L. Anghel: Deficitul bugetar al Romaniei ar putea urca la 5%
Cel mai mare deficit din tarile CEE-8 ar trebui sa se inregistreze in Romania, unde absenta schimbarilor la nivel de politica fiscala inseamna un deficit fiscal de aproape 7% din Produsul Intern Brut (PIB), deoarece costurile majoritatii legilor aprobate intr-un an electoral ar trebui sa se reflecte integral in 2009. Cu toate acestea, e foarte probabil ca pietele sa forteze Guvernul tarii sa deschida bugetul si sa aduca schimbari singur, nu cu ajutorul Fondului Monetar International (FMI), lucru care va duce la costuri politice mai mari. Analistii Erste considera ca apelarea la sprijinul FMI de catre Romania va duce la o promovare a obligatiunilor, dat fiind faptul ca programul ar oferi o linie de credit care ar reduce emisiunile nete de titluri de stat si ar declansa facilitati monetare mai agresive.
“Chiar daca proiectul de buget al Romaniei pentru 2009 este foarte ambitios din punct de vedere al reducerii cheltuielilor publice, al amanarii unor cresteri salariale si al suspendarii primelor din sectorul public, prevedem un plafon al deficitului bugetar de aproximativ 5%, desi obiectivul Guvernului este de 2%”, a declarat Lucian Anghel (foto), economist-sef la Banca Comerciala Romana (BCR).
Deocamdata, Guvernul Romaniei doar a anuntat un pachet de stimulente, ramanand de vazut daca acesta va fi inclus in bugetul final pentru 2009, dupa aprobarea in Parlament. Sprijinul acordat de Banca Nationala Romana la finantarea deficitului de buget din 2009 este foarte important, in timp ce euro-obligatiunile trebuie vazute ca o optiune secundara, si numai pentru sume mici.
“In acelasi timp, asigurarea de fonduri suplimentare de la o institutie financiara internationala pentru finantarea deficitului bugetar ar putea avea efecte pozitive asupra cursului de schimb, precum si asupra credibilitatii, imbunatatind astfel sentimentul investitorilor fata de piata romaneasca”, afirma economistul-sef al BCR.
Ungaria va emite cea mai mare emisiune bruta de obligatiuni
Cea mai mare emisiune bruta va avea loc in Ungaria, cred analistii Erste, deoarece o mare parte a datoriei de stat, 19% din PIB, ajunge la scadenta in 2009. Cu toate acestea, dat fiind acordul cu FMI/UE, care trebuie sa refinanteze aproximativ 5% din datoria ajunsa la scadenta, guvernul Ungariei nu va fi nevoit sa apeleze la pietele straine pentru imprumuturi, iar emisiunea neta va fi negativa si realizata numai in moneda locala, sustin analistii Erste.In cele din urma, vor exista mai putin titluri de stat maghiare restante pe piata, comparativ cu anul 2008. Astfel, piata locala ar trebui sa poata absorbi oferta de titluri de stat doar prin refinantarea titlurilor ajunse la scadenta. Pe langa emisiunea neta negativa, ratele pe termen scurt care se indreapta spre scaderi ar trebui sa promoveze la randul lor titlurile de stat.
Ungaria a obtinut aproape 20 de miliarde de euro sub forma de imprumuturi din partea FMI in luna octombrie a anului trecut pentru a nu intra in incapacitate de plata a datoriilor pe perioada crizei creditelor.
“Deoarece scaderea PIB in 2009 se va situa probabil sub procentul planificat de -1% de la an la an in Ungaria, venituri in valoare de aproximativ 1% din PIB ar putea sa lipseasca din buget. Acest lucru sugereaza ca plafonul pentru deficitul fiscal de anul acesta este de 3,5 - 3,6% din PIB”, este de parere Orsolya Nyeste, analist macro la Erste Bank Ungaria.
In concluzie, nici pietele de capital nu vor tolera un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB si nici FMI. Previziunile de baza ale Erste Bank Ungaria arata insa ca obiectivul de 2,6% din PIB va ramane neatins, deoarece – prin cresterea credibilitatii – ar trebui sa faciliteze tarii trecerea de la finantarea curenta de tip non-piata (imprumut FMI) la finantarea tip piata, cat mai curand posibil.
Datorita creditului FMI de sustinere, nu ar trebui sa se inregistreze dificultati de finantare pe termen scurt, dar dat fiind ca e vorba de o situatie artificiala, Ungaria nu are nici acum posibilitatea de a majora semnificativ nevoile sale de finantare, a continuat Orsolya Nyeste.
