Prudenta in confirmarea valorii imprumutului
Bruxelles-ul a anuntat ca UE este "dispusa sa ajute Romania" si ca CE "a lansat consultari stranse cu autoritatile romane si cu FMI". Dupa ce au mentinut mult timp suspansul privind intentia de a cere sau nu un imprumut de la FMI, Guvernul si Banca Nationala (BNR) pastreaza in prezent tacerea privind suma dorita. "Suma imprumutului va fi fixata in cursul negocierilor, nu inainte de inceperea lor", a declarat o sursa guvernamentala pentru AFP.
In lipsa unor declaratii oficiale, cifrele vehiculate de analisti variaza intre cinci si 20 de miliarde de euro, sume care includ si un imprumut din partea UE, potrivit NewsIn.
Delegatia FMI in Romania este condusa de Jeffrey Franks (foto).
BNR dispune, cu siguranta, de o estimare a sumei cerute, dar este mai prudent sa nu fie facuta publica, a declarat presedintele Traian Basescu, precizand numai ca va fi vorba de un credit pe doi ani.
In conditiile in care recurgerea la FMI este departe de a fi aprobata in unanimitate in Romania, in special din cauza impactului pe care ar putea sa o aiba asupra nivelului de viata, Basescu a fost primul care a avertizat populatia ca va fi nevoie sa stranga cureaua in urmatoarele luni sau chiar ani.
"Cu cat amanam mai mult adoptarea unor masuri de austeritate, cu atat vom intampina mai multe dificultati in a rambursa acest imprumut si a profita de o relansare a economiei asteptata in urmatorii doi ani", a avertizat presedintele.
"Negocierile cu FMI se vor concentra in principal pe nivelul deficitului public", considera fostul ministru de finante si actual consilier economic al Guvernului Ionut Popescu. "Majorarea taxelor sau impozitelor va fi o decizie strict politica", a adaugat el.
FMI redacteaza scrisoarea de intentie si conditiile unui acord
Scrisoarea de intentie pentru un eventual acord, precum si memorandumul care ar contine conditiile economice la care se angajeaza Romania sunt, in mod normal, redactate de FMI si semnate de catre autoritatile romane, a declarat, citat de NewsIn, consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru."In cazul unui acord, FMI este cel care redacteaza scrisoarea de intentie si memorandumul privind conditiile pe care Romania s-ar angaja sa le respecte. Acestea ar fi ulterior semnate de reprezentantii partii romane", a explicat Croitoru.
El estimeaza necesarul de finantare pentru 2009 este intre 7,4 si 16 miliarde euro, in functie de scenariile de rostogolire a datoriilor scadente, apartinand mai ales mediului privat.
"Acesta este necesarul de finantare pentru 2009. Eventualul acord cu FMI ar fi incheiat, in mod normal, pe 2 ani. Poate fi si pe 18 luni, dar nu mai mult de 24 de luni. In acest caz, suma la care s-ar putea ajunge in urma negocierilor intre autoritatile romane, FMI, Comisia Europeana si celelalte institutii financiare internationale ar putea cuprinde si fonduri pentru 2010, in functie de golul de finantare estimat pentru anul viitor", a explicat Croitoru.
Consilierul guvernatorului BNR a mai spus ca negocierile cu reprezentantii FMI, reluate miercuri, se bazeaza in acest moment pe scenariile de finantare ale autoritatilor romane si ale institutiei internationale, astfel incat nu poate fi vorba deocamdata despre o anumita suma solicitata de Romania.
Masuri drastice de austeritate
Orice ajutor strain acordat Romaniei pentru evitarea crizei financiare va presupune probabil masuri drastice de austeritate pentru al doilea cel mai sarac stat din Uniunea Europeana (UE) si va furniza o sustinere limitata a leului pe termen lung, comenteaza Reuters.Economistii spun ca orice tranzactie incheiata ca urmare a cererii Romaniei va calma temerile privitoare la o criza imediata si ar putea determina o apreciere pe termen scurt a pietei. Analistii atrag, insa, atentia ca un astfel de acord nu va indeparta nevoia fundamentala de depreciere a leului si nici nu va redeschide calea spre o crestere exploziva.
Detaliile facute publice despre un posibil acord au fost putine, dar o sursa diplomatica din cadrul Uniunii Europene, apropiata negocierilor cu UE si Fondul Monetar International (FMI), a spus ca un acord ar putea fi decis foarte rapid, daca Romania accepta conditiile.
Analistii spun ca un acord comun ar putea ajunge la circa 20 miliarde euro, asemanator cuantumului de 25 miliarde dolari luat anul trecut de Ungaria de la FMI, UE si Banca Mondiala (BM), dar ar putea sa se cifreze sau ca ar putea sa se cifreze si la 9 miliarde euro.
Imprumutul de la FMI, necesar pentru apararea cursului
Presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru, a declarat miercuri ca impumutul de la Fondul Monetar International (FMI) este necesar pentru apararea cursului de schimb.Florin Pogonaru a subliniat ca, in conditiile in care bancile din afara au inceput sa atace monedele tarilor emergente, imprumutul de la FMI este indispensabil.
"Banii de la FMI sunt necesari pentru apararea cursului, iar acordul cu Fondul trebuia facut mai devreme. (...) Suma ceruta trebuie folosita pentru a preintampina panica si atacurile asupra leului", a declarat presedintele AOAR.
