G20: O "noua ordine mondiala" si atac asupra paradisurilor fiscale
Summitul G20 a decis, la Londra, cresterea considerabila a rersurselor institutiilor financiare internationale in vederea combaterii recesiunii, precum si publicarea unei liste cu paradisurile fiscale, consfintind, dupa cum a spus premierul britanic, aparitia "unei noi ordini mondiale".Masurile luate de G20 ar urma sa permita injectarea a 5.000 miliarde de dolari in economia mondiala pana la sfarsitul lui 2010, potrivit lui Gordon Brown, relateaza AFP.
Liderii principalelor economii s-au reunit pentru "a face fata celei mai mari provocari aparute in economia mondiala in vremurile moderne", potrivit comunicatului final, mult mai agresiv si concret decat la majoritatea reuniunilor de acest gen.
Ei au decis triplarea resurselor FMI la 750 miliarde de dolari, permit FMI sa emita Drepturi Speciale de Tragere (DST) in valoare de 250 miliarde de dolai si sa vanda aur, totul reprezentand un total de 1.100 miliarde de dolari. De asemenea, G20 va aloca 250 miliarde de dolari pentru sustinerea comertului international, scrie NewsIn.
Va fi publicata o lista cu paradisurile fiscale, imediat, de catre ODCE, pentru descurajarea evaziunii fiscale, lucru cerut de Germania si Franta. "Era secretului bancar a trecut", potrivit comunicatului.
Tarile din G20 au convenit sa aplice "noi reguli" privitoare la salariile si bonusurile liderilor la nivel mondial.
Un conflict a aparut in ultimele zile intre tarile europene, doritoare sa se aplice prioritar o reforma a reglementarii financiare, si SUA, care doreau noi angajamente de relansare din partea partenerilor lor, insa aceste divergenete nu apar in comunicatul final.
Premierul britanic considera ca summitul a marcat aparitia unei "noi ordini mondiale" in urma crizei economice, salutand "ziua in care lumea
s-a unit pentru a combate recesiunea". "Plecam de la principiul ca prosperitatea este indivizibila, ca o crestere, pentru a fi durabila, trebuie sa fie impartita. Credem ca singura baza sigura pentru o globalizare sustenabila si cresterea prosperitatii pentru toti este o economie deschisa, bazata pe principiile de piata, pe reglementare eficienta si pe institutii mondiale solide", potrivit comunicatului.
Majoritatea liderilor s-au declarat foarte multumiti de rezultate. Statele Unite au salutat angajamentele "remarcabile" asumate de liderii din G20 joi, iar cancelarul german Angela Merkel a spus ca s-a ajuns la un "compromis istoric in conditiile unei crize iesite din comun".
Presedintele francez Nicolas Sarkozy s-a declarat "multumit" de rezultatele inregistrate la summitul G20 in materie de reglementare a sistemului finciar international, "rezultate dincolo de ce ne puteam imagina".
Presedintele CE, Jose Manuel Barroso, a salutat rezultatul "mai ambitios decat se astepta". "Daca priviti concluiziile summitului, este corect sa spunem ca sunt mai ambitioase decat ne asteptam", a declarat Barroso, dupa summit. Ele sunt rezultatul unei "munci asidue" si al unei "actiuni colective", care vor permite repunerea economiei mondiale "pe picioare" in urmatoarele luni.
Manifestatiile anti-G20 au fost limitate, protestatarii fiind tinuti la diastabnta d centrul de expozitii Excel, unde a avut loc summitul. Zeci de persoane au fost retinute miercuri, iar un trecator a decedat, tot miercuri, in conditii inca neelucidate.
BNR lasa bancilor aproape 1 mld. de euro
Scaderea la zero a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de 2 ani va elibera o suma redusa in piata, de ordinul catorva sute de milioane de euro, insa va stimula bancile sa-si restructureze resursele atrase, in sensul majorarii celor pe termen lung.In prezent, resursele de finantare in valuta atrase de banci, care au scadenta reziduala de peste doi ani, sunt de circa 2 miliarde euro, potrivit unor experti din mediul bancar, din care bancile nu vor mai trebui sa tina la banca centrala 40%, dupa intrarea in vigoare a deciziei.
