Patronatele dau solutii anticriza. Vezi aici masurile propuse

“Am intarziat cu prezentarea masurilor anticriza propuse de noi pentru ca asteptam remanierea guvernului, astfel incat, sa fim in situatia in care propunem Cabinetului Boc un mix de masuri anticriza coerent, care urmareste sa obtina ceea ce ne dorim cu totii, si anume relansarea economica in Romania”, a declarat Dan Matei Agathon, purtatorul de cuvant al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR).

Programul sustine, printre altele, doua solutii majore pentru iesirea din criza: achizitii publice si/sau reducerea impozitarii.

„Despre mari investitii publice in Romania discutam de foarte mult timp si nu facem nimic, iar din ceea ce se prefigureaza pentru 2011, ca urmare a declaratiilor facute de Traian Basescu si Jeffrey Franks, nu credem ca vom avea investitii publice de anvergura".

Reprezentantii organizatiilor patronale vad in investitiile publice o metoda sigura si directa de a iesi din criza, prin pomparea in economie a cel putin 20 de miliarde de euro in mari lucrari, „care sa dea de lucru la sute de mii de oameni, si sa reporneasca pe orizontala industriile care vor sustine realizarea unor astfel de proiecte”.

„Numai tronsonul Comarnic-Predeal de autostrada ar insemna absorbtia intregii productii de ciment si de fier beton al Romaniei pe un an. Un muncitor in constructii da de lucru la alti patru muncitori pe orizontala. Dar, este evident ca pe investitii publice nu putem conta, sau decat foarte putin in acest moment”, a mai declarat Dan Matei Agathon.

In privinta fiscalitatii, ACPR propune Guvernului Boc reducerea cotei unice la 10%, iar pentru a compensa scaderea fluxului de venituri la bugetul de stat, in urma acestei decizii fiscale, organizatiile patronale ofera mai multe surse, printre care impozitarea jocurilor de noroc online atat in ceea ce priveste firmele organizatoare, cat si a participantilor, privatizarea spatiilor comerciale aflate in proprietatea statului, majorarea impozitelor pe terenurile proprietatilor de lux.

„Iata o sursa pe care o punem pe masa ministrului de finante pentru a studia posibilitatea rapida de modificari legislative in acest sens. Romania este astazi o insula cu 16% cota unica, inconjurata de tari care aplica de multa vreme acest sistem de reducere a cotei unice in jurul a 10%”, a completat purtatorul de cuvant al ACPR.

Potrivit ACPR, numai in Capitala sunt peste 4.600 de spatii comerciale neprivatizate (la parter de bloc, pe Calea Victoriei etc), aflate in proprietatea statului, a caror situatie ar putea fi transformata intr-una profitabila.

„Aceasta problema e nerezolvata si in 2010, in loc sa organizeze licitatii si sa faca apoi niste caiete de sarcini astfel incat cei care-si desfasoara activitatea in aceste spatii timp de 20 de ani sa aiba un drept de preemtiune. A existat o lege care a incercat o rezolvare a acestor spatii acum cativa ani. Principiul de baza al legii specifica faptul ca 15% din sumele incasate prin privatizarea spatiilor comerciale raman la primariile de sector , iar restul se duce la bugetul de stat. Daca luam un pret mediu la un spatiu comercial de 100.000 euro, inmultim cu 4.600 si scadem 15%, banii care ar urma sa ramana la primarii, iata o sursa importanta de venituri la bugetul de stat”, au spus reprezentantii ACPR.

Prima masura propusa de ACPR vizeaza cresterea gradului de absorbtie si de accelerare a procesului de implementare a fondurilor structurale prin crearea si implementarea campaniilor de informare si promovare a fondurilor structurale; definirea clara a notiunii conflict de interese si sanctionarea celor care conduc din umbra diverse proiecte si ONG-uri si crearea unui ambiante parteneriale intre beneficiari si autoritatea de management.

La nivelul autoritatii de management este necesara accelerarea procesului de evaluare si contractare a proiectelor si de reducere a termenelor de efectuare a platilor, ridicarea nivelului profesional al evaluatorilor de proiecte si “standardizarea” acestei activitati.

De asemenea, patronatele recomanda crearea de “parghii” financiare prin Fondul de rezerva al Guvernului, simplificarea sistemului de accesare a fondurilor structurale, evaluarea continua a realitatii economice si sociale, evaluarea tipologiei proiectelor aflate in implementare si a celor contractate pentru eliminarea redundantei, dar si consultarea mediului de afaceri in perspectiva stabilirii prioritatilor pentru perioada 2014 - 2020 si depolitizarea autoritatilor de management.

A doua masura sustine eliminarea imediata a impozitului minim si cere ca reglementarea impozitului forfetar sa vizeze cu prioritate sectoarele in care activeaza firmele multinationale si marile intreprinderi, care au un grad mic de rentabilitate (industria chimica si petrochimica, industria tutunului, industria alcoolului).

