Premiera nationala: 12 executivi si-au dat mana ca sa ajute Romania
Un Produs Intern Brut (PIB) nominal de 8.500 de euro/locuitor. Locul 25 in topul competitivitatii elaborat de Forumul Economic Mondial. O rata a somajului de 5% si un deficit bugetar de maximum 3%.Asa ar putea arata Romania in 2015, conform celor mai puternici investitori straini din Romania, cu afaceri anuale de 36 de miliarde de euro, care au elaborat documentul “Programul pentru cresterea economica”.
Programul, pregatit de Consiliul Investitorilor Straini (CIS), cuprinde 80 de masuri, dintre care 12 sunt prioritare, pe care autoritatile din Romania ar trebuie sa le adopte, in intervalul 2011-2015, pentru ca economia sa inceapa sa produca, din nou, bani.
Pentru prima oara in istorie, 12 din cei mai puternici executivi din Romania si un reprezentant al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) au iesit in fata presei pentru a arata autoritatilor cum pot repune pe picioare economia locala.
Conform planului elaborat de CIS, Romania ar putea ajunge la o crestere a PIB cumulata de 11,6%, in perioada 2011 – 2015, aproximativ 250.000 de noi locuri de munca (2011 – 2015), investitii straine directe de minimum 25 de miliarde de euro (2011 – 2015), venituri bugetare de peste patru miliarde de euro (2011 – 2015) si costuri bugetare de 864 de milioane de euro, echivalentul a 0,73% din PIB estimat pentru 2015.
"Situatia economica din Romania este ingrijoratoare, dar trebuie sa facem tot ce este posibil si necesar ca sa evitam un al treilea an de recesiune si sa putem atrage din nou interesul investitorilor straini. Noi avem incredere in potentialul economic al Romaniei, chiar credem ca aceasta tara are un potential economic ce trebuie materializat", apreciaza Mariana Gheorghe (foto), presedintele CIS si sefa Petrom, cea mai mare companie din Romania.
Ea adauga ca inititiativa CIS nu a aparut ca o temere in privinta posibilitatii ca Romania sa inregistreze o noua perioada de cadere abrupta.
“Prin acest demers ne dorim ca avansul economic pe care suntem convinsi ca Romania il va experimenta in urmatoarea perioada sa vina mult mai repede”, precizeaza Gheorghe.
Cei 15 membri care fac parte din boardul CIS au in plan, pentru urmatorii cinci ani (2011-2015), sa realizeze investitii de 10 miliarde de euro in Romania, a mai spus Mariana Gheorghe. Investitiile pe care le-au facut cei 118 de membri ai CIS pana acum pe piata romaneasca se ridica la circa 30 de miliarde de euro (in perioada 1990 – 2009).
“Lansam o oferta de parteneriat real intre mediul de afaceri romanesc si autoritati. Cand ne referim la un parteneriat real, nu vorbim doar de expertiza noastra, a membrilor din Consiliul Investitorilor Straini, ci si de resursele financianciare pe care suntem pregatiti sa le folosim pentru a dezvolta economia in urmatorii cinci ani”, mentioneaza Gheorghe.
Vezi, in continuare, care sunt cele mai importante 12 masuri propuse de CIS:
• Introducerea la Ministerul de Finante a unui Registru transparent de creante asupra bugetului de stat, cu o scadenta atribuita fiecarei creante;
• Inceperea programului Prima Casa 3 pentru relansarea sectorului imobiliar si al constructiilor;
• Crearea unui Consiliu de Dezvoltare Economica (CDE) pentru a ajuta la definirea strategiei pe termen lung a economiei romanesti;
• Crearea de facilitati de creditare subventionata pentru sectorul IMM, prin contributia comuna a bancilor si a sectorului public. Ar putea fi infiintate de asemenea o banca sau un fond de dezvoltare care ar putea prelua acest rol (pe baza modelului KfW din Germania) pentru a ajuta la cresterea ratei de absorbtie a fondurilor UE;
• Dezvoltarea pietelor de capital prin listarea locala si internationala a Fondului Proprietatea si prin stabilirea unui program accelerat, clar si transparent de privatizare a companiilor de stat – listari si vanzari strategice, inclusiv actiuni minoritare (in domenii precum infrastructura, transport, energie);
• Externalizarea (sau centralizarea intr-o singura entitate cu experienta ridicata) managementului procesului de accesare a fondurilor UE. Analiza oportunitatilor primelor pentru angajatii de la stat care lucreaza cu fonduri UE si acordarea acestora in functie de performanta realizata;
• Prezentarea unei candidaturi comune (impreuna cu Bulgaria si Ungaria) pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020;• Promovarea modelelor de cofinantare. Sectorul privat sa sustina costurile pentru initierea unui proiect major propus de Guvern;
• Accelerarea investitiilor in infrastructura aferenta agriculturii, inclusiv prin absorbtia fondurilor UE;
• Concentrarea controalelor fiscale asupra contribuabililor care prezinta un risc ridicat de evaziune fiscala, fata de efectuarea controalelor la intamplare. Concentrarea asupra unor masuri eficiente de scadere a evaziunii, de imbunatatire a colectarii taxelor si de lupta impotriva spalarii banilor;
• Ajustarea legislatiei muncii pentru a o face mai flexibila si adaptabila la schimbarile din mediul economic (inclusiv, dar fara a se limita la, Codul Muncii, Legea Patronatelor, Legea Conflictelor Colective de Munca si Legea Sindicatelor);
• Reformarea administratiei publice prin folosirea de indicatori de eficienta clar definiti.
