Nu avem studii de impact, dar vrem euro cat mai repede
Adoptarea euro de la 1 ianuarie 2015 sau inainte sa fim pregatiti ar fi o greseala si ar avea la baza doar o decizie politica, urmand ca, in final, economia romaneasca sa se confrunte cu dezechilibre macroeconomice tot mai mari, a explicat Nicolaie Chidesciuc, in cadrul unui Live-Text organizat de Wall-Street.ro pe tema "Ce presupune adoptarea euro? Cand o sa fim pregatiti?"."Cred ca adoptarea euro in 2015 sau chiar inainte de 2020 ar fi o greseala. Ar fi o decizie politica, nu una bazata pe rationament economic. Nu este vorba doar de lipsa unui mecanism de ajustare macroeconomica (cursul de schimb). Se pierde si independenta politicii monetare (stabilirea ratelor dobanzii). Ajustarea va putea fi facuta doar prin politica fiscala, politica care nu a fost una dintre cele mai bune in Romania sau prin ajustari dure cum ar fi reducerea salariilor", afirma economistul sef al ING Bank Romania.
Insa, surse oficiale sustin ca Guvernul a aprobat programul de convergenta al Romaniei, care va fi transmis Comisiei Europene, si a decis sa mentina obiectivul de adoptare a monedei euro in 2015, desi economistii subliniaza ca nu suntem pregatiti.
"In plus, adoptarea euro presupune fixarea cursului de schimb EUR/RON la un anumit nivel pentru intreaga perioada cat vom fi in zona euro. Prin urmare, cresterea mult mai rapida a preturilor in Romania fata de UE va presupune pierdere de competitivitate, etc. In cele din urma economia romaneasca se va afla luptandu-se cu dezechilibre macroeconomice tot mai mari carora s-ar putea sa nu le faca fata la un moment dat", subliniaza Chidesciuc.
Faptul ca Romania nu este pregatita sa adopte euro este dovedit (pe langa indicatorii macroeconomici care nu se incadreaza in criteriile de convergenta nominala) si prin lipsa unui studiu de impact al autoriltatilor, sustine economistul ING, adaugand ca dezbatarea serioasa privind adoptarea euro lipseste.
"Precara este un cuvant politicos. Eu as spune ca lipseste cu desavarsire (n.r. - dezbatere). Se tot vorbeste de adoptarea euro, dar nu exista niciun studiu de impact al autoritarilor (Ministerul Ffinantelor si/sau BNR). Tari precum Cehia, Ungaria sau Polonia au asemenea studii de cativa ani si poate de aceea au hotarat ca pentru moment e mai bine sa ramana in afara zonei euro. Noi nu avem niciun studiu serios, dar vrem sa adoptam euro cat mai repede", explica el.
Guvernul, oficialii BNR, oamenii politici sau economistii au avansat in ultimii ani doar termene privind adoptarea euro. Parerile au fost impartite, intai s-a discutat despre 2014, ulterior s-a vorbit despre 1 ianuarie 2015 ca fiind prima zi in care romanii vor utiliza euro,
Citeste si o radiografie a celor mai importante declaratii privind adoptarea euro din perioada 2008 - 2011:
Cum s-a ratat adoptarea euro in 2015: Cele mai tari declaratii date in criza
Avantaje si dezavantaje: Cine castiga sau pierde din adoptarea euro?
Un studiu de impact asupra adoptarii euro ar trebui sa arate care este momentul indicat pentru schimbarea leului cu moneda europeana, dar si care sunt avantajele si dezavantajele acestui proces. Cine castiga sau pierde din adoptarea euro?"Principalul avantaj prin trecerea la euro este dat de eliminarea riscului valutar. Un alt avantaj ar putea rezulta din scaderea ratelor dobanzii (nu vor mai exista lei, ci doar euro si politica monetara va fi cea a Bancii Centrale Europene). Insa experienta tarilor din periferia Europei indica faptul ca piata s-ar putea sa nu accepte scaderea ratelor dobanzii daca economia respectiva este caracterizata de dezechilibre. Mai mult, sun tari (de exemplu Cehia) unde ratele de dobanda la moneda proprie sunt chiar mai mici decat cele la euro", mentioneaza Nicolaie Chidesciuc.
El subliniaza, inca, ca aspectele foarte des ignorate cand se discuta de adoptarea euro sunt cele legate de dezavantaje. Astfel, in opinia sa exista doua dezavantaje mari: pierderea independentei politicii monetare si fixarea cursului de schimb.
"Acestea doua presupun costuri foarte mari in cazul unei economii aflata intr-un nivel de dezvoltare mult mai redus decat zona euro. Practic, economia romaneasca are nevoie de o oarecare apropiere de cea din zona euro inainte de a ne gandi la adoptarea monedei unice. Altfel, s-ar putea sa nu mai crestem atat de rapid precum am reusi daca mai detinem instrumente de ajustare", explica economistul ING.
Chidesciuc considera ca si eventuala scadere a ratelor dobanzii este un dezavantaj pe termen mediu-lung daca economia nu este pregatita sa adopte euro (ex: Grecia, Irlanda) din cauