Lipsa unui consens politic
Cea de-a doua sesiune parlamentara incheiata in decembrie 2010 a aratat, potrivit Institutului pentru Politici Publice, cat de adanca este fractia intre Putere si Opozitie, precum si lipsa unui consens politic asupra principalelor obiective de dezvoltare a societatii romanesti. De asememea, tensiunile existente au escaladat pana la situatii de blocaj in activitatea propriu zisa a legislativului, aceasta sesiune avand cele mai multe apeluri la Curtea Constitutionala pe care Opozitia le-a inaintat.In contrast cu reprezentantii Puterii, parlamentarii PSD si PNL au participat in aceasta sesiune la mai putin de 47% din totalul sedintelor de plen (la Camera si Senat), drept formula de protest politic. „La inceputul acestui mandat, presedinta Camerei Deputatilor anunta cateva initiative legislative printre care si sanctionarea chiulului din Parlament pentru ca, in toamna acestui an, sa greseasca grav intr-una dintre sedinte trecand cu vederea absenteismul din sala si de fapt lipsa de cvorum in adoptarea in plen a legii educatiei”, se arata in cadrul raportului IPP.
Blocajele din Parlament in sesiunea septembrie - decembrie 2010 a condus la crearea de reguli noi ad-hoc, atat din partea Puterii cat si Opozitiei, reactionand in mod unic in contextul disputelor politice. Aceasta situatie se poate traduce printr-o nevoie larga de amendare a cadrului regulamentar in mod sistematic. Totodata, in afara catorva schimbari (mai ales in ce priveste functionarea Biroului Permanent, si ea blocata) s-a ratat si in 2010 sansa modernizarii pe fond a Regulamentelor celor doua Camere.
Mai mult, anumite manifestari independente ale unor parlamentari au fost duse pana la extrema, in contextul in care, in aceasta sesiune s-a inregistrat un numar considerabil de dezertari politice. De exemplu: Calin Potor ales din partea PDL, actual membru in grupul PNL, Catalin Chereches ales din partea PSD+PC, actual deputat Independent, Claudiu Taga ales din partea PNL, actual deputat Independent si senatorii Gabriel Mutu, PDL, devenit independent, Iulian Badescu, care a migrat de la PDL la PSD si Georgica Severin, PDL, devenit independent. Excesele de independenta ale unor parlamentari, justificate de pretinsul sistem electoral uninominal prin care au fost alesi, au fragmentat si mai mult coerenta politica din Parlament, se mai arata in raport.
Faramitarea comportamentului politic din sesiunea trecuta are o explicatie si prin perceptia eterogena a parlamentarilor cu privire la raspunderea pe care o poarta fata de colegii de partid si, fireste, fata de electorat. In lista celor care au votat altfel decat majoritatea grupului politic propriu, sunt nume precum Lucretia Rosca PSD+PC, Ludovic Orban PNL sau Marian Florian Saniuta PSD+PC, parlamentari ai Opozitiei care in mod normal nu se abat de la votul grupului, mai ales in conditiile tensionate care au marcat aceasta sesiune.
In timp ce responsabila pentru atmosfera generala din Parlament este actuala coalitie de Guvernare, Opozitia nu au facut altceva decat sa blocheze activitatea Legislativului, astfel incat, ingrijorarea persista in raport cu functionalitatea Parlamentului in sesiunile urmatoare. La gradul de nemultumire general al populatiei fata de masurile Guvernului, nimic nu a oprit Opozitia sa propuna alte acte normative decat cele initiate de Executiv, cu un mai mare impact asupra populatiei si prin urmare mult mai sustinute de marele public. Opozitia ar fi castigat chiar mai mult politic luand initiativa depunerii unor proiecte de lege in domenii sensibile pentru romani, cum ar fi sanatatea, pensiile etc. Din pacate actiunile Opozitiei au dus catre un blocaj in Camera Deputatilor, astfel ca electoratul a asistat mai degraba la ambitii si orgolii personale decat la o activitate eficienta in legislativ, se arata in raport.
Tensiunile din Parlament au dus imaginea acestuia aproape in derizoriu, desi parlamentarii considera ca vinovatii pentru aceasta imagine nefavorabila sunt altii, precum presa sau ONG-urile.
In ce priveste calitatea procesului legislativ, nu pot fi punctate realizari majore in aceasta sesiune, ci dimpotriva, exista in continuare un numar covarsitor de proiecte de lege depuse de catre deputati si/sau senatori care sunt respinse.
891 de initiative legislative depuse de parlamentari
In aceasta sesiune legislativa (1 septembrie - 23 decembrie 2010) au fost depuse 550 de proiecte de lege/initiative legislative la Camera Deputatilor si 341 la Senat. Performanta redusa a activitatii parlamentare in raport cu Guvernul, care si-a asumat prerogativa legislativa in ultima perioada, a condus la situatia in care activitatea legislativa a Romaniei este dominata de proiectele de lege sau Ordonantele de Urgenta ale Executivului.Din perspectiva eficientei activitatii de legiferare - adica numarul de proiecte devenite in decursul mandatului legi, balanta inclina considerabil inspre Guvern. Astfel, la o analiza a tuturor initiativelor depuse si care au trecut prin parcursul legislativ complet, fiind adoptate de catre Parlament, doar 21% provin din randul propunerilor legislative depuse de parlamentari.
In ceea ce priveste proiectele respinse de Parlament, nu mai putin de 98,5% provin din randul proiectelor si propunerilor initiate de catre parlamentari.
Potentiale cauze pentru aceasta situatie sunt, in mod evident, componenta politica a actualului Parlament si a majoritatii partidelor aflate la guvernare care nu fac altceva decat sa voteze proiectele Guvernului, cu toate acestea insa situatia poate fi pusa si pe seama unei lipse de expertiza/incapacitati de utilizare a resurselor umane incadrate ca si specialisti in cabinetele parlamentare, al caror principal rol ar trebui sa fie tocmai acela de a sprijini parlamentarul in depunerea si urmarirea unor proiecte de legi care sa fie adoptate in final.
Un numar semnificativ din aceste proiecte sunt avizate negativ de catre Guvern atunci cand Guvernului i se solicita Punctul de vedere, deoarece: prevederile stipulate de respectivul proiect de lege exista intr-o Lege deja in vigoare; initiatori propunerilor legislative nu precizeaza sursele financiare necesare aplicarii masurilor propuse, incalcandu-se astfel dispozitia art. 138 alin. 5 din Constitutiei Romaniei; implicatiile economice ale respectivei initiative nu sunt precizate iar implicatiile bugetare nu sunt calculate; nu exista o fundamentare tehnica adecvata in scopul evitarii contestatiilor ulterioare sau chiar a paralelismului legislativ.
Referitor la distributia pe domenii a proiectelor initiate, la Camera Deputatilor principalele domenii in care deputatii au inaintat initiative legislative sunt: juridic, administratie publica dar si finante, cel din urma fiind un domeniu previzibil intr-un an dominat de criza economica. Cele mai putin reglementate domenii (din perspectiva initiativelor depuse) au fost cercetarea abuzurilor, egalitatea de sanse sau privatizarea.
La Senat, principalele domenii de reglementare sunt: juridic si finante/fiscalitate, iar pe ultimele pozitii in ierarhia prioritatilor legislative sunt domenii precum: culte, privatizare si servicii.
Prezenta la vot, modesta
Camera DeputatilorGradul de participare a deputatilor la voturile finale este in continua crestere comparativ cu sesiunile anterioare, in conditiile in care, la nivelul Camerei s-a inregistrat o medie a prezentei de 65,7%. La nivelul grupurilor parlamentare, pe prima pozitie in clasamentul de prezenta se afla PDL cu un procent de 93,4% prezenta, urmat de Minoritatile Nationale cu 87,3% prezenta, grupul Independentilor cu 86% si UDMR cu 81% prezenta.
Pe de alta parte, procentele extrem de reduse de prezenta ale partidelor aflate in Opozitie respectiv PSD+PC cu 33,3% si PNL cu 37,9% sunt partial justificate de alegerea politica a celor 2 grupuri parlamentare de a parasi sala de plen atunci cand au fost votate un numar semnificativ de proiecte, nefiind de acord cu maniera de legiferare sau chiar cu prevederile textelor de lege.
De asemenea, gradul de participare al deputatilor ce detin si functii de Ministri a fost unul extrem de ridicat prin comparatie cu sesiunile anterioare, avand pe primul loc pe Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, PDL cu 97% prezenta si pe alti 5 ministri ce au inregistrat un procent de prezenta mai mare de 70%: Valerian Vreme, PDL, Ministrul Comunicatiilor cu 93,6% prezenta, Ioan Botis, PDL, Ministrul Muncii cu 88,9% prezenta, Gheorghe Ialomitianu, PDL, Ministrul Finantelor cu 83% prezenta si Elena Udrea PDL, Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului cu 83% prezenta.
De remarcat faptul ca lideri importanti ai partidelor politice continua sa absenteze masiv si in aceasta sesiune parlamentara, un exemplu in acest sens fiind chiar Presedintele PSD, Victor Ponta, prezent la doar la 0,9% dintre voturile finale exercitate, mai precis la 2 voturi. Pe ultimele locuri ale clasamentului se afla 4 deputati PSD+PC care nu au participat la niciun vot final in sesiunea septembrie - decembrie 2010 si anume: Viorel Hrebenciuc, Claudiu Iulian Manda, Adrian Mocanu si Cristian Rizea.
Senat
In sesiunea septembrie - decembrie, de anul trecut, activitatea Senatului nu a fost blocata politic asa cum am putut observa la Camera Deputatilor, desi media prezentei la vot in Senat a fost de 60%. In randul grupurilor parlamentare, pe prima pozitie este grupul Independentilor (Mixt) cu 91,6%, urmat de PDL cu 67% prezenta, PSD cu 60,6%, PNL cu 55,8% si pe ultima pozitie UDMR cu 38,9% procent de prezenta.
Pe primele pozitii se claseaza doi senatori ce au inregistrat o prezenta de 100% la lucrarile Senatului in plen si anume: Constantin Vasile Borza, PDL si Gheorghe David, PDL, in timp ce pe ultimele pozitii se afla lideri politici, presedintele PNL, Crin Antonescu si presedintele onorific al PC, Dan Voiculescu. In ceea ce priveste prezenta la vot a liderilor grupurilor parlamentare avem pe prima pozitie pe Liderul UDMR - Fekete Szabó Andras Levente, cu 82% prezenta, urmat de Cristian Radulescu, PDL cu 81,6%, Ilie Sarbu PSD+PC, cu 77,4% prezenta si liderul grupului PNL Puiu Hasotti, cu 66,4% prezenta.
Referitor la media prezentei la vot a senatorilor pe circumscr'+'iptii, cele mai mari valori s-au inregistrat in cazul senatorilor din judetele: Alba (90,5%), Tulcea (86,6%), Timis (86%). Judetele cele mai slab reprezentate sub aspectul prezentei senatorilor la sedintele de plen sunt: Vrancea - doar 28,1%, Mehedinti - 30,4% - de remarcat faptul ca deputatii acestui judet se afla in fruntea clasamentului, in timp ce senatorii inregistreaza printre cele mai mici medii de prezenta, Mures - 37,6%, Bucuresti - 39,5%.
