Educatia financiara, o "materie" obligatorie in programa companiilor?

Educatia financiara, o "materie" obligatorie in programa companiilor?Un studiu ING arata ca romanii sunt ordonati in administrarea finantele curente: aproape 80% pastreaza o evidenta a bugetului personal. In acelasi timp insa, consumatorii romani sunt inactivi in utilizarea instrumentelor financiare - numai 7% economisesc lunar si doar un sfert dispun de un fond de de urgenta suficient pentru a acoperi cheltuielile pe mai mult de sase luni.

Nu in ultimul rand, relatia pe care o au cu propriile finante si modul in care le administreaza produc un impact emotional direct asupra consumatorilor - pentru romani, indatorarea generand un sentiment de teama pentru viitor, vinovatie de a nu fi capabili sa aiba grija de ei insisi si rusine fata de familie si prieteni.

In acest context general, tot mai multe companii (in special din domeniul financiar-bancar, dar nu exclusiv) initiaza si dezvolta programe de educatie financiara, in nume propriu sau in parteneriat cu organizatii non-profit specializate. Temele acestor programe vizeaza o arie larga de subiecte (depinzand si de profilul companiei initiatoare), precum evitarea supraindatorarii si a creditelor neperformante, utilizarea instrumentelor financiare pentru un control mai strict al veniturilor si cheltuielilor personale sau familiale, asigurarea unui viitor financiar mai sigur etc.

Desi companiile din domeniul financiar-bancar sunt active inca din 2004 in programele de educatie financiara, in Romania implicarea este, din pacate, inca redusa, cu un numar limitat de programe", crede Razvan Resmerita, director al Centrului European al Consumatorilor din Romania. Spre comparatie, in Austria sunt 18 programe de educatie financiara, in Franta mai mult de 5, iar Germania are peste 34 de programe acceptate ca fiind de educatie financiara.

O realitate insa este faptul ca, in fata conditiilor economice si financiare dure din ultimii doi ani, demersurile de educatie financiara s-au intensificat, o mare parte dintre programele demarate in ultimul timp vizand tinerii. "Criza financiara a ridicat semne de intrebare cu privire la ceea ce am invatat despre gestionarea si capacitatea de a fi responsabili de finantele personale. In ultimii doi ani, au fost foarte multe stiri despre modul in care oameni din intreaga lume sunt suprasolicitati financiar. Este important ca tinerii - viitori angajati si antreprenori, consumatori, parinti si cetateni - sa poata obtine o mai buna intelegere a capacitatii financiare in timp ce sunt inca in scoala", sustine Daniela Staicu (foto), manager marketing & communication al Junior Achievement Romania.



Tinerii, in vizorul initiativelor locale

Tinerii, in vizorul initiativelor localeUn astfel de program de educatie financiara este cel lansat in urma cu putin timp de ING Asigurari de Viata si Junior Achievement Romania – Proiectul tau: Viitorul!, care beneficiaza de parteneriatul media al Wall-Street.ro. Proiectul, care se adreseaza persoanelor cu varsta intre 18 si 26 de ani inregistrate intr-o forma de invatamant universitar sau post-universitar, isi propune sa ofere o sursa obiectiva de informatie despre domeniul planificarii financiare si al asigurarilor de viata.

"Tinerii trebuie educati, indiferent de varsta, sa isi estimeze veniturile si sa isi planifice cheltuielile, sa alcatuiasca un buget corect si sa aleaga un produs financiar in concordanta cu resursele disponibile", considera Daniela Staicu. Potrivit ei, un alt program educational in domeniul asigurarilor generale si al celor de viata a fost lansat de curand de Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania, cu sprijinul JAR, si este dedicat elevilor de gimnaziu si liceu. Nu in ultimul rand, printre companiile care si-au inceput colaborarea cu JAR in anul scolar 2010-2011 pentru a derula programe de educatie financiara in parteneriat se inscrie si Raiffeisen Bank.

Un alt exemplu este Bugetul Familiei, un program national de educatie financiara desfasurat de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC). Proiectul este realizat cu sprijinul Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private, avand ca si partener institutional Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si este derulat in colaborare cu compania de credite de consum Provident Financial Romania. Partenerii programului sunt Centrul European al Consumatorilor Romania, Consiliul Concurentei si Junior Achievement Romania.

Si Asociatia Societatea pentru Libertate Individuala (SoLib) a implementat un proiect adresat elevilor de liceu, prin care va derula o campanie de de e-learning despre economie. Denumit Economy Works, proiectul este divizat intr-o serie de trei module si consta si in crearea unei baze de date cuprinzatoare de texte, videoclipuri, benzi desenate, materiale audio care trateaza subiecte economice importante.

Nu in ultimul rand, organizatii financiare precum Banca Nationala a Romaniei, Banca Centrala Europeana sau Fondul Monetar International au lansat de-a lungul timpului activitatii ce vizeaza promovarea unor proiecte de educatie financiara.

Ce inseamna un program de educatie financiara eficient?

Pentru a fi eficiente, aceste initiative trebuie corect adaptate obiectivelor si categoriilor de public carora li se adreseaza, atrage atentia Razvan Resmerita (foto). „Un astfel de program trebuie sa aiba in vedere diferentele dintre categoriile de varsta, de aceea este important ca obiectivele stabilite sa fie diferite, mergand de la dezvoltarea competentelor de baza financiare (banii si valoarea acestora etc.) si pana la competente financiare complexe (venituri, cheltuieli, economii, imprumuturi si protectie financiara)”, a declarat el.

Astfel, daca elevii din grupa de varsta 6-11 ani descopera conceptele de economie personala, la gimnaziu ei trebuie sa inteleaga rolul banilor in societate, economiile si consumul, cum sa devii un consumator inteligent si responsabil, detaliaza Daniela Staicu. La liceu si in facultate, educatia financiara are si o componenta de educatie pentru orientare profesioanala si trebuie sa se concentreze pe etapele unei planificari financiare corecte, elementele unui buget personal adecvat varstei, principii in economisire si investitii, tipuri de investitii, tipuri de credite si costurile unui credit, ce inseamna resursele umane si o cariera in sistemul bancar.

In practica, programele JA Romania se desfasoara fie in scoli, sub coordonarea profesorilor si a consultantilor voluntari din companiile partenere Junior Achievement care participa la clasa la activitatile din program (asa cum se intampla, de exemplu, in programul UNSAR), cat si in medul online („Proiectul tau: Viitorul”).



Care sunt efectele in economie?

Care sunt efectele in economie?Complexitatea produselor si serviciilor financiare din Romania justifica existenta programelor de educatie financiara, spun specialistii consultati de Wall-Street.ro. De asemenea, aparitia unor noi canale de distributie, diversitatea reglementarilor din domeniu, dinamica schimbarilor pot pune in dificultate consumatorii romani. Astfel, un program care ofera instrumentele pentru un control mai strict al veniturilor si cheltuielilor personale sau familiale poate fi foarte util pentru acestia.

O educatie financiara corecta, oferita in mod corespunzator, poate aduce avantaje atat pentru economie cat si pentru societate in ansamblul ei, in conditiile in care sectorul serviciilor financiare evolueaza continuu, iar consumatorii finali sunt asaltati zilnic de o gama din ce in ce mai diversificata de produse si servicii financiare, de la creditul de cosum si imobiliar, la asigurari si pana la pensii.

"Educatia financiara are implicatii care se extind dincolo de persoanele vizate, aducand avantaje intregii societati si trebuie considerata, desigur, ca un complement al unui comportament responsabil al prestatorilor de servicii financiare. Publicul tinta trebuie sa fie intreaga gama de consumatori, cu predilectie tinerii consumatori si cei care au dificultati financiare", considera Razvan Resmerita.

Astfel, educatia financiara poate contribui la stabilitatea financiara diminuand rata creditelor neperformante, sporind diversitatea si, prin urmare, securitatea economiilor si a investitiilor. Persoanele care au acces la surse de informare financiara sunt in masura sa aleaga produse si servicii mai putin oneroase, de o calitate superioara si mai adecvate propriei situatii, accentuand astfel concurenta, incurajand inovarea si solicitand imbunatatiri ale calitatii si diversitatii acestora, ceea ce duce la o mai mare eficacitate in sectorul financiar si la o imbunatatire a bunastarii economice.

Nu in ultimul rand, datorita programelor de educatie financiara consumatorii pot cunoaste valoarea reala a banilor si, de asemenea, pot invata sa-si gestioneze corect cheltuielile si sa faca economii, dobandind competente importante pentru deciziile financiare majore.