Basescu vede pozitiva atitudinea tarilor bogate

Basescu vede pozitiva atitudinea tarilor bogatePresedintele Traian Basescu a anuntat, la finalul Consiliului European informal de duminica, gazduit de Bruxelles, ca tarile mari furnizoare de resurse ale UE, in frunte cu Germania, au avut "o pozitie pozitiva" privitoare la sprijinirea tarilor din Europa de Est care sunt membre UE.

Traian Basescu a declarat ca reuniunea informala a liderilor din statele UE le-a creat tuturor participantilor sentimentul ca solidaritatea va functiona deplin, in vremuri de criza economica, intre membrii Uniunii, desi summitul nu s-a incheiat cu concluzii, avand un caracter neoficial.

Seful statului a spus ca toate tarile membre ale UE au fost de parere ca solidaritatea este principiul care trebuie sa guverneze statele Uniunii in combaterea efectelor crizei financiare. "Va pot spune ca marii furnizori de resurse, in frunte cu Germania, au avut o pozitie pozitiva cu privire la sustinerea tarilor din Europa de Est, dar cu referire precisa la tarile din Europa Centrala si de Est, membre ale Uniunii Europene", a declarat seful statului roman la Bruxelles.

Basescu a mai aratat ca in cadrul dezbaterilor din Consiliu, s-a cautat o formula pentru ca statele care nu sunt inca membre ale zonei Euro (intre care se afla si Romania) sa fie apropiate de aceasta zona, nu prin nerespectarea standardelor de acces momenda unica, ci prin proceduri care sa garanteze acestor state un confort financiar corespunzator momentului actual.

Masuri pentru sistemul bancar

Masuri pentru sistemul bancarPrincipala problema ridicata de partea romana la summitul informal a fost legata, asa cum a spus Traian Basescu, de comportamentul sistemului bancar din tara noastra. "L-am declarat asa cum este - un sistem bancar solid, dar care are in continuare nevoie sa fie finantat de bancile mama", a spus Basescu. Din punctul sau de vedere, este esential pentru evolutiile viitoare ale economiei romanesti ca bancile din Romania sa continua sa fie finantate de bancile mama, pentru a mentine liniile de creditare adresate economiei romanesti.

Din acest punct de vedere, a precizat Traian Basescu, atat presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, cat si presedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, au promis ca la urmatorul EcoFin se vor adopta masuri care sa asigure o situatie financiara confortabila in situatie de criza. Principalele concluzii ale intalnirii au fost ca bancile subsidiare, care isi desfasoara activitatea in tarile nou intrate si care au bancile mama in zona euro, trebuie sa fie sustinute de bancile mama, a spus presedintele roman.

"Este un lucru extrem de important pentru Romania, pentru ca in acest fel avem garantia ca nu vor fi intrerupte liniile de finantare. Din acest punct de vedere as face comentariul ca, acum cateva saptamani am ridicat aceasta problema, iar o parte din bancile mari mi-au trimis scrisori, atat mie cat si guvernatorului Bancii Nationale, si m-au asigurat ca nu vor intrerupe liniile de credit pentru Romania", a mai aratat Basescu, fara sa precizeze care dintre centralele bancilor occidentale care detin in total peste 80% din sistemul bancar romanesc s-au exprimat in acest sens.

Punctul de vedere al Romaniei sustinut de seful statului roman a fost acela ca instrumentele de care dispune acum tara noastra "sunt adecvate in acest moment, avand in vedere sumele puse la dispozitie de Banca Europeana de Investitii si de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, de Banca Mondiala, de Fondul Monetar International". Seful statului a mai precizat ca, din aceasta perspectiva, este esential ca Guvernul si institutiile statului sa acceseze rapid sursele de finantare puse la dispozitie de aceste banci. Basescu a mai spus ca nu doar Guvernul si institutiile statului pot sa acceseze aceaste fonduri, ci si bancile romanesti, iar pentru cele din urma conditiile sunt "extrem de avantajoase de la Banca Europeana de Investitii si nu numai".

In ceea ce priveste consolidarea sustinerii pentru statele membre care eventual ar avea nevoie de sprijin, concluzia a fost ca statele mari contributoare la Fondul Monetar International isi vor mari contributia la Fond pentru a sprijini aceste state aflate in dificultate.

Un lucru care a fost subliniat in cadrul summit-ului - a mai aratat presedintele - nu doar de catre tarile est-europene, a fost cu privire la perspectiva pe care o acorda regiunii agentiile de rating.

"S-a subliniat ca prea adesea se vorbeste din statele din Europa de Est ca fiind in dificultate, incluzandu-se aici si Ucraina, si Belarus, si Romania, si Polonia, si Serbia, si Slovacia si asa mai departe. Or, sefii de stat si de guvern au stabilit ca statele membre ale Uniunii Europene au in mod categoric alt suport pentru a depasi criza, care vine din solidaritatea Uniunii Europene", a mai spus presedintele, care, la Bucuresti, in mai multe randuri, a considerat drept neinspirata si lipsita de temeinicie evaluarea pe care agentiile de rating au acordat-o de la finele anului trecut Romaniei si sistemului bancar de la noi.