Slovacia vrea sa reduca usor valoarea impozitelor
Majoritatea pachetelor de stimulente promovate de tarile din zona ECE a constat fie in regandirea cheltuielilor publice existente, fie in atragerea si cofinantarea mai eficienta a fondurilor venite din partea Uniunii Europene.Astfel, in Slovacia si in Republica Ceha se discuta anumite scaderi usoare ale impozitelor, dar, in majoritatea cazurilor, deficitele fiscale se vor mentine sub sau aproape de 3% din PIB.
“Conform previziunilor de crestere revizuite, preconizam un deficit fiscal de aproape 3% din PIB in Slovacia, chiar si fara derularea de noi initiative majore privind cheltuielile (guvernul intentioneaza sa identifice fonduri prin restructurarea cheltuielilor)”, a explicat Michal Musak, analist macro la Slovenska Sporitelna.
El considera ca guvernul slovac nu ar trebui sa intampine probleme in atragerea de fonduri suplimentare, deoarece la finalul anului 2008 populatia s-a indreptat spre economisirea prin intermediul bancilor, in perspectiva adoptarii monedei europene. De asemenea, anul acesta s-a inregistrat o cerere puternica in cadrul licitatiilor publice, bancile incercand sa investeasca aceste noi depozite.
“In general, preconizam ca restrangerea cresterii puternice a creditarii in CEE-8 si piata tot mai mare a fondurilor de pensii, situatie care se aplica in principal in Polonia si in Slovacia, vor duce la cresterea cererii de titluri de stat la aproximativ 1-2% din PIB”, subliniaza Juraj Kotian din Departamentul de cercetare venituri fixe al Erste Group.
Sistemul bancar din Slovacia detine un exces de lichiditati de aproape 20% din Produsul Intern Brut. Astfel, bancile se vor grabi sa plaseze acest surplus de lichiditati in obligatiuni de stat, in loc sa il plaseze in depozite la banca centrala cu rate scazute ale dobanzii.
Guvernul Ucrainei nu reuseste sa atraga fonduri pe piata locala
Ucraina, care beneficiaza de sprijin din partea Fondului Monetar, a anuntat ca si-a asumat angajamente clare de continuare a consolidarii fiscale, in ciuda costurilor de politica ridicate platite pentru reducerea puternica a deficitelor ajustate ciclic.“Deficitul fiscal pe 2009 in Ucraina este previzionat la 3% din PIB, dar credem ca procentul e nerealist, date fiind valorile recente scazute ale veniturilor la buget in luna ianuarie. In prezent, guvernul nu reuseste sa atraga fonduri pe piata locala, chiar daca a reusit sa finanteze unele datorii garantate de stat cu ajutorul finantarii externe. Credem ca bugetul va fi revizuit in curand pentru a reduce decalajul tot mai mare dintre cheltuieli si venituri”, a declarat Maryan Zablotskyy, analist macro la Erste Bank Ucraina.
In Republica Ceha nu exista o limita stricta a valorii deficitului. “Inca se discuta daca trebuie respectat criteriul Maastricht de 3% din PIB, dar credem ca nu va fi considerat intangibil si, daca activitatea va scadea mult sub zero, acesta ar putea fi depasit cu mult (in special daca se implementeaza stimulentele fiscale)”, arata Martin Lobotka, analist macro la Ceska Sporitelna.
In ceea ce priveste finantarea, piata locala de obligatiuni din Republica Ceha si-a revenit putin de la cadere (dovada constand, de exemplu, in decalaje mai mici dintre oferta si cerere), iar cererea se imbunatateste. In privinta pietei straine, care este esentiala pentru urmatoarea emisiune de euro-obligatiuni, pietele sunt deschise, dar au un pret. De exemplu, Polonia a stabilit pretul pentru recenta emisiune in euro cu scadenta la 5 ani la mid-swaps + 300 puncte de baza, subliniaza Martin Lobotka.
In privinta Croatiei, care are ca obiectiv de deficit fiscal, 0,9% din PIB, analistii Erste nu se asteapta la atingerea acestuia. “Data fiind componenta ciclica negativa, preconizam un deficit fiscal in jurul valorii de 2,5-3%. In prezent, Ministerul Finantelor croat se concentreaza pe piata interna si pana acum a raspuns cu succes nevoilor de finantare”, sustine Alen Kovac, analist macro la Erste Bank Croatia.
Cu toate acestea, pe termen mediu, reducerea capacitatii isi va spune cuvantul. Prin urmare, Ministerul Finantelor a anuntat ca va incerca sa organizeze o emisiune de obligatiuni pe pietele internationale care - daca va avea succes – va reduce din presiunea existenta pe piata interna.
