mult mai bun allocuitorilor si dezvoltarea activitatilor comerciale.
Parteneriatele de tip public-privat sunt slab reprezentate in localitatea Macin, cooperarea cu IMM-urile pentru implementarea de programe/proiecte initiate de Primarie fiind inexistenta.
Proiectul a atras dupa sine si o sustinere din partea comunitatii din regiune. Zeci de oameni au inceput sa semneze o petitie online pentru construirea podului dintre Braila si Macin, incurajand autoritatile sa il demareze, in special pentru plusul de valoare economica pe care il poate aduce.
Canalul Siret-Baragan
Canalu Siret-Baragan este un alt proiect important aflat pe lista Executivului in acest an. Cu o investitie evaluata la 2,6 miliarde de euro, acesta ar urma sa primeasca in prima faza o finantare de 50 de milioane de euro.De acest proiect s-a aratat interesata, in 2011, compania China National Agricultural Group Corporation, potrivit Mediafax.
Tot in 2011, Valeriu Tabara, la acea data ministru al Agriculturii, anunta ca ministerele Agriculturii si Mediului vor sa incheie un parteneriat public-privat pentru constructia canalului, care ar facilita irigarea a 500.000 de hectare de teren, valoarea totala a proiectului fiind de 3,6 miliarde de euro.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va primi un buget cu jumatate de miliard de euro mai mai mult decat in 2012, iar premierul Victor Ponta spune acesti bani sunt destinati pentru reluarea lucrarilor la Canalul Siret- Baragan.
Dupa ce canalul va fi finalizat, ascesta ar putea asigura irigarea a 800.000 de hectare de teren agricol, a scris incomemagazine.ro.
Foto: captura recolta.eu