Analistii au estimari diferite, insa, asupra sumelor pe care decizia de marti a BNR le va lasa, din mai, la dispozitia bancilor, dar atrag atentia ca este vorba de sume mici, deoarece finantarile pe termen lung atrase in prezent de banci sunt reduse.
"Nu este o suma foarte mare, vorbim de aproximativ 500 de milioane euro, in conditiile in care majoritatea pasivelor atrase sunt pe termen scurt", a estimat, citat de NewsIn, consultantul financiar Bogdan Baltazar.
Economistul sef al BRD SocGen, Florian Libocor, a explicat ca majoritatea depozitelor atrase in prezent de banci sunt pe termen scurt, de circa 3 luni, iar finantarile acordate de bancile mama bancilor locale sunt in mare parte pe cel mult un an, nu pe doi.
"Gestul BNR e simbolic, iar impactul va fi la fel de simbolic, deoarece majoritatea surselor de finantare folosite de banci sunt pe perioade scurte de timp", a spus Libocor.
Cu timpul, insa, bancile vor incerca sa isi rescadenteze resursele atrase pe termen scurt si mediu si sa le transforme in pasive pe termen lung, sustin cei mai multi analisti.
"Nu este important efectul imediat, ci cel pe termen mai lung. Ca urmare a deciziei, bancile vor face un transfer al scadentelor catre cele pe termen lung", considera economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.
El se asteapta ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta, de la nivelul actual de 40%, insa "in functie de cat de repede va reusi piata sa absoarba acesti bani".
BNR a hotarat reducerea la 0 a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala peste 2 ani pentru alinierea la standardele BCE si asigurarea creditarii sustenabile a economiei, vizand sectoarele cu potential pe termen mai indelungat, arata comunicatul BNR.
"In scopul alinierii graduale la standardele Bancii Centrale Europene si al asigurarii unei creditari sustenabile a economiei romanesti, vizand sectoarele cu potential de dezvoltare pe termen mai indelungat, Consiliul de Administratie al BNR a hotarat reducerea la zero a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani, fata de 40% in prezent, incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009", se mai precizeaza in comunicatul detaliat.
Totodata, BNR a hotarat mentinerea nivelului actual al ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si al celei aplicabile pasivelor in valuta ale institutiilor de credit.
De asemenea, BNR precizeaza ca implementarea mix-ului echilibrat de politici macroeconomice convenit in cadrul aranjamentului preventiv de finantare externa de la organismele financiare internationale va permite ajustarea graduala si prudenta a politicii monetare in concordanta cu reluarea procesului de dezinflatie si consolidarea stabilitatii financiare.
Ce inseamna decizia BNR?
Richard Moat pleaca de la conducerea Orange Romania
Britanicul Richard Moat (foto), care conduce operatiunile celui mai mare operator de telefonie mobila din Romania, Orange, va parasi din motive personale sefia companiei, au declarat reprezentantii companiei.Atributiile de CEO ii vor reveni lui Thierry Millet, in prezent director comercial al companiei.
Richard Moat a facut parte din echipa Orange timp de 17 ani. Richard Moat a ocupat pozitii importante la nivel international si a jucat un rol important in evolutia companiei Orange.
De la preluarea pozitiei de CEO al Orange Romania, in septembrie 2004, Richard a crescut veniturile companiei de la 624 milioane de euro la 1,31 miliarde de euro in 2008 si a consolidat pozitia de lider al pietei locale.
Thierry Millet a ocupat pozitia de director comercial al Orange Romania din luna octombrie a anului 2005 si a condus departamentele serviciul clienti, marketing si vanzari. Thierry Millet are o experienta de 20 de ani in cadrul grupului Orange-France Telecom si a ocupat mai multe pozitii de top la nivel international.
“Richard Moat a avut o contributie fantastica la cresterea si la succesul Orange. Richard poate fi mandru de rolul extrem de important pe care l-a avut in dezvoltarea acestui business. Cu vasta sa experienta in domeniul telefoniei mobile, Thierry Millet va fi un CEO interim puternic si sunt incantat sa ii urez succes in aceasta pozitie”, spune Olaf Swantee, SEVP Personal Europe & Egypt.
Orange Romania a inregistrat in 2008 venituri de 1,31 miliarde de euro, in crestere cu 6,2% fata de anul anterior.