Acesta a aratat ca politicienii trebuie sa decida cum vor fi folositi banii obtinuti, daca pe langa firmele de stat, care trebuie sprijinite, vor fi salvate si cele private. De asemenea, Pogonaru a adaugat ca statul trebuie sa aiba in vedere cum va sari in ajutorul celor care au luat credite in euro pentru case si acum, din cauza cursului, platesc mai mult.
Florin Pogonaru a mai adaugat ca, in momentul de fata, bancile nu urmaresc profiturile exagerate, dovada fiind faptul ca au cerut prelungirea termenului de provizionare la 150 de zile, in loc de 90.
Lazea: Banii de la FMI nu se vor duce in finantarea deficitului bugetar
Eventualul imprumut de la FMI va avea ca unica destinatie rezerva internationala a Romaniei, fiind folositi pentru scopuri de balanta externa, in niciun caz pentru finantarea deficitului bugetar, a declarat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea."Persista necunoscuta legata de banii de la Comisia Europeana, daca vor fi utilizati si pentru proiecte, deci pentru acoperirea deficitului bugetar sau se vor duce tot in balanta externa, la fel ca banii de la FMI", a mai explicat Lazea
El a completat ca un eventual acord cu FMI ar prezenta trei avantaje, respectiv cresterea rezervelor internationale, sporirea credibilitatii pe plan extern, in fata investitorilor straini si "intarirea vointei politice pentru reformele interne".
Economistul-sef al BNR a mai precizat ca decizia de incheiere a unui acord cu Fondul este una "politica, nu tehnica".
Istoria relatiilor Romaniei cu FMI
Romania a incheiat pana in prezent cu FMI 10 acorduri stand-by, dintre care trei inainte de 1989, iar sapte dupa aceasta data. Tara noastra a devenit membru cu drepturi depline al FMI la 15 decembrie 1972, fiind, la acel moment, cel de-al 125-lea stat membru.Primul acord cu Fondul a fost aprobat in 1975 si finalizat un an mai tarziu, cand Romania a primit 95 de milioane DST, iar cel de-al doilea in 1977, atunci cand s-au primit 64,1 milioane DST.
Patru ani mai tarziu, in 1981, a fost incheiat cel de-al treilea acord, reziliat la 30 de luni dupa semnarea lui, dupa ce Romania a tras de la FMI suma de 817,5 milioane DST.
Dupa caderea comunismului, primul aranjament cu Fondul a fost incheiat in aprilie 1991, pe o durata de 12 luni, pentru 380,5 milioane DST. Acesta avea ca scop accelerarea reformei economice si a fost orientat in special pe reforma sistemului financiar-bancar, potrivit NewsIn.
Memorandum-ul incheiat cu guvernul roman viza o stabilizare graduala a economiei, prin liberalizarea treptata a preturilor, reducerea inflatiei, devalorizarea cursului de schimb si introducerea unei rate de schimb flotante, eliminarea dobanzilor real-negative, instituirea unor impozite si taxe corelate cu veniturile incasate, stimularea procesului de economisire si a investitiilor.
In mai 1992 a fost incheiat un nou acord cu FMI, pe o durata de 10 luni, pentru o suma de 314 milioane DST. Obiectivele acordului vizau diminuarea inflatiei, incheierea miscarii corective a preturilor si liberalizarea cursului de schimb al leului, mentinerea deficitului bugetar la un nivel care sa poata fi finantat fara consecinte inflationiste, redresarea pozitiei externe a tarii prin ameliorarea situatiei balantei de plati externe si cresterea rezervelor valutare.
Al treilea aranjament stand-by cu FMI de dupa 1989 a fost semnat in mai 1994, pentru 301,5 milioane DST, care a inclus si o facilitate de transformare sistematica, facilitate acordata tarilor aflate in tranzitie si care se confrunta cu dificultati in echilibrarea balantei de plati.
Masurile se refereau de aceasta data la devalorizarea substantiala a cursului valutar oficial, eliminarea subventiilor acordate de stat, stabilirea unei rate a dobanzii real-pozitive, stabilirea unor obiective de restructurare a sistemului financiar-bancar si in domeniul privatizarii.
Un nou acord cu FMI a fost incheiat in aprilie 1997, pentru 13 luni si o suma de 301,5 milioane DST. Printre obiectivele aranjamentului se numarau mentinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil, reducerea ratei inflatiei, liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor, cresterea rezervelor BNR sau sistarea creditelor discretionare.
Doi ani mai tarziu, in august 1999, a fost aprobat urmatorul acord cu Fondul, pentru 400 milioane DST. Erau vizate atunci diminuarea deficitului de cont curent, scaderea inflatiei, consolidarea fiscala si restrictionarea cresterii salariilor, cresterea rezervelor valutare ale BNR, reducerea pierderilor intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital in procesul de atragere a capitalurilor straine.
In octombrie 2001 a fost incheiat urmatorul aranjament cu FMI, in suma de 300 milioane DST. Programul a vizat sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica.
Ultimul acord a fost incheiat in iulie 2004, de 250 milioane DST, acesta fiind un acord stand-by de supraveghere preventiva, care a cuprins angajamentele luate de Romania in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006. Acesta a prevazut accesul la fondurile FMI numai in cazul aparitiei unor crize economice neprevazute. Acordul a fost suspendat in 2005, ca urmare a divergentelor dintre FMI si partea romana cu privire la evaluarea performantelor si a cailor de actiune macroeconomica.