Sursa foto: Mediafaxfoto
Ce masuri trebuie implementate urgent?
Introducerea la Ministerul de Finante a unui registru transparent de creante asupra bugetului de stat este una dintre cele 12 masuri care poate fi implementata intr-un termen scurt astfel incat sa genereze efecte rapid, considera Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania si vicepresedinte al CIS (foto).Masura propusa de CSI presupune ca tuturor creantelor valide bugetare sa le fie atribuite termene de plata intr-un registru deschis si transparent pe baza caruia bancile sa poata lua decizii de finantare a companiilor. Investitorii considera ca astfel ar putea fi evitate multe cazuri de faliment.
Steven van Groningen mai precizeaza si ca masurile privind imbunatatirea procesului de absorbtie a fondurilor europene pot fi implementate cu usurinta.
De asemenea, presedintele Raiffeisen Bank Romania considera ca si flexibilizarea legislatiei muncii poate fi realizata rapid, dar acest lucru depinde de cum vor evolua discutiile cu autoritatile de la Ministerul Muncii.
O alta masura ce s-ar putea concretiza pe termen scurt este cea referitoare la inceperea programului Prima Casa, bancherii fiind deja in discutii initiale cu autoritatile. In noua varianta a programului (Prima Casa 3), garantia de la stat ar putea acoperi numai 50% din suma imprumutului, restul fiind garantat cu ipoteca, insa volumul facilitatii ar putea fi majorat.
Seful BCR, Dominic Bruynseels, care detine si functia de membru in boardul CIS, sustine ca pot fi acordate imprumuturi de aproximativ 1,4 miliarde de euro prin largirea bazei de potentiali aplicanti in cazul Prima Casa 3, fata de 700 de milioane de euro, cat s-au alocat pana acum.
Totusi, instabilitatea si nesiguranta veniturilor ii face pe potentialii cumparatori de case sa fie reticenti cand vine vorba de a lua un imprumut de la banca.
“Marea problema este lipsa de incredere a consumatorilor. Cine stie ca nu are venituri stabile evident ca nu va fi incantat sa faca o investitie mare sau sa se indatoreze. Asta e o problema mare in Romania”, afirma Steven van Groningen.
O alta propune a Consiliului Investitorilor Straini vizeaza infiintarea unei banci a unui fond de dezvoltare care ar avea rolul de a crea facilitati de creditare subventionata pentru sectorul IMM, prin contributia comuna a bancilor comerciale si a sectorului public.
“Sunt foarte multe intreprinderi care nu mai sunt bancabile si care au nevoie de sprijin specializat ca sa isi imbunatateasca structura bilantului si sa poata sa devina din nou bancabile pentru a putea accesa creditele bancare”, explica seful Raiffeisen Bank Romania.
Un mld. euro investit in fotbal creste economia cu 1%
Relansarea economica a Romaniei prin intermediul fotbalului este una din cele mai interesante solutii propuse autoritatilor de catre CIS. Inedita propunere vizeaza organizarea unui Campionat European de Fotbal, in 2020, de catre Romania si Bulgaria sau Ungaria.
Un astfel de eveniment ar avea un cost total de 20 de miliarde de euro, iar Romania ar trebui sa contribuie cu jumatate din suma, potrivit lui Markus Wirth, membru in boardul CIS si director general la producatorului de ciment Holcim Romania.
“Este o idee foarte buna ca Romania sa organizeze Campionatul European de Fotbal din 2020, alaturi de o alta tara apropiata. O astfel de competitie ar stimula investitiile in drumuri, hoteluri si turism. Mai mult, Produsul Intern Brut al Romaniei ar creste cu 1% la fiecare miliard de euro investitit”, afirma Claudio Zito, country manager la Enel Romania si membru in boardul CIS.
