1. Mentinerea relatiei cu FMI

1. Mentinerea relatiei cu FMIDesi exista mai multe scenarii pentru iesirea Romaniei din criza, continuarea acordului cu Fondul Monetar International este singura solutie viabila in prezent, a declarat economistul sef al ING Bank Romania, Nicolae Alexandru Chidesciuc.

“Supervizarea Romaniei este esentiala pentru implementarea credibila a masurilor de reforma, in principal, fiscala. Astfel, reducerea cheltuielilor bugetare este urgenta, iar cresterea taxelor nu va putea fi evitata”, a spus Chidesciuc.

In opinia sa, fara FMI, Romania nu are avea aceleasi politici de ajustare fiscala. “Practic, nu banii de la FMI sunt cei mai importanti, ci garantia implementarii unor masuri de ajustare fiscala in urmatorii 3-5 ani”.

Mai mult, reducerea cheltuielilor din pensii si salarii este o masura urgenta, desi nu se pot obtine economii semnificative pe termen scurt.

Lucian Anghel (foto), economistul sef al BCR, sustine ideea ca acordul Romaniei cu FMI este importanta, in special pentru ca tara noastra sa aiba mai multa credibilitate.

Consilierul guvernatorului Bancii Nationale, Lucian Croitoru, vede ca solutie a iesirii din criza imbunatatirea rolului FMI de creditor de ultima instanta.

In viziunea sa, sunt esentiale doua aspecte: “calitatea instrumentelor utilizate de FMI si volumul resurselor pe care institutia le-ar putea utiliza”.

2. Exportul de servicii si cresterea accizelor

2. Exportul de servicii si cresterea accizelorExportul de servicii in transport si turism, cresterea accizelor, majorarea salariilor sub nivelul productivitatii, dar si o politica monetara fara a lasa leul sa se aprecieze sunt solutiile pentru o crestere economica a Romaniei bazata pe export, si nu pe consum, sustine economistul-sef al BNR, Valentin Lazea (foto).

"Ajustarea pe care Romania trebuie sa o faca implica modificari de modele economice dinspre o crestere bazata pe consum inspre o crestere economica bazata mai mult pe export. Este important cum voteaza investitorii straini, cu banii lor, si au o retinere mare fata de tarile cu deficite externe mari si care traiesc peste cat le permite plapuma", a spus Valentin Lazea, mentionand ca este opinia sa personala si nu a institutiei pe care o reprezinta.

In viziunea sa, politicile structurale ar trebui sa se indrepte catre stimularea serviciilor de transport si turism. "Romania este singura tara din Europa Centrala si de Est care are deficit pe turism si un cont curent echilibrat pe transport, in conditiile in care are potential mare pe amandoua", a comentat Lazea.

In domeniul turismului, statul nu este singurul vinovat, ci si directorii de hoteluri, care prefera sa angajeze personal necalificat.

"Nu ii obliga nimeni sa recupereze investitia repede, sa plateasca mizerabil personalul. Sefii nostri din turism spun ca nu are rost sa ii scoleasca, pentru ca vor pleca in Spania. Nu ii obliga nimeni sa puna hoteluri de 5 stele in statiuni dedicate turismului sindical, ieftin", a mai spus Lazea.

In ceea ce priveste transportul, economistul a mentionat ca "in materie de conducte, Romania are mai multi kilometri decat are Norvegia si daca s-ar construi Nabucco am avea o sursa de venit foarte buna".

"Romania are mai multe cai navigabile interne decat Marea Britanie, are una din primele retele de cale ferata din lume, iar vina noatra este in cazul aeroporturilor, unde avem un singur aeroport cu trafic de 1-5 milioane pasageri", a mai spus Lazea.

Pe de alta parte, pentru o crestere economica sustenabila este nevoie si de stimularea exporturilor printr-o politica monetara care sa nu lase leul sa se aprecieze, chiar daca, pe termen scurt, ar ajuta inflatia, apreciaza economistul-sef al BNR.

Alte solutii pentru o crestere economica bazata pe export si nu pe consum mai sunt cresterea accizelor la carburanti, dar si o politica care sa duca la majorarea salariilor sub nivelul productivitatii, a mai spus Lazea.

3. Consumul

3. ConsumulLucian Croitoru (foto) nu este de acord cu ideea ca relansarea economiei se va face prin exporturi si cresterea accizelor, ci mai degraba prin consum.

“Cresterea economiei romanesti va fi, in mod evident, condusa de consum, nu cred ca se poate altfel. Acesta se va orienta dupa cum se pastreaza stimulente si va fi sustinut, in mare masura, din creditare”, a declarat Croitoru.

Aceeasi idee a fost sustinuta si de Nicolae Chidesciuc.

In ce priveste reluarea creditarii, economistul sef al BCR, Lucian Anghel, spune ca stabilitatea macroeconomica a Romaniei are un rol important si va duce si la revenirea increderii consumatorilor. “In 2010 trebuie sa ne concentram pe masuri pe termen mediu si lung pentru revenirea cresterilor”, a mai spus Anghel.

