Cum se comporta pe timp de recesiune consumatorul roman

Cum se comporta pe timp de recesiune consumatorul romanEfectele negative ale recesiunii economice se transpun direct in comportamentul consumatorilor romani, care vor atat sa economiseasca, dar si sa cheltuiasca, cu toate ca veniturile au scazut considerabil.

“Comparativ cu tarile vest-europene, unde se vede deja o usoara revenire a economiei, in Romania efectele crizei financiare se simt mult mai puternic decat anul precedent si vedem acest fapt nu numai in categoriile de romani care nu-si mai permit sa cumpere case, masini, dar acelasi trend dramatic descendent il vedem si pe piata bunurilor de folosinta indelungata”, a declarat Andi Dumitrescu (foto) in cadrul evenimentului “Financial Market Research 2010” organizat de GfK Romania.

Tot in primul trimestru din 2010 s-a inregistrat si prima scadere a pietei bunurilor de larg consum (FMCG) din ultimii 10 ani: -2% in primele trei luni din 2010 comparativ cu perioada similara a anului trecut.

“Romanul este dual. Pe de-o parte, isi doreste sa economiseasca bani si nu ii place sa aiba credite luate de la banci (probabil o mentalitate ramasa de la parinti), iar, pe de alta parte, vrea sa cheltuiasca foarte mult pentru ca in prezent suntem expusi ca societate la posibilitati de cheltuire a banilor din ce in ce mai mari si mai diversificate”.

Aceasta dualitate a consumatorului roman se manifesta in functie de situatia economica. “Cand asistam la un boom economic lumea cheltuieste foarte mult, in cazul romanilor si ce nu au, iar in perioade de criza romanii sunt mai retinuti decat ar fi cazul in anumite situatii. Ceea ce trebuie retinut este aceasta dualitate a noastra, a consumatorilor din Romania si ca ne manifestam la extreme”, a mai spus Dumitrescu.

Studiile si analizele GfK arata ca Romania mai este “campioana” si in ceea ce priveste indicele increderii consumatorilor, indicator care a culminat cu un nivel minim de -56% in luna mai a acestui an. “Intre tarile europene studiate, acest indicator este in cazul Romaniei de departe scorul cel mai de jos”, a detaliat Dumitrescu.

Indicele increderii consumatorului este calculat pe baza unor raspunsuri la intrebari pe baza situatiei economice generale, a gospodariilor din Romania, somaj si asteptari in acest sens, economii pentru urmatorul an (vezi grafic).

Romania: Evolutia increderii consumatorului



Sursa grafic: GfK Romania

“Lucrurile incep sa devina dramatice pentru o buna parte din populatie. Potrivit studiilor noastre, un numar de 10 milioane de romani sunt afectati de criza fie prin pierderea locului de munca, fie prin scaderea veniturilor sau pierderea beneficiilor pe care le aveau inainte de criza”, a spus Dumitrescu, adaugand ca nici in privinta viitorului nu este optimist. Estimarile GfK arata o crestere a economiei romanesti de 1-2% anul viitor.

Conform studiilor GfK, romanii au inceput sa taie incet-incet din cheltuielile majore (case, masini), dupa care au fost nevoiti sa inceapa sa taie tot mai mult din cheltuielile obisnuite, inclusiv haine si concedii. “Probabil, pe masura ce situatia economica a romanilor se va inrautatii, si consumul o sa scada pe tot mai multe sectoare economice”, subliniaza seful GfK Romania.

De asemnea, un alt studiu al GfK arata ca 32% dintre romani au taiat din cheltuielile pe care le aveau cu imbracamintea si incaltamintea in ultimul an, 28% au renuntat la vacante, 23% au renuntat sa iasa in oras cu prietenii, 23% au renuntat sa manance in oras, 25% au economisit si au efectuat investitii, 20% au renuntat la costurile cu telefoanele mobile, 19% au renuntat la renovari ale locuintelor si alte investitii majore si 18% au taiat din cheltuielile cu aparatura electrica si electrocasnica.

In ceea ce priveste cumparaturile efectuate de romani in ultimul an de criza, si in aceasta privinta cercetatorii GfK au observat anumite schimbari. “Romanii cumpara mult mai prudent, pe baza unor liste sunt mai atenti pe ce dau banii si in unele cazuri chiar au amanat, in contextual recesiunii si scaderii veniturilor, cumparaturile majore”, a mai spus Dumitrescu, adaugand ca in unele zone ale economiei (alimentar, non-alimentar, de larg consum, detergenti etc.) cumparatorii ocazionali au disparut in totalitate.

Economisire si creditare: Ce vor romanii

Economisire si creditare: Ce vor romaniiConform unui studiu GfK - realizat pe 1.000 de respondenti romani, cu varste de peste 15 ani, reiese ca 80% dintre romani inteleg ca este important sa aiba economii si circa 60% nu agreeaza ideea imprumuturilor la institutiile de creditare in vederea achizitiilor importante.

