'De acum vom vedea efecte mai grave ale crizei financiare'
Noile date au fost deja cuprinse in proiectul de buget pe 2009.Estimarile CNP vin dupa ce vineri, Fondul Monetar International (FMI) anuntase, de asemenea, pentru Romania, un nivel de crestere economica de 4-5% maxim in decursul anului viitor.
Pentru anul aflat in desfasurare, CNP si-a mentinut estimarea pentru produsul intern brut la 505 miliarde lei sau echivalentul a 137,6 miliarde de euro, la un curs mediu estimat la 3,67 lei/euro pentru 2008 si la o crestere economica de 9,1%.
Pentru anul viitor, Comisia anticipeaza ca PIB-ul Romaniei va fi de 578,5 miliarde lei, adica 160,7 miliarde de euro, la un curs mediu de 3,60 lei/euro, valoare anuntata de Guvern, care a luat-o in calcul la proiectul de buget pe anul viitor.
Cu toate acestea, specialistii nu sunt atat de optimisti in ceea ce priveste nivelul de 6% a PIB-ului in decursul anului viitor. ”Eu cred ca CNP are o viziune inca optimista. Eu vad cresterea economica situandu-se in jurul valorii de 4% anul viitor si asta in conditii economice bune. Pana acum economia a fost ferita, insa de acum vom vedea efecte mai grave ale crizei financiare”, a declarat, pentru Wall-Street, Bogdan Baltazar, consultant financiar.
La randul sau, Ionut Dumitru, economistul-sef din cadrul Raiffeisen Bank Romania (RZB) a explicat: „Noi credem intr-o crestere economica de circa 5% anul viitor, cu riscul unei cresteri mai mici pentru ca evident criza financiara internationala se va resimti in costul finantarii si in economia reala tot mai mult. Riscurile sunt extrem de mari dupa parerea noastra, de aceea consideram ca in actualul context al crizei financiare mondiale si o crestere economica de 4-5% va fi una senzationala in cursul anului viitor”.
Alti specialisti exclud din start, in contextul crizei financiare internationale, cresterea de 6% a PIB-ului in Romania in decursul lui 2009, estimand valori mai mici ale acestuia. „Noi ramanem de parere ca anul viitor cresterea economica va fi de cel mult 3,5-4% in cel mai bun caz, dar poate fi si mai mica, depinde de cat de mult se va adanci criza financiara in tarile Uniunii Europene”, a specificat Dragos Cabat, presedintele CFA (Chartered Financial Analyst).
PIB/capita de 13.000 de euro in 2013?
Totodata, pentru anii urmatori, CNP si-a mentinut estimarile de crestere economica la 6,3% pentru 2010, 6,2% pentru 2011 si 6% pentru 2012 si 2013. Astfel, PIB-ul Romaniei ar urma sa ajunga la 658,5 miliarde de lei, adica 188,1 miliarde de euro, la 3,50 lei/euro in 2010, 742 miliarde de lei sau 218,2 miliarde euro, la 3,40 lei/euro in 2011, 828,7 miliarde de lei echivalentul a 247,4 miliarde euro, la 3,35 lei/euro in anul 2012 si 918,1 miliarde de lei sau 278,2 miliarde euro, la 3,30 lei/euro in 2013, conform datelor CNP.
Valorile din noua prognoza pentru PIB sunt usor mai mici decat cele din prognoza preliminara, cand CNP estima ca Romania va junge la un PIB de 948,7 miliarde de lei 287,5 miliarde de euro in 2013.
La aceste valori ale PIB, Romania ar ajunge in 2013 la circa 13.000 euro/cap de locuitor, nivel apropiat de cel inregistrat anul trecut in Cehia.
„Estimarea privind PIB-ul pana in 2013 este un exercitiu gratuit, mai este mult pana atunci si mai ales in aceste conditii este greu sa spunem ce va fi. Este greu de spus pentru 2009, cu atat mai mult pentru 2013”, a mai explicat Baltazar.
“Estimam ca numai intr-un scenariu optimist, PIB-ul pe cap de locuitor s-ar putea situa in jurul nivelului de 13.000 de euro in contextul mentinerii crizei financiare mondiale”, a declarat Cristian Mladin, analist in cadrul Bancii Comerciale Romane (BCR).
Pe de alta parte, Laszlo Diosi, CEO OTP Bank Romania, care, de asemenea, crede plauzibil in acutalele conditii economice nivelul de 4-5% al cresterii PIB-ului a spus ca: „Si oficiul german de statistica si-a mentinut estimarile pentru anul 2011, asa ca nu trebuie sa excludem aceasta posibilitate”.
Efectele negative ale crizei se vor face simtite in continuare
Daca pana acum impactul crizei a fost asupra institutiilor financiare si a dobanzilor, urmatorul pas este ca efectele crizei sa se faca simtite asupra economiei reale.„Pierderi mari la nivelul institutiilor financiare, falimente, capitalizari sau nationalizari nu vom vedea Romania, pentru ca bancile de la noi au alta situatie decat bancile din strainatate. Acum problema este impactul pe care criza il va avea asupra economiei reale, care se va simti si la noi mai puternic pentru ca vedem un cost foarte scump al finantarii propagat in economia reala si sa nu uitam ca multe companii sunt foarte dependente de finantarea bancara, care va fi mai scumpa si mult mai greu accesibila cu efect asupra afacerii pe care o au. Efectul acesta este inevitabil”, a subliniat Ionut Dumitru (foto).
Scumpirea creditarii, accesarea mult mai greu a finantarilor si somajul sunt aspectele asupra carora specialistii atrag atentia.