La sfarsitul anului 2008, Orange Romania avea 10.355.000 de clienti, in crestere cu aproximativ 6% fata de perioada similara a anului precedent si venituri de 1,31 miliarde de euro, care reprezinta o majorare cu 6,2% pe baza comparativa fata de valoarea veniturilor la sfarsitul anului 2007. Venitul mediu anual pe utilizator a fost de 119 euro.
OMV iese din afacerea Mol. Miscarea trezeste suspiciuni
Austriecii de la OMV, actionarul majoritar al Petrom, au vandut participatia de 21,1% detinuta la compania ungara Mol rusilor de la OAO Surgutneftegas, pentru 1,4 miliarde de euro (1,9 mld. de dolari), informeaza Bloomberg.Astfel, OMV a primit pe actiunile MOL de peste doua ori mai mult decat a platit statului roman in 2004 pentru preluarea a 33% din Petrom.
“Achizitia actiunilor MOL reprezinta un pas important in strategia Surgtneftegaz de integrare pe verticala. De asemenea, prin acest pas ne dorim sa ne apropiem cat mai mult de consumatorii finali”, arata un comunicat al companiei ruse.
Surgutneftegas controleaza cea mai mare rafinarie de petrol din Rusia, fiind a patra companie ca marime din tara.
Tranzactia a fost intermediata de banca americana de investitii JP Morgan. “Pretul primit se traduce in 19,212 forinti/actiune, comparativ cu valoarea de 9,940 de forinti pe care o avea fiecare titlu al MOL la sfarsitul sedintei de tranzactionare de vineri”, au precizat reprezentantii OMV. Actiunile OMV au inregistrat o scadere pe bursa din Viena, un titlu al companiei austriece fiind cotat la putin peste 24 de euro, in scadere cu 0,91%.
Seful MOL: OMV a fost doar un paravan pentru rusi
Vanzarea participatiei detinute de grupul austriac OMV la compania ungara MOL unui investitor rus, la inceputul acestei saptamani, ridica suspiciunea ca OMV a fost tot timpul doar un paravan pentru grupul rusesc Surgutneftegaz, a mentionat miercuri seful MOL, citat de Reuters.
"Daca va uitati la cifre, pretul de vanzare al OMV este aproape identic cu cel de cumparare, asa este, pretul de achizitie plus dobanzi minus dividende, stiti formula", a spus presedintele executiv al MOL, Zsolt Hernadi.
"Suspiciunea apare...ca deoarece investitorul rus a cumparat aceasta participatie exact la pretul de intrare, (OMV) a fost doar un paravan", a spus Hernadi infata comisiei parlamentare de relatii externe, potrivit NewsIn. "Nu stim", a adaugat el.
Autoritatea de supraveghere a pietelor financiare din Ungaria, PSZAF, va analiza vanzarea de catre grupul austriac OMV a participatiei detinute in cadrul companiei ungare MOL, catre firma ruseasca Surgutneftegaz, relateaza Reuters.
PSZAF a demarat ancheta la cererea MOL, a declarat Istvan Binder, purtator de cuvant PSZAF. Binder a spus ca autoritatea va incerca sa afle daca afacerea a incalcat legislatia pietei de capital din Ungaria. Acesta a refuzat sa estimeze cand se va incheia investigatia, informeaza NewsIn.
Incasarile estimate dupa introducerea impozitului forfetar
Firmele vor plati cel putin 4.333 lei la stat in ultimele opt luni din 2009, prin impozitul forfetar introdus incepand cu 1 mai, urmand ca din 2010 impozitul forfetar anual sa fie de 6.500 lei, arata proiectul de Ordonanta de Urgenta de rectificare bugetara.Totodata, barurile de noapte, cluburile de noapte, discotecile, cazinourile si firmele de pariuri sportive, "inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere", la care impozitul pe profit datorat statului din aceste activitati este mai mic decat 5% din venituri sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri inregistrate, se arata in proiectul de "Ordonanta de Urgenta cu privire la rectificare bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale", potrivit NewsIn.
Impozitul forfetar ar urma sa fie aplicat incepand din 1 mai, iar Finantele au stabilit ca, pentru perioada 1 mai - 30 iunie, firmele sa plateasca cel putin 1.083 lei. Pentru trimestrele al treilea si al patrulea din acest an, impozitul forfetar este de 1.625 lei pentru fiecare trimestru. Astfel, pentru intregul an 2009, firmele platesc statului minim 4.333 lei, indiferent daca fac sau nu profit.