“Tendinta de a economisi este puternica si comparativ cu 2009 s-a accentuat. In ceea ce priveste economisirea efectiva avem o problema, pentru ca tot mai putini romani reusesc sa economiseasca”, a explicat Anca Zamfirescu (foto), cercetator senior in cadrul departamentului de cercetare calitativa al GfK Romania.

Ea a precizat ca in perioada 2008-2010 a scazut treptat numarul romanilor care nu cred ca pot pune bani deoparte.

In ceea ce priveste investitiile, si aici poate fi observata o modificare a atitudinilor, a mai spus cercetatorul GfK. “Din analizele noastre reiese ca romanii se indreapta tot mai mult spre instrumente sigure atat de economisire, cat si in vederea investitiilor. Totodata, sunt multi romani care si-au pierdut increderea in orice instrument financiar de economisire si investire si prefera sa economiseasca acasa”, a adaugat Zamfirescu.

In ciuda recesiunii economice, tentatia achizitiilor majore exista inca la romani. “Tentante sunt in continuare casele si masinile, dar este evident ca din ce in ce mai putini romani si le permit sau cred ca-si vor permite o cheltuiala majora in perioada urmatoare. Pe de alta parte, multi si-au amanat proiectele si asteapta sa treaca aceasta perioada dificila pentru a avea un minim de predictibilitate in vederea reluarii proiectelor”, a spus reprezentantul companiei de cercetare.

Comportamentul dual al consumatorului roman a fost subliniat si de Anca Zamfirescu, potrivit careia romanii incearca sa pastreze un echilibru intre protectia si siguranta financiara si nevoia de a cheltui. “ Din studiul nostru reiese ca dintr-un set de 54 de valori personale, in cazul romanilor, pe locul 2 se afla siguranta financiara, traiul fara griji, iar pe locul 6 nevoia de relaxare”, a comentat Zamfirescu.

In ceea ce priveste relatiile pe care romanii le au cu institutiile financiare, in perioada de criza acestia au explicat ca isi doresc o relatie mai apropiata de consultantul financiar, flexibilitate si o recunoastere a statutului de client loial prin conditii avantajoase la urmatoarele pachete sau produse financiare contractate. “Institutiile financiare trebuie sa inteleaga ca, in Romania, pentru client statutul social este foarte important la fel ca si recunoasterea statulului de client fidel pentru care isi doreste sa fie recompensat prin conditii avantajoase de contractare a produselor”, a detaliat Anca Zamfirescu.

Ea a mai subliniat ca in ultima perioada criza a scos in evidenta, pentru institutiile financiare, nevoia de retentie si fidelizare a clientilor si nu numai atragerea celor noi.

Privind deschiderea romanilor catre noutate, in special in sectorul tehnologic si in acest sens romanii au un character dual.

“In Romania exista un numar destul de mare de oameni entuziasmati de noile tehnologii, mai mare decat in multe alte tari, dar si o reticenta mai mare la tehnologie. Romania este foarte polarizata intre entuziasti si refractari. Totusi, conform datelor noastre, produsele de tehnologie sunt tot mai putin cumparate nu pentru ca ar fi scazut entuziasmul, ci din cauza dificultatilor la creditare si a veniturilor mai mici”, a mai spus Zamfirescu, adaugand ca romanii sunt deschisi la noile tehnologii atata timp cat acestea le satisfac cel putin o nevoie de baza.

35% din romani vor sa-si asigure locuinta

35% din romani vor sa-si asigure locuintaAstfel, in ceea ce priveste protectia financiara, peste o treime dintre proprietarii de locuinte (35%) din Romania ar plati in plus pentru acoperirea unor riscuri suplimentare decat cele oferite de asigurarea obligatorie a locuintelor, in conditiile in care 40% dintre cei intervievati agreeaza introducerea acestei asigurari obligatorii.

"Am constatat o deschidere, cel putin declarata, fata de asigurarea obligatorie a locuintelor, dar si fata de cea facultativa. Din motive diverse (diminuarea veniturilor, lipsa unei bune informari), aceasta apetenta nu a fost concretizata pana in prezent, iar contextul actual poate fi o oportunitate pentru ca asiguratorii sa informeze si sa promoveze mai mult aceste produse financiare de protectie a locuintei", a declarat Diana Pincescu (foto), cercetator in cadrul GFK Romania.

Conform studiului, 27% dintre respondenti considera ca o astfel de asigurare le-ar fi foarte utila. Studiul a fost realizat in luna mai, la nivel national, pe un esantion de 955 de proprietari de locuinte, cu varsta de peste 18 ani. Persoanele cele mai interesate de asigurarea obligatorie a locuintei au fost cele cu studii superioare, venituri ridicate si varsta cuprinsa intre 30 si 50 de ani.

Citeste aici mai multe despre asigurarea obligatorie a locuintelor.