Ce urmeaza pentru Romania?

Dupa un 2016 intens, cu un guvern tehnocrat care a mizat pe debirocratizare si eficientizare, dar si multe promisiuni electorale, anul care abia a inceput ar trebui sa fie unul al concretizarii acestora.

Privind din perspectiva programului electoral al partidului care a castigat alegerile, ar trebui sa urmeze reduceri semnificative si eliminari de taxe, impozite si contributii pentru mai multe categorii de salariati si pensionari, scaderea taxei pe valoare adaugata, eliminarea impozitelor pe vanzarile de imobile, dar si stoparea externalizarii profiturilor multinationalelor active in Romania.

Proiectul de buget propus de PSD prevede cheltuieli totale de 33,8% din PIB si venituri de 31,1%, cu un deficit bugetar asumat de 2,7%, cele mai mari cresteri bugetare inregistrandu-se in domeniul Sanatatii, al Educatiei, al Apararii si al Transporturilor, fiind incluse toate majorarile salariale si deducerile fiscale promise deja de PSD.

Din punct de vedere economic, analistii se astepata ca deficitul bugetar in crestere sa fie principala provocare a nului guvern. Astfel, din cauza majorarii salariilor bugetarilor si a reducerilor de taxe, deficitul bugetar va trebui sa fie finantat cu imprumuturi tot mai scumpe pentru stat, companii si populatie. De aseemena, am putea vedea o presiune mai mare pe curs, considera analistii economici consultati de news.ro.

Deficitul bugetului general consolidat al statului roman a coborat, dupa primele zece luni ale anului, la 1,3 miliarde lei, de la 3,7 miliarde lei in septembrie, fiind echivalent cu doar 0,17% din produsul intern brut (PIB). Nivelul este cu mult sub cel programat pentru intregul an, de 2,8% din PIB pe metodologia cash si 2,95% din PIB, dupa standardul european ESA.

Insa, de la 1 ianuarie 2017 ar trebui sa intre in vigoare noi masuri de relaxare fiscala, printre care eliminarea taxei pe constructii speciale si a supraaccizei pe carburanti, precum si reducerea cotei standard a TVA de la 20 la 19%.

Aceste masuri de relaxare fiscala reprezinta cea mai mare provocare pentru anul viitor, avertizeaza analistii.

Cresterea economica din acest an se va situa la 4,5-4,8%, potrivit estimarilor economistilor BCR si ING Bank Romania, urmand ca anul urmator avansul sa incetineasca, chiar daca va fi sustinut in continuare de consum. Eventualele piedici pentru economia Romaniei ar putea veni anul urmator in contextul materializarii unora dintre riscurile externe, care includ negocierile pentru iesirea Marii Britanii din UE, instabilitatea geopolitica, alegerile din Franta si Germania, efectele deciziilor Rezervei Federale a SUA, precum si impredictibilitatea noii administratii americane. Cu o doza de politici responsabile, Romania are sanse mari sa ramana 5-10 ani intre tarile cu cea mai rapida crestere din UE, afirma Florin Eugen Sinca, analist sef al BCR.

BCR, cea mai mare banca din Romania, are o estimare usor mai conservatoare pentru 2016, la 4,5%, insa pentru 2017 vede, de asemenea, riscuri cele mai importante venind de pe plan extern.

Un alt risc pentru Romania este iesirea capitalurilor straine. Dupa alegerea lui Donald Trump in functia de presedinte al Statelor Unite, din luna noiembrie a acestui an, a capatat contur o tendinta de migratia a capitalurilor dinspre pietele emergente, asa cum este considerata si Romania, spre cele dezvoltate.

Sursa foto: shutterstock.com