Reprezentantii CIS au purtat deja discutii cu Mircea Sandu, presedintele Federatiei Romane de Fotbal (FRF), iar acesta a avut o reactie pozitiva.
Mircea Sandu declara de curand ca l-a contactat de Sandor Berzi, vicepresedintele Federatiei Ungare de Fotbal, care s-a aratat interesat sa inceapa discutiile la nivel de Guvern, deoarece decizia are un caracter politic, in privinta organizarii unui turneu fotbalistic, alaturi de Romania, in 2020 sau 2024.
Mai mult, seful FRF preciza ca transmis o prezentare a proiectului si premierului Emic Boc.
In 2012, Romania va face primul pas important in ceea ce priveste prezenta pe prima scena a fotbalului european, prin organizarea finalei Europa League, a doua competitie ca valoare din Europa.
Meciul se va disputa in Bucuresti, pe stadionul National Arena (fostul Lia Manoliu), care va fi inaugurat anul viitor.
Romania va mai avea anul viitor inca un stadion modern, la Cluj, finantat de Consiliul Judetean Cluj. Investitiile in cele doua arene depasesc 150 de milioane de euro. Stadionul din Cluj va avea o capacitate de aproximativ 31.000 de locuri, in vreme ce National Arena va putea gazdui 55.000 de spectatori.
Reprezentantii CIS apreciaza ca Romania ar trebui sa invete din experienta Ucrainei si Poloniei, cele doua tari care vor organiza Campionatul European de Fotbal din 2012.
Ucraina si Polonia vor pune la bataie opt stadioane, noi sau modernizate, iar costul total al organizarii evenimentului va depasi 20 de miliarde de euro.
“Beneficiile unui astfel de eveniment ar fi ca infrastructura nou generata va ramane in tara, iar turismul va spori. In baza primelor estimari numarul de turisti va creste cu cel putin un milion pe durata evenimentului si cu alte 0,5 milioane de turisti anual, dupa incheierea competitiei”, precizeaza Claudio Zito.
Ultimul Campionat European de Fotbal desfasurat in doua tari a fost gazduit de Austria si Elvetia si a avut loc in urma cu doi ani.
Sursa foto: Federatia Romana de Fotbal
Investitorii straini: Agricultura trebuie salvata
Agricultura este un al domeniu extrem de important pentru dezvoltarea economia a tarii, iar reprezentantii CIS considera ca daca Romania ar atrage fonduri europene in valoare de 150 de milioane de euro anual, pana in 2015, efectele imediate ar fi reducerea deficitului comercial si a inflatiei. Totul cu un nivel al costurilor la buget de doar 0,03% din PIB.“Romania trebuie sa faca destul de mult pentru avea o agricultura competitiva. In primul rand, ar trebui sa creasca gradul de absorbtie a banilor europeni. De asemenea, banii care au fost alocati si neutilizati, ar trebui realocati catre alti beneficiar. Mai mult, ar trebui sa existe o centralizare mult mai buna a modului in care sunt distribuite fondurile europene”, spune Jean Valvis (foto), presedinte Valvis Holding si membru in boardul CIS.
Agricultura locala ar avea de castigat si daca ar exista o infrastructura de irigatii suficient de dezvoltata pentru a sustine exploatarea corecta a celor 12 milioane de hectare de pamant existente in Romania.
“Ar trebui ca suprafetele de pamant sa poate fi comasate. 96% din fermele din Romania au mai putin de 1,5 hectare de pamant. Daca nu am suficienta suprafata pentru a o exploata, de ce sa-mi cumpar tractor?”, subliniaza Valvis.
Alte masuri pe care le propun reprezentantii CIS pentru dezvoltarea agriculturii sunt exploatarea potentialului agriculuturii bio si al agroturismului si mentinerea ratelor TVA la un nivel scazut pentru produsele alimentare de baza.
“In majoritatea tarilor dezvoltate din UE, nivelul TVA este mai scazut pentru produsele alimentare de baza. Mentinerea nivelului TVA pentru produsele alimentare de baza la acelasi nivel cu cel al produselor de lux incurajeaza evaziunea fiscala la nivelul materiilor prime din agricultura. In acest scop, un nivel rezonabil al TVA pentru produsele de baza din agricultura va duce la cresterea investitiilor in agricultura”, sunt de parere reprezentantii CSI.
Toate masurile care ar duce la valorificarea potentialului din agricultura ar trebui inglobate intr-un plan national.
Un element care lipseste in Romania este un plan pe zece ani, in care sa fie incluse masuri pentru redresarea agriculturii. E nevoie de un astfel de plan, deoarece mandatele politice sunt de patru ani si nimanui nu-i pasa de ceea ce se intampla dupa”, mai spune Valvis.