ACPR sustine, de asemenea, reducerea cotei unice de impozitare la 10%. Sumele pierdute la bugetul de stat prin diminuarea bazei de impozitare pot fi compensate prin impozitarea jocurilor de noroc online. In Romania sunt circa 500 de milioane de euro jucati anual online (firmele ce detin aceste site-uri sunt din afara tarii), sume care nu sunt impozitate.

“In afara de ratiunile economice ale controlului jocurilor online, supravegherea acestui domeniu joaca un rol si in prevenirea si combaterea spalarii banilor, protectia minorilor si in combaterea criminalitatii organizate. Pe de alta parte, este necesara modificarea prevederilor articolului 77 Cod Fiscal referitoare la impozitarea veniturilor obtinute din jocuri de noroc, astfel incat acestea sa poata fi aplicate. Inlocuirea exercitiului fiscal la 24 de ore cu impunerea fiecarui venit in parte si, acolo unde este necesar, a impozitelor procentuale cu unele forfetare, sunt masuri care vor conduce la cresterea semnificativa a veniturilor catre bugetul de stat din acest domeniu”, se arata in comunicatul ACPR.

Totodata, cresterea accesului IMM-urilor la procedurile de achizitii publice, prin cresterea transparentei, dezvoltarea de servicii gratuite de informare si asistenta a IMM-urilor, realizarea unui parteneriat real cu confederatiile patronale reprezentative pe intreaga durata a procesului de achizitie publica, eliminarea practicilor corupte si discriminatorii, cresterea sanctiunilor si angajarea raspunderii directe a personalului cu competente in domeniul achizitiilor publice, combaterea platilor intarziate, prin reglementarea obligatiei de plata a facturilor in termen de maxim 30 de zile calendaristice, cu sanctiuni (dobanzi si penalitati la nivelul celor pentru datorii la buget).

Se solicita, de asemenea, scutirea de penalitati a societatilor comerciale care isi platesc pana la 31 decembrie 2010 datoria de baza din actele contabile catre bugetul de stat.

„La un termen limita, 31 decembrie, toate societatile din Romania daca-si platesc datoriile de baza la stat sa fie scutite de plata penalitatii de intarziere care de multe ori ajung sa dubleze suma totala. Se acroda astfel o perioada de gratie pentru a fi scutite aceste penalizari si atunci ar fi inca o solutie de a atrage rapid venituri la bugetul de stat in urma diminuarii cotei unice la 10%. Astfel spijinim economia reala si aducem un flux de bani la bugetul statului”, a spus Dan Matei Agathon (foto).

Celelalte masuri de interes economic si social propuse de ACPR sunt: plata cu celeritate de catre entitatile achizitoare cu capital de stat a creantelor inregistrate catre sectorul de constructii la 1 ianuarie 2010 evaluate la 1,2 miliarde de euro; promovarea unor masuri urgente si ferme de catre BNR de finantare a productiei si a investitiilor, aplicandu-se dobanzi la nivelul “bancilor mama” din tarile membre UE; eficientizarea sistemului de colectare a taxelor si impozitelor pentru asigurarea resurselor necesare administratiei publice precum si instituirea urgenta a simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si ale MFP alaturi de entitatile achizitoare cu capital de stat; externalizarea serviciilor administrative din cadrul institutiilor de stat prin unitati economice non-profit pentru limitarea cheltuielilor bugetare; plata arieratelor prin achitarea de catre stat a datoriilor catre firmele private de la care au achizitionat bunuri si servicii catre ordonatori de credit secundari si tertiari, inclusiv autoritati locale; plata de catre stat a penalitatilor si dobanzi de intarziere la plata in cuantum egal cu cele percepute de ANAF, pentru datoriile mai vechi de treizeci de zile catre agentii economici privati; reducerea la 6% a TVA pentru produsele alimentare; facilitati fiscale pentru fiecare loc de munca nou creeat si acordarea de subventii catre producatorii ce produc pentru piata interna; cresterea plafonului de garantare pentru Eximbank si a nivelului de capitalizare pentru CEC.

In domeniul legislativ ACPR sustine implementarea unor proceduri clare si transparente de acordare a ajutoarelor de stat prin aplicarea transparenta a masurilor OUG nr. 85/2008 privind stimularea investitiilor , a ajutoarele de stat, cresterea transparentei si imbunatatirea activitatii noii Agentii Romane pentru Investitii. Noua ordonanta ar trebui sa sprijine si sa incurajeze prioritar aceste investitii.

Imbunatatirea legislatiei pentru sprijinirea producerii de energie din surse regenerabile prin crearea unui mecanism de suport pe termen lung in acelasi timp cu stimularea investitiilor pentru eficientizarea consumului energetic.

ACPR solicita, de asemenea, imbunatatirea cadrului legal privind ajutorul de stat (modificarea H.G. nr. 1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile, in vederea scaderii pragurilor conditiilor de eligibilitate referitoare la valoarea minima a investitiei si numarul minim de noi locuri de munca, de la mimim 10 milioane euro si minim 100 locuri de munca, la 20.000 euro si 10 locuri de munca).