Impozitul forfetar se aplica microintreprinderilor si firmelor din domeniile: tranzactii imobiliare; activitati de inchiriere si leasing; activitati de investigatii si protectie; comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu ridicata, cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete; comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor; hoteluri si alte facilitati de cazare; restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie; activitati de servicii in tehnologia informatiei; activitati de servicii informatice; activitati juridice si de contabilitate; industria alimentara; fabricarea bauturilor; activitati ale directiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activitati de management si de consultanta in management; activitati de arhitectura si inginerie; activitati de testari si analiza tehnica; activitati ale agentiilor turistice si a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare si asistenta turistica; activitati de secretariat, servicii suport si alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor; activitati sportive, recreative si distractive; transporturi rutiere si alte activitati de servicii.
Firmele din domeniile de mai sus, excluzand microintreprinderile, la care impozitul pe profit este mai mic decat 0,5% din veniturile inregistrate, sunt obligate "la plata unui impozit de 0,5% aplicat asupra veniturilor inregistrate, dar nu mai putin de 6.500 lei anual", se mentioneaza in proiectul de OUG.
In cazul microintreprinderilor, Finantele propun majorarea impozitului de la 2,5% din venituri la 3% in 2009, iar valoarea impozitului forfetar este identica, pe trimestre, cu cel platit de celelalte firme din domeniile mentionate.
Aplicarea impozitului forfetar ar falimenta zeci de mii de microintreprinderi
Aplicarea impozitului forfetar in forma propusa de Finante, respectiv plafonarea la 1.300 de euro pe an, ar duce la falimentul a catorva zeci de mii de microintreprinderi, a declarat presedintele Consiliului National al IMM-urilor din Romania, Ovidiu Nicolescu.
"In momentul de fata, in Romania exista 100.000-150.000 de microintreprinderi ale caror profituri se situeaza sub salariul mediu pe economie. Cu alte cuvinte, 1.300 de euro pe an ar putea reprezenta chiar suma de care aceste mici firme au nevoie pentru a supravietui. Aplicarea impozitului forfetar in cuantumul si forma propuse de Ministerul de Finante ar putea duce la falimentul a catorva zeci de mii de astfel de intreprinderi", a precizat presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), citat de NewsIn.
Acesta a mentionat ca organizatia patronala pe care o conduce este de acord cu "principiul forfetar", insa sa se aplice tinandu-se cont de propunerile mediului de afaceri. "Nu am fost consultati, asa cum prevede legea, cu privire la aceasta masura. Aplicarea impozitului forfetar reprezinta o problematica delicata, ce ar trebui dezbatuta cu organizatiile patronale de profil", a adaugat Nicolescu.
Conditiile acordului cu FMI: Guvernantii trebuie sa reduca fondul de salarii
Reprezentantii FMI au cerut Guvernului Romaniei, la negocierile purtate la Bucuresti, sa reduca gradual fondul de salarii de la 8% la 5% din PIB, in urmatorii patru ani, luand in calcul un PIB constant in aceasta perioada, au declarat surse apropiate negocierilor.Potrivit surselor citate de NewsIn, sindicatele sustin ca nu sunt de acord ca fondul de salarii sa se diminueze ca raport in produsul intern brut (PIB) si spun ca, in cazul in care are loc o contractie a economiei, ponderea salariilor ar putea sa creasca de la 8% din PIB in 2009 la 10-12% din PIB in 2010, daca valoarea efectiva a acestora ar fi constanta.
Totodata, reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) au cerut reducerea fondurilor salariale in valoare absoluta, proportional cu contractia economica cu care ar putea sa se confrunte Romania.
Atat FMI, cat si Comisia Europeana (CE) estimeaza ca economia Romaniei se va contracta in acest an cu 4%, urmand ca in 2010 sa se inregistreze o usoara crestere, cuprinsa intre 0 si 1%.
Sursele citate spun ca reducerea fondului de salarii ar putea sa se faca prin diminuarea semnificativa a sporurilor angajatilor cu salarii foarte mari si prin disponibilizari de personal.
FMI a anuntat oficial pe 25 martie, la finalul misiunii de la Bucuresti, ca a ajuns la un acord cu Romania pentru o finantare de 12,95 miliarde euro, parte a unui pachet de circa 20 miliarde euro, la care mai contribuie Comisia Europeana, BERD, BEI, Banca Mondiala si alte institutii financiare internationale.
FMI nu e de acord ca puscariasii sa primeasca pensii si alte remuneratii
Reprezentantii FMI s-au declarat nemultumiti, la discutiile purtate cu Guvernul de la Bucuresti, de sumele mari alocate de statul roman persoanelor aflate in puscarii, sustinand ca in zona persoanelor private de libertate nu se resimte criza economica, au declarat aceleasi surse apropriate negocierilor citate de agentia de presa NewsIn.
Totodata, reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) s-au declarat nemultumiti de faptul ca persoanele private de libertate primesc pensii si drepturi salariale si ca intretinerea unui puscarias costa statul roman aproape 1.800 lei pe luna.
Traian Basescu le-a spus functionarilor publici ca trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru atragerea fondurilor europene, aceasta fiind, in opinia presedintelui, misiunea principala a acestora, care ar trebui sa treaca peste "fluctuatia la putere" a partidelor politice.
"Toata dezvoltarea in Romania depinde defolosirea acestor fonduri (...) Proiectele zac prea mult, pana li se da drumul, ori asteapta avizul de la functionari publici, nu de la politicieni, ori sunt respinse pentru ca nu vreau sa-mi asum o semnatura finala, ori sunt gresite. Daca Romania nu reuseste in urmatorii ani sa traga banii, situatia se agraveaza. Aveti o misiune extrem de importanta, care trece peste fluctuatia partidelor la putere(...) M-as bucura daca ziua de azi ar insemna un semnal de asumare a responsabilitatii de catre functionari", a declarat, duminica, seful statului, reamintid de cele 5,9 miliarde de euro puse la dispozitie Romaniei de catre UE .
Vestile bune ar putea sustine cresterile Bursei
Bursa continua rally-ul inceput acum o luna, cu aprecieri importante, de peste 4 procente, pe fondul vestilor optimiste din sistemul bancar si imobliar american. Specialistii sustin ca este nevoie de un flux de stiri pozitive pentru ca aceste aprecieri sa fie sustinute si de lunga durata.Desi bursele cresc de cateva saptamani, semnalele crizei continua sa apara la diverse nivele ele economiilor globale, deci semnalele pot fi doar pe termen scurt.
Aprecierile din ultima perioada au fost puternice, in ciuda stirilor destul de proasta care nu au incetat sa apara, precum somajul in crestere.
„Pentru ca aceste cresteri sa continue va fi nevoie de un flux de stiri pozitive, este posibil sa existe o intrerupere, momente de scadere dar cred ca investitorii asteapta confirmarea rezultatelor din SUA. Luna urmatoare, daca intoarcerea de trend pe piata imobiliara din SUA s-ar confirma si, mai mult, sa apara semne ca si celelalte sectoare isi revin (productia industriala, sectorul financiar), cresterile pot continua”, sustine Adrian Duna, analist la KD Capital Management.
Totusi, incertitudinea sustenabilitatii economice a acestor aprecieri din piata de capital este din ce in ce mai ridicata.
„Daca nu vor aparea evenimente negative neprevazute la intalnirea G20 din acest weekend, este posibil sa asitam la a doua parte a acestui trend de crestere”, sustine Gabriel Necula, broker la Prime Transaction.
Pe de alta parte, Gabriel Aldea, broker la Intercapital Invest, este mai retincent in a se astepta la o crestere pe termen lung a burselor, considerand ca principalii factori determinanti sunt sentimentele pozitive ale investitorilor si asteptarile lor privind imbunatatirea situatiei economice globale.
„Aceste asteptari vor trebui insa confirmate iar stirile economice negative care survin in mod normal intr-o perioada de criza economica vor determina investitorii de pretutindeni sa fie mai precauti in momentul in care vor lua decizia de a cumpara actiuni”, a mai explicat brokerul Intercapital Invest.
Semnalele nu sunt certe. In aceasta perioada, e posibila orice evolutie
Estimarile privind intoarcerea trendului pe burse sunt ingreunate de incertitudinile care continua sa apara la nivel global. Cu siguranta, evolutiile pietelor externe vor fi determinante prin factorul de corelare.
„Ma astept sa existe si corectii pe fondul marcarilor de profit, dar acestea sa nu aiba intensitate foarte mare decat in cazul in care vor coincide si cu vesti negative. Optimismul de acum arata ca multe actiuni sub subevaluate si ca se castiga increderea asupra unei stabilizari a economiei in perioada urmatoare. Vom vedea in cursul acestei luni daca lucrurile sunt intr-adevar asa sau e doar un rally al pietei bear”, a declarat Gabriel Necula.
Daca se vor confirma proiectiile optimiste legate de economia americana, facute chiar de presedintele FED, este posibil ca valul actual de cresteri sa reprezinte primul pas catre reinscrierea pietelor pe un trend ascendent.
„In acest moment este insa prematur sa spunem acest lucru, experienta unor perioade similare din evolutia indicilor americani aratandu-ne ca revenirile pe un trend ascendent pe termen lung nu sunt liniare ci sunt, cel putin in prima parte, intercalate cu perioade de scaderi acccentuate sau de consolidari pe perioade mai lungi”, considera brokerul Intercapital.
In acelasi timp, Adrian Duna considera ca bursele au primit primele semnale ale unui posibile reveniri in SUA, dinspre zona imobiliara, iar confirmarea si propagarea acestora ar putea duce la noi cresteri.
Directorul Heidi Chocolat estimeaza o crestere a afacerilor cu 15-20% in 2009
Apetitul romanilor pentru ciocolata, desi inca destul de scazut, a ridicat afacerile producatorului Heidi Chocolat cu 14%, la 43 de milioane de lei (aprox. 12 mil. euro) in 2008. In ciuda contextului economic dificil, Erwin Vondenhoff, directorul general al companiei, estimeaza si pentru acest an o crestere a afacerilor de 15-20%, mizand in special pe un amplu proces de comunicare si rebranding, investitii in tehnologie si imbunatatirea calitatii produselor din portofoliu.Erwin Vondenhoff (foto), directorul general al unuia dintre cei mai importanti producatori de pe piata locala de ciocolata, considera ca actualul context economic nu reprezinta un motiv real de ingrijorare pentru brandurile puternice si cu o identitate bine definita.
“Nu vorbim de masini sau apartamente, vorbim despre ciocolata. Ca un adevar istoric, oamenii consuma ciocolata si atunci cand se simt bine, ca o recompensa personala, dar si atunci cand trec prin momente mai putin placute. In momentul unei crize financiare, poti sa te intrebi care branduri sunt mai afectate decat altele. Fie ai un brand puternic, si consumatorii iti aleg brandul, fie nu ai un brand, si consumatorii aleg alte produse, uneori mai ieftine. Ca tendinta la nivelul intregii Europe, produsele de mijloc, fara o identitate bine definita, vor avea de suferit”, declara Erwin Vondenhoff.
In opinia acestuia, intr-o perioada de instabilitate economica, oamenii nu mai sunt la fel de deschisi spre experimente, preferand brandurile care ofera siguranta. Astfel, producatorii straini care vor sa intre acum pe piata locala de ciocolata pot intampina dificultati ca urmare a contextul economic.
“Pe perioada unei crize, si acum vorbesc din perspectiva emotionala, oamenii cauta siguranta. Un brand ar trebui sa ofere siguranta, fiind legat de emotii. Cred ca pe perioada unei crize oamenii nu mai sunt atat de dispusi sa experimenteze. Din acest motiv cred ca e dificil pentru alti producatori straini sa intre pe piata in aceste momente, ceea ce ne va permite sa crestem in continuare la nivel local, cu 5-6% anul acesta”, spune Vondenhoff.
Produsele Heidi se adreseaza tuturor categoriilor de clienti, cu focus pe consumatorii cu varsta cuprinsa intre 20 si 45 de ani si un venit lunar intre 500 si 800 de euro.
“Exista in Romania oameni care au salarii de 400-500 de lei pe luna. Acestia se uita in primul rand la pretul unui produs. Si sunt oameni care castiga pana la 1.000 de euro, care se vor orienta spre calitate si mai putin spre pret. Ca si strategie, nu ne focusam pe oamenii care au salarii de 400-500 de lei, atat in Romania cat si in alte state, ci mai degraba spre cei cu salarii de peste 500 de euro. Si acest lucru ne face oarecum mai rezistenti in fata crizei. Chiar daca acesti oameni ar avea dificultati financiare, nu cred ca ar renunta la ciocolata”, explica directorul general al Heidi Chocolat.