„Pe viitor, ma astept la somaj in sectorul privat, 100.000-150.000 de locuri de munca pierdute si tot in conditii economice bune, nu in cele mai rele conditii ale crizei financiare internationale. Apoi, plafonarea creditarii, daca nu o sa asistam chiar la o scadere fata de anul trecut”, a adaugat Baltazar.
Pentru Dumitru, problema somajului nu este inca una stringenta la aceasta data, insa ea ar putea deveni daca romanii plecati la munca in strainatate (Spania, Italia) in numar destul de mare (peste 2 milioane) s-ar intoarce dintr-o data in tara. „Este nevoie de forta de munca calificata in tara, insa daca toti romanii se vor intoarce deodata nu stiu daca economia ii va putea absorbi”, a mai spus Dumitru.
Un alt efect al crizei il vom vedea o intr-o depreciere puternica a monedei nationale fata de euro, la inceputul anului viitor, „spre 4 sau peste 4 lei pe euro, ceea ce va pune presiune in sus pe inflatie. Presiune venind de la consum si de la deprecierea leului, dupa aceea cred ca vom asista la o crestere a somajului cu 1,5 -2% fata de nivelul actual”, a declarat Cabat.
“Efectele secundare, tertiare ale crizei financiare internationale vor fi resimtite in Romania intr-un interval de timp intre doua si pana la sase luni (unele dintre ele deja si-au facut simtita prezenta in domenii precum cel al constructiilor sau in sectorul industriei auto) si, desigur, acestea vor afecta cresterea PIB-ului”, a mai mentionat Diosi.
Este recesiunea un scenariu posibil si pentru Romania?
Desi scenariul recesiunii zonei euro este cel mai plauzibil pentru specialisti, acestia cred ca recesiunea este o exagerare in cazul Romaniei, insa nici aceasta nu este exclusa daca contextul creat de criza financiara se va mentine la actualul nivel sau chiar se va inrautati.„Cred ca recesiunea este un scenariu exagerat. Cel mai plauzibil scenariu este cel in care economia Romaniei incetineste, pentru ca este inevitabil sa nu incetineasca si oricum cresterea economica este exagerata, fiind mult peste potentialul economiei la nivelul de 8-9% anul acesta. Insa, o incetinire spre 4-5% anul viitor mi se pare o evolutie catre normalitate, iar sub 6% nu este de condamnat. O problema va fi daca nivelul va fi sub 5%”.
“Din cauza inflatiei in crestere, a creditelor mai scumpe si limitate ca volum, multe companii vor intampina greutati financiare, se vor intalni si situatii de faliment. Acest lucru va genera cresterea somajului, probleme financiare in randul populatiei, imposibilitatea de plata a facturilor, dar acesta reprezinta scenariul cel mai sumbru, intrucat cu suportul unor masuri eficiente luate de catre guvern astfel de situatii vor putea fi evitate”, a detaliat la randul sau Diosi.
Daca lucrurile vor continua la acest nivel de acum pentru o perioada mai lunga este posibil ca efectele sa fie mult mai dure, dar specialistii spera in stabilizarea pietelor financiare si deblocarea creditelor, deoarce, spuna acestia, nici o economie nu poate rezista unei situatii in care pietele interbancare sunt blocate si nu-si dau bani intre ele, ca in SUA.
„Pe lei bancile isi dau bani intre ele in Romania, pe aceasta componenta nu a fost o problema de lichiditati, problema vine pe partea finantarii in valuta, care este mult mai scumpa, deci mult mai greu de accesat”, a detaliat economistul RZB.
„In zona euro vom asista la recesiune si o presiune va fi pusa in special, in Romania, pe exporturi. Scenariul unei cresteri de 3% a PIB-ului in 2009 este mult mai paluzibil, recesiunea este putin probabila, dar nu imposibila”, a atras atentia Cabat.
Recesiunea zonei euro va avea un impact si asupra Romaniei, de fapt asupra tuturor tarilor mai mult sau mai putin conectate la zona euro.
„Daca incetinirea ritmului de dezvoltare in Zona Euro ar putea afecta pana la un punct nivelurile de crestere din Romania, vestea buna este ca aceasta perioada dificila va impulsiona imbunatatirea eficientei la nivel mondial. In cele din urma este posibil chiar sa accelereze procesul de relocare a productiei din Europa de Vest catre Romania, unde costurile legate de forta de munca sunt mult sub media europeana”, a comentat Mladin.
„60% din totalul comertului exterior este cu zona euro, deci vom fi afectati, impactul in Romania va fi mai diminuat pentru ca exporturile noastre in zona euro, ca procent in PIB, sunt cele mai mici din regiune, ne putem compara cu alte tari fiind mai putin corelati ca alte tari din regiune (de exemplu Cehia , Polonia). Astfel, o incetinire de 1% din crestere in zona euro, are un impact de circa 0,5-0,7% in PIB-ul Romaniei”, a explicat Dumitru.
Pe de alta parte, Romania are un nivel scazut de intermediere financiara comparativ cu media europeana,ceea ce o face mai putin vulnerabila in fata crizei, iar cerintele minime de rezerva valutara sunt dintre cele mai mari din Europa, constituind astfel un“tampon” de lichiditati, a detaliat specialistul BCR.
Faptul ca pana acum tara noastra a fost ferita de efectele dramatice ale crizei financiare internationale se explica prin faptul ca intre Romania si alte tari mai dezvoltate exista inca decalaje semnificative, iar pe de alta parte „Romania este inca o tara interesanta pentru investitori straini, avem mult de recuperat in cresterea economica si cred ca si in aceste conditii dificile tara noastra va fi in continuare in vizorul investitorilor straini”, a concluzionat Baltazar.
