'Daca te gandesti la un castig imediat nu este genul de afacere'
Fost cadru militar, Marin Dumbrava a investit in urma cu 3 ani intr-o microferma de legume bio situata la 15 km de Bucuresti, in comuna Joita. A pornit afacerea cu aproape un hectar pe care a incercat mai multe tipuri de culturi – de la rosii, ardei, vinete pana la castraveti – achizitionand semintele de la niste cunostinte din Braila. “Am construit afacerea pentru fiul meu, dar si din dorinta de a manca sanatos si curat”, spune agricultorul.Dupa trei ani a obtinut certificarea bio si acum cultiva pe o suprafata de 8.400 mp toata gama de legume de sezon – varza, conopida, broccoli, dovlecel, castraveti – dar si kale, andive, menta, cimbru. In plus, antreprenorul mai cultiva fructe de padure, vita de vie si detine 100 de pomi fructiferi. “Incerc sa ma profilez pe acele legume pentru persoane cu probleme grave de sanatate, care cumpara din Ungaria legume la un pret mult mai mare”, declara Marin Dumbrava.
Investitia se ridica la circa 25.000 de euro, bani alocati sistemelor de irigatii, solaria, plase de umbrire, un adapost pentru 200 de gaini ouatoare. Agricultorul estimeaza ca va amortiza investitia dupa 4-5 ani. “Daca te gandesti la un castig imediat nu este genul de afacere, clientii si increderea oamenilor se obtin foarte greu. Sa produci bio nu este usor. Sunt pierderi mari, dezvoltarea culturilor este lunga, productia este mica”, mai spune Dumbrava.
Distributia se realizeaza fie la punct fix in Bucuresti, fie la domiciliu sau direct de la firma. “Cei mai multi clienti sunt din Bucuresti. Clientii sunt fie oameni cu probleme de sanatate, fie cei care vor sa le asigure copiilor lor o hrana sanatoasa sau cei care doresc sa manance sanatos si curat”, afirma agricultorul.
Media unei comenzi este 80 de lei, insa sunt si clienti care comanda legume si fructe de 300 de lei.
Cosul de legume din Valea Macrisului
Doua familii, cu varste cuprinse intre 29 si 33 de ani, au decis in urma cu patru ani sa concretizeze un vis in urma unei investitii de cateva “zeci de mii de euro” – o ferma ecologica. Ferma Cosul de Legume de pe Valea Macrisului, din inima Baraganului, a fost infiintata de Andrei, un fost IT-ist intr-o corporatie, alaturi de Alexandra (architect), Sabina (psiholog) si Matei (economist), ultimii trei ocupandu-se in paralel de cele doua activitati.“Ne-am confruntat si inca ne lovim de lipsa de educatie a pietei, dar pe care o consideram o oportunitate de a avea un impact in mentalitatea populatiei si in obiceiurile de consum. Pe scurt, majoritatea oamenilor inca prefera un pui mare unui pui sanatos”, spune Matei.
In prezent, ferma ocupa 16 hectare, legumele fiind cultivate pe un aproximativ un sfert din suprafata. Pe langa toata gama de legume care cresc in mod natural si in sezonul lor, in Baragan, productia se axeaza si pe produse mai speciale printre care rosii mov, morcovi galbeni si albi, Kale (o specie de varza) sau Mangold (o varietate de sfecla). In plus, cei patru fermieri mai cultiva si plante aromatice – menta piperita, busuioc – ceaiuri si unele tipuri de fructe.
Productia este comercializata in special prin intermediul Internetului, pe baza de comanda sau abonament saptamanal. “Cele cateva sute de clienti stabili isi primesc comanda saptamanal, marti sau sambata, fie acasa, fie intr-unul dintre centrele de livrare - de la restaurante care ne si folosesc produsele pentru bucataria lor, cum ar fi Violeta’s Kitchen, la centre de afaceri cum ar fi Bucharest HUB, la librarii cum ar fi Carturesti/café Verona, sau gradinite, scoli sau sali de fitness”, explica Matei.
Recolta este de cateva zeci de tone, suficienta pentru cateva sute de familii care ar comanda saptamanal. “Preturile noastre sunt mai mari ca in piata, insa sunt mult sub putinele legume ecologice importate disponibile la noi. Stiu ca sunt multi oameni incantati de batranica din piata care vinde cu 1 leu kg de rosii si o iau ca model de furnizor de mancare sanatoasa. Insa nu isi dau seama deloc ce <<unfair trade>> fac, in timp ce respectiva nu isi permite nici sa plateasca curentul electric din banii castigati la piata. Si nu isi dau seama si de nesustenabilitatea acestui model si de apropierea sa de sfarsit”, afirma Matei.