Modificarea art. 26 alin. (1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, pentru reglementarea obligativitatii alocarii anuale - prin Legea bugetului de stat - de fonduri in valoare de minim 1% din PIB pentru finantarea programelor de dezvoltare si a masurilor de sprijinire a infiintarii de noi IMM-uri. Alocarea (la rectificarea Bugetului) a suplimentarii programelor in derulare, pentru sustinerea infiintarii si dezvoltarii a 10.000 de IMM-uri.

Imbunatatirea urgenta a legislatiei achizitiilor publice in baza urmatoarelor propuneri:

• Reintroducerea prin act normativ a obligativitatii utilizarii normelor de contractare inconstructii FIDIC (Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti) si obligarea autoritatilor contractante la respectarea spiritului, formei si fondului acestor norme, ca fiind cele mai echilibrate in partajarea drepturilor, obligatiilor si riscurilor intre Contractant si Antreprenor;

• Termenul de garantie de buna executie, sa nu mai fie criteriul de evaluare a oferteitrecuta in caietul de sarcini, pentru toti ofertanti sa ramana obligatia legala de indeplinit in executarea lucrarii conform reglementarilor in vigoare ;

• Efectuarea platilor pentru investitiile din fonduri bugetare sa nu se faca doar in intervalul 24-31 ale fiecarei luni. Extinderea perioadei va contribui la reducerea blocajului financiar a executantului;

• Modificarea HG 264 / 2003 privind conditiile si limitele de acordare a avansurilor si aplicarea normelor FIDIC referitoare la avansuri;

• Obligarea autoritatilor contractante de a accepta pentru garantiile de buna executiescrisori de garantie bancara dar si retineri succesive din facturile intocmite lunar, conform conditiilor FIDIC;

• Stabilirea unei proceduri de elaborare a caietului de sarcini in care sa nu se mai facatrimitere directa la anumiti prestatori de servicii si care sa elimine cerintele discriminatorii legate de experienta tehnica similara exagerate.

Alte masuri de ordin legislativ sunt : Promovarea urgenta a Legii responsabilitatii fiscale care sa puna bazele bugetarii multianuale ; Armonizarea OUG 92/2009 privind amanarea la plata a obligatiilor fiscal neachitate la termen cu OUG 51/2010 privind reglementarea unor masuri pentru reducerea unor arierate din economie in vederea obtinerii unor rezultate semnificative prin aplicarea acesteia din urma; Armonizarea L50/91 actualizata prin L214/09 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii cu prevederile comunitare pentru fluidizarea procedurilor specifice (cu consultarea ARACO, RUR, OAR etc ); Promovarea in regim de urgenta a unei Legi a locuintei care sa permita dezvoltari de proiecte pentru constructia de locuinte sociale in parteneriat cu autoritatile publice centrale sau locale; Stimularea industriei autohtone si reducerea importurilor prin reglementarea in regim de urgenta, a extinderii masurilor adoptate prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, privind protectia impotriva intelegerilor si practicilor anticoncurentiale si accelerarea platilor comerciantilor catre toate IMM-urile furnizoare din industria usoara, mobila, produse chimice, etc; Punerea in aplicare a art. 66 din Directiva 112/2006/CE si valorificarea bunelor practici europene in domeniul platii TVA-ului la incasarea facturilor, cu modificarea in regim de urgenta a Codului fiscal.

Alianta Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR) propune instituirea de planuri anti-criza pe cele 8 euro-regiuni ale tarii, prin utilizarea celulelor anti-criza la nivel regional pentru identificarea de masuri si parghii de relansare economica la nivelul euro-regiunilor.

Economiile locale au un anumit specific si trebuie gandite in conformitate cu posibilitatile si resursele zonelor respective, in functie de industriile si posibilitatile locale.

"Daca tot vorbim de descentralizare, un program anticriza al Romaniei nu se poate concepe decat in interiorul celulelor de criza in care partile care reprezinta parteneriatul social, respectiv guvern, patronate, sindicate, trebuie sa-l sutdieze si sa nu ramana un singur program anticriza la nivel national, ci sa fie defalcat pe cele 8 euroregiuni. Fiecare euroregiune are un specific al ei, are o anumita din economie tarii, are caracteristici lcale, cu nivelul de dezvoltare propriu", a spus Dan Matei Agathon.

Totodata, potrivit reprezentantilor ACPR, Romania are nevoie de un nou acord cu Fondul Monetar International (FMI), pentru realizarea unui plan coerent anticriza, deoarece inregistreaza un deficit bugetar de 3 miliarde de euro, in prezent, si nu se poate relansa economic.

"Jeffrey Franks spunea ca misiunea economica din octombrie are ca obiective eliminarea arieratelor statului fata de sectorul privat, iar pe de alta parte imposibilitatea de a majora taxe si impozite in Romani, considerand, ca si noi de altfel, ca este o tara suprafiscalizata".

„Ca ne place sau nu, se prefigureaza un nou acord cu FMI. Sigur, poate fi prematur sa discutam exact conditiile, pentru misiunea FMI din octombrie va face in primul rand o evaluare a modului cum se inchide acordul prin care Romania a luat imprumutul de 20 de miliarde de euro”, a declarat Dan Matei Agathon.