Tehnologie si comunicare, principalele investitii in 2009
Heidi Chocolat are alocat un buget anual de investitii de 1 milion de euro doar pentru tehnologie. In plus, compania a alocat 100.000 de euro pentru extinderea depozitului din comuna Pantelimon. Noul amplasament, care va fi finalizat in luna iulie, va mari capacitatea de depozitare cu 25%.
“Am investit masiv in tehnologie in ultimii 2-3 ani. Din aceasta cauza a trebuit sa renuntam la 27 de angajati acum o luna, datorita imbunatatirii eficientei. Am introdus masini care inlocuiau munca manuala realizata de acesti oameni. Pe de alta parte, vom putea reangaja o parte din acesti oameni incepand cu august. Suntem in discutii cu 2-3 companii care ar putea sa ofere o slujba pe perioada verii pentru o parte din acesti angajati. Avem nevoie de personal in zonele in care pot aduce valoare adaugata, nu vrem sa avem angajati care pot fi inlocuiti usor de masini”, declara Erwin Vondenhoff.
Compania are in prezent 300 de angajati, fara a avea fluctuatii de personal.
Daca anul trecut compania raporta o cifra de afaceri de 43 mil. lei (aprox. 12 mil. euro), pentru 2009 Heidi vizeaza o crestere de pana la 20% a business-ului, pe fondul extinderii exporturilor si a lansarii de noi produse.
“Produsele Heidi vor avea o noua infatisare incepand cu luna iunie, vom introduce retete imbunatatite, pe baza de ingrediente naturale, si vom lansa noi sortimente”, declara Erwin Vondenhoff.
Potrivit acestuia, in primele trei luni ale acestui an compania a inregistrat o crestere a vanzarilor de 10%, in luna martie fiind raportata o majorare de 20% a vanzarilor.
“Chiar si vanzarile de Craciun au fost cu 10% mai mari decat in anul 2007. Criza ne «afecteaza» in sensul ca ne face mai atenti fata de politica de costuri, ne face mai atenti asupra a ceea ce conteaza cu adevarat in momentul in care consumatorul decide sa cumpere un produs”, sustine Vondenhoff.
Cele mai mari vanzari le inregistreaza gama Grand’Or si ciocolata neagra, cu un aport de 30% la volumul total de vanzari. In plus, tabletele detin o pondere de 50% din volumul total de vanzari ale companiei, in timp ce pralinele detin 20-25%.
In prezent, Heidi Chocolat are o cota de piata de 5-6% pe segmentele in care activeaza.
Piata imobiliara se cerne: 15 agentii si-au suspendat activitatea
In ultimele sase luni, 10-15 agentii imobiliare din Bucuresti, membre ale Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI) si-au suspedat activitatea, din cele 200 de agentii membre, a declarat Ruxandra Cleciu, presedintele ARAI..Altor 20-25 de agentii le-au fost suspendate licentele de membre ARAI pentru neplata. Astfel, din cele 200 de agentii membre in toamna anului trecut, in prezent au mai ramas 160”, a adaugat Ruxandra Cleciu (foto).
In opinia sa, vor mai fi astfel de cazuri in care agentiile isi vor suspenda activitatea, insa depinde de vechimea fiecarei agentii si de portofoliul sau de clienti. In lipsa vanzarilor de locuinte, multe agentii au ales sa supravietuiasca extinzandu-si serviciile oferite, precum cele de administrare a proprietatilor.
ARAI a lansat ieri serviciul de listare multipla MLS ARAI, care presupune colaborarea intre mai multi agenti imobiliari pentru reprezentarea exclusiva a proprietarilor. Potrivit regulamentului MLS, atunci cand o proprietate este listata printr-un membru MLS ARAI, aceasta va putea fi prezentata si vanduta de toti ceilalti membrii propriilor clienti, prin intermediul unui software MLS intern.
Cum functioneaza serviciul de tranzactionare MLS ARAI
"Serviciul MLS va creste sansele de a vinde o proprietate, in conditiile in care in loc sa se ocupe un singur agent de tranzactie, se vor ocupa 50 de agenti", a explicat presidintele ARAI, adaugand ca tinta pentru anul 2009 este triplarea numarului de agenti care folosesc serviciul MLS ARAI.