UE exclude un plan colectiv pentru Europa de Est

UE exclude un plan colectiv pentru Europa de EstUniunea Europeana va sustine individual tarile din Europa de Est care se vor confrunta cu dificultati financiare grave, dar un plan de ajutor colectiv este exclus, a anuntat duminica premierul ceh Mirek Topolanek, dupa summitul UE consacrat crizei, relateaza AFP, citat de NewsIn.

Premierul ungar, a carui tara este, alaturi de Letonia, dintre cele mai afectate de criza din Europa de Est, propusese un plan de ajutor destinat bancilor din estul Europei, situat intre 160 si 190 de miliarde de euro, mult peste cel de 24,5 miliarde anuntat vineri de BEI, BERD si FMI, si in care este implicata si Banca Centrala Europeana.

Ideea nu a convins insa nici macar toate tarile est-europene, care au avut o reuniune inaintea summitului. Cehia si Estonia isi exprimasera scepticismul asupra propunerii inca dinaintea summitului.

"Nu cred ca Europa de Est este o regiune speciala, nu cred ca este necesar sa facem diferente intre statele membre UE. Sustin un ajutor UE pentru orice tara (care ar avea nevoie), nu neaparat pentru cele din Europa de Est", declarase Topolanek, la sosirea la summit.

La randul sau, premierul eston Andrus Ansip s-a declarat "ferm impotriva ideii de a crea un bloc" est-european in interiorul UE. "Nu cred ca este nevoie de sustinere (in bloc) a tarilor din Europa de Est, sunt tari foarte diferite", a insistat el, subliniind de exemplu ca tara sa nu este afectata de o criza de lichiditati, spre deosebire de Letonia vecina.

Si Germania, Suedia si Luxemburg respinsesera deschis ideea, in timp ce seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, subliniase cat de important sa se tina cont de "dificultatile specifice" ale tarilor afectate, fara sa aduca in discutie un plan general.

Sarkozy: Situatia Europei de Est este riscanta

Sarkozy: Situatia Europei de Est este riscantaCriza financiara din estul si centrul Europei presupune riscuri pentru Uniunea Europeana, dar masurile necesare pentru contracarea situatiei au fost luate, a declarat duminica presedintele francez Nicolas Sarkozy, dupa summitul european consacrat crizei financiare.

"In ceea ce priveste estul si centrul Europei, exista un risc economic si politic pentru ei si pentru noi", a declarat Sarkozy, potrivit Reuters, in conferinta de presa de dupa summit.

El a subliniat insa eforturile combinate ale organizatiilor internationale pentru contracararea crizei si a apreciat ca masurile necesare au fost luate.

Aparent, comentariul lui Sarkozy se referea la cererea Ungariei pentru un pachet de 190 de miliarde de euro pentru Europa de Est, care nu a obtinut sustinerea liderilor europeni.

Acord cu privire la problema abordarii activelor toxice

Acord cu privire la problema abordarii activelor toxiceTarile membre ale Uniunii Europene (UE) au ajuns duminica la un acord cadru cu privire la activele toxice ale bancilor, considerate responsabile de paralizia persistenta a creditarii, au anuntat presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy si cel al Comisiei Europene (CE), relateaza AFP.

"Reuniunea a permis ajungerea la un acord cu privire la tratamentul activelor toxice, elemente ce atarna greu in bilantul contabil al companiilor", a anuntat presedintele Frantei, la o conferinta de presa, la iesirea de la summitul european.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a vorbit, la randul sau, despre un "acord global" bazat pe "un cadru comun", precizand ca o decizie finala ar putea fi luata la urmatorul summit al liderilor europeni din 19 si 20 martie.
Acest acord se refera la "modalitatea de abordare a problemei activelor toxice", a adaugat Barroso.

Acordul lasa fiecarui stat "o mare flexibilitate cu privire la stabilirea activelor eligibile", dar furnizeaza un "cadru european, astfel incat sa asigure buna functionare a pietei interne", a adaugat, la randul sau, Sarkozy.

Seful Erste: UE trebuie sa ajute tarile estice

Seful Erste: UE trebuie sa ajute tarile esticeUniunea Europeana trebuie sa ajute membrii din estul Europei, care se confrunta in prezent cu dificultati economice si ai caror locuitori nu sunt "cetateni de mana a doua" ai UE, a spus directorul executiv al Erste Bank, Andreas Treichl.

"UE are o obligatie sa ajute aceste tari din Est, pentru ca acolo nu locuiesc cetateni europeni de mana a doua", a spus Treichl, la o conferinta de presa la Viena.

El a mentionat ca subsidiara Erste din Romania, Banca Comerciala Romana (BCR), este puternic prezenta in economia romaneasca.

"Suntem 25% din economia romaneasca. Nicio alta banca nu sprijina economia romaneasca asa cum o facem noi", a adaugat Treichl.

In legatura cu un eventual acord de finantare al Romaniei cu FMI, directorul executiv al Erste Bank a sugerat ca ar fi o idee buna, mai ales la nivelul increderii, amintind ca Erste Bank a luat 2,7 miliarde euro de la statul austriac, chiar daca nu avea neaparat nevoie.