In plus, aceeasi oameni cumpara si alte legume importate fara sa se gandeasca la pretul lor. “Stiu ca astea sunt legile pietei, insa daca consumatorul va incepe sa constientizeze lucrurile, acestea se pot schimba in bine”, adauga Matei.
O ferma de "legume fericite"
Dupa o serie de joburi in cadrul unor multinationale, in departmentele marketing si comercial, Victoria Buligoanea, 38 de ani, a decis sa isi redescopere “pasiunea din copilarie pentru gradinarit” in urma cu cinci ani.“In urma cu 13 ani am hotarat impreuna cu sotul meu sa traim la casa, in afara Bucurestiului. Inspiratia ne-a determinat la momentul respectiv sa achizitionam un teren destul de vast, din care o parte era pasune pe care pasteau vitele vecinilor. Astfel m-am intors la origini, in judetul Dambovita. Ne-am mutat in urma cu 5 ani si am hotarat sa ne bucuram si sa beneficiem de roadele pamantului nostru. Astfel, am inceput sa ne hranim incet, incet doar cu legume din gradina si cu pasari din <<batatura>>”, povesteste Victoria Buligoanea.
Investitia initiala in microferma Legume fericite a fost “minimala”, spune antreprenoarea, care detine in prezent o suprafata de 7 hectare in comuna Tartasesti, judetul Dambovita, dintre care aproape 2 hectare sunt cultivate cu legume, cativa pomi fructiferi si culture de plante medicinale, iar restul cu furaje pentru gaini, rate si curcani. Pana in acest moment investitia a fost sustinuta din fonduri proprii, insa proprietarii afacerii au in plan atragerea de fonduri europene pentru o dezvoltare viitoare.
“Produsele sunt destinate persoanelor dornice sa se hraneasca sanatos, ocupate, dar care constientizeaza ca munca taranului sau a omului care lucreaza pamantul nu este una usoara, ca trebuie responsabilizat si sustinut pentru ca se confrunta cu o competitie neechitabila – intr-o piata plina de produse industrializate”, crede antreprenoarea. In opinia sa, consumatorii romani devin din ce in ce mai constienti de importanta unei alimentatii sanatoase. “Exista, in acelasi timp, produse alimentare conventionale, prezentate ca traditionale sau ecologice; din acest punct de vedere, certificarea ecologica este o obligatie pentru orice producator din domeniu care-si respecta clientii”, mai spune Buligoanea.
Pentru inceput, zonele de livrare au fost Bucuresti, Corbeanca, Pipera-Tunari, Otopeni, Mogosoaia, Voluntari, Chitila, iar din luna mai aceasta s-a extins la nivelul intregii tari. Comanda minima este de 50 de lei.
De la un cabinet de avocatura la o ferma de legume eco
La 41 de ani Viorel Piperea, care a practicat pana in 2009 meseria de avocet, detine o ferma de legume eco in comuna Singureni din judetul Giurgiu. Totul a pornit de la un solar mic amplasat in propria curte. A vazut diferenta intre legumele conventionale si cele eco si a decis sa investeasca aproape 70.000 de euro intr-o microferma.In prezent detine 2.500 mp de teren cultivat cu legume in circuit ecologic si 3.000 mp de vita de vie si pomi in anul doi de conversie.
Printre problemele cu care s-a confruntat la inceputul afacerii s-au numarat dificultatea in procurarea semintelor si materialelor pentru sadit, respectiv piata de desfacere. “In Romania lasa mult de dorit, incepand cu mentalitatea romanilor si pana la ajutorul acordat de stat. Nu ma refer la subventii care sunt de tot rasul, ci la faptul ca nu sprijina producatorii in desfacerea produselor”, spune Viorel Piperea.
Preturile la care comercializeaza productia sunt apropiate de cele ale legumelor conventionale, clientii putand achizitiona produsele direct de la ferma sau din pietele de gross din Bucuresti.
Pana in acest moment agricultorul nu a recuperat mai mult de 10% din investitie. Are in plan pentru acest an plantarea unei suprafete suplimentare de vita de vie si pomi fructiferi.