ARAI este o organizatie nonguvernamentala, apolitica si non-profit, infintata in anul 1995 si reuneste peste 160 de persoane juridice din toata tara care activeaza in domeniul imobiliar.
IMM-urile, in criza: 10 solutii de salvare
Viitorul arata intunecat pentru intreprinderile mici si mijlocii: 25% dintre acestea risca sa se inchida anul acesta, iar managerii au in plan concedierea a aproximativ 10% din personal. Care sunt insa solutiile de salvare pentru IMM-uri, “inima” unei economii capitaliste?In cazul in care se mentin actualele conditii economice, 25% dintre intreprinderile mici si mijlocii risca sa se inchida anul acesta, crede presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman (UNPR), Petre Milut (foto).
Pentru evitarea colapsului in sectorul IMM-urilor, Guvernul ar trebui sa ia niste masuri, precum deblocarea creditarii, potrivit reprezentantului UNPR, De asemenea, presedintele organizatiei patronale a subliniat ca este necesar ca plata TVA a societatilor sa se produca la incasare.
O alta masura invocata de Milut ar fi scaderea accizelor la gaze, energie si combustibili. "In ultimile luni, calitatea gazelor a fost foarte slaba. De asemenea, avem cea mai scumpa benzina si motorina din Europa", a mentionat presedintele UNPR.
El a adaugat ca, pentru stabilizarea situatiei in randul intreprinderilor mici si mijlocii, este nevoie de facilitarea obtinerii de credite garantate de stat.
O ultima masura indicata de reprezentantul UNPR consta in reglementarea de catre de stat, prin Consiliul Concurentei, a pretului materiei prime. "Nici cu materia prima nu stam mai bine. De pilda, intreprinzatorii din industria constructiilor au ajuns sa achizitioneze ciment din tari precum Bulgaria sau Turcia."
Milut a precizat ca, in Bulgaria, conditiile economice sunt mult mai bune, ceea ce l-a determinat sa-si deschida o societate in aceasta tara.
Circa 90% dintre managerii de IMM-uri au in plan concedierea in acest an a aproximativ 10% din personal, a declarat Petre Milut, citand un studiu realizat in randul membrilor uniunii.
Potrivit acestuia, membrii uniunii au spus ca, pentru 2009, vor ingheta salariile angajatiilor "chiar daca in contractul colectiv de munca sunt stipulate cresteri de salarii".
Milut a adaugat ca una dintre masurile care ar putea fi luate pentru evitarea concedierilor in randul IMM-urilor ar putea fi scaderea contributiilor sociale, potrivit NewsIn.
Ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Marian Sarbu, a anuntat, luni (n.r. 23 martie), ca estimarile initiale privind numarul somerilor in 2009, de 525.000 de persoane, ar putea fi depasite cu 200-300.000 de persoane.
Numarul somerilor din Romania ar putea ajunge anul acesta la un milion, numai din constructii, transporturi, textile, agricultura si industria alimentara provenind peste 400.000 de persoane, potrivit organizatiilor patronale autohtone.
Reorientarea afacerii, o oportunitate in perioada crizei
Potrivit unei unui alt studiu realizat insa de compania internationala de cercetari de piata MEMRB, printre cele mai importante oportunitati pe perioada de criza economica se afla, in opinia a jumatate dintre IMM-urile participante la un studiu, reorientarea afacerii spre zone de activitate mai profitabile.
Sondajul a fost realizat, in perioada 16 februarie -13 martie 2009, pe un esantion de 431 de intreprinderi mici si mijlocii din Romania, care activeaza in diverse domenii.
Astfel, potrivit studiului, 45% dintre IMM-uri considera ca alte oportunitati, in aceasta perioada, ar fi concurenta mai slaba si preturile mai mici la echipamente sau materii prime. Doar 15% dintre firme vad oportunitati ca urmare a unor investitii in piata imobiliara.
In ceea ce priveste strategia pentru acest an, companiile romanesti vor incerca sa atinga, in principal, obiective legate de consolidarea portofoliului actual de clienti.
Mai mult de 80% dintre firmele participante la studiu nu si-au stabilit obiective legate de posibile achizitii sau fuziuni, in timp ce 17% dintre acestea vor renunta la cresterea cifrei de afaceri.
IMM-urile in criza: 10 solutii de salvare