Rozalia Pal, economistul sef al Unicredit, spune ca anul viitor va fii foarte dificil pentru economie. “Nu ne asteptam la revenirea investitorilor sau a consumului”.


4. Calitatea guvernarii

4. Calitatea guvernariiMasurile luate de guvern si calitatea lor sunt cruciale pentru iesirea romaniei de criza, sustin specialistii.

“Noul guvern va primi nota de plata a unor greseli economice din anii precedenti. Pare o misiune imposibila sa ne incradram intr-un deficit atat de strans, precum cel impus si semnat cu FMI. Cred ca suntem in fata unei selectii dureroase pe care guvernul va trebui sa o faca, in conditiile in care revenirea economiei de anul viitor va fi usoara. Rezultatele nu vor aparea peste noapte, dar sunt necesare pentru iesirea din criza”, crede Lucian Anghel.

In opinia sa, sectoarele cu cel mai mare potential de crestere, pe care guvernul ar trebui sa mizeze sunt agricultura, infrastructura si energia.



5. Politica fiscala responsabila

5. Politica fiscala responsabila“Politica fiscala este cauza principala pentru raul cel mai mare din Romania, inca din anul 2006 cand s-a vazut o crestere semnificativa si constanta a deficitului structural. Asta arata ca s-au cheltuit foarte multi bani pe pensii si salarii si nu pe investitii”, a declarat Nicolae Chidesciuc.

In opinia sa, mai alarmant este faptul ca nici in acest an nu vom avea o ajustare puternica pe deficitul structural.

Beneficiile unui comportament financiar adecvat sunt majore, valoarea prudentei fiscale fiind enorma, a mai spus economistul sef al ING, dand exemple state precum Cehia, Polonia, Slovacia sau Bulgaria.

Pe de alta parte, directorul general adjunct al BRD-SocGen, Petre Bunescu, sustine ca blocajul financiar va continua atat timp cat statul nu va fi exigent, iar sectorul public va trebui sa fie taxat pentru platile care nu sunt facute la timp, fara sa mai aiba avantaje comparativ cu clientii obisnuiti.

"Problema e sa limitezi amploarea blocajului financiar, iar elementul esential e disciplina de plati. Pana cand statul nu va fi extrem de exigent, blocajul financiar nu va avea sanse sa se reduca. Statul ar trebui sa fie taxat pentru platile nefacute la timp, nu trebuie sa fie mai tare ca orice alt client", a spus Bunescu.

De asemenea, in mediul privat, companiile trebuie sa evite dependenta semnificativa de creditul bancar, in opinia directorului general adjunct al BRD-SocGen.

"Este o abordare nerealista ca un patron care vine la banca sa ceara bani pentru salarii. Depinde insa de gradul in care te implici: daca depinzi ca resursa financiara in proportie de 90% de credit bancar, nu va rezista nicio firma. Cu cat e mai mare aceasta pondere, cu atat e mai nefiabila (compania, n.r.)", a mai spus Bunescu.

In opinia sa, sistemul bancar romanesc "nu poate fi intr-o situatie mai buna decat economia", insa bancile trebuie sa isi curete portofoliile.

"Daca mergi pe ideea sa ii salvezi pe toti, ai o abordare exagerata. Bancile trebuie sa isi faca curatenie in portofolii. Reesalonam creditele pentru clientii in cazul carora exista activitate si speranta", a continuat Bunescu.

Cu toate acestea, 2010 ar putea aduce o redirijare a resurselor bancare dinspre titluri de stat inspre creditarea sectorului privat si a populatiei, in cazul unei cereri solvabile de credite, mai sustine directorul general adjunct al BRD-SocGen.


Dragulin, BNR: Sectorul bancar nu e destul de puternic pentru a relansa economia

Dragulin, BNR: Sectorul bancar nu e destul de puternic pentru a relansa economiaSectorul bancar este insuficient de puternic pentru a fi motorul relansarii economice in 2010, in conditiile in care bancile vor intampina in continuare dificultati, iar credibilitatea nu se va restaura, ca declarat directorul Directiei de Supraveghere din BNR, Ion Dragulin.

"E putin probabil ca in 2010 sistemul bancar sa fie motorul relansarii. Nu vom incheia ciclul de dificultati si nici credibilitatea pe ambele parti, a cererii si a ofertei, nu se va restaura in 2010", a spus Dragulin.

In viziunea sa, ultimele date privind evolutia creditului nu reflecta realitatea, pentru ca reprezinta internalizari ale imprumuturilor anterior externlizate.

"Evolutia creditului in sens pozitiv are o explicatie dezolanta, in sensul ca nu e asa. E vorba de portofolii externalizate si apoi reinternalizate", a adaugat Dragulin.

Pe de alta parte, Eugen Voicu, CEO Aviva Investors Romania, crede ca bancile vor avea un an greu in 2010, dar sunt sufficient de puternice si au fost putin afectate in activitatea lor de baza, astfel incat vor gasi calea sa puna umarul la relansarea economica, dar incepand cu 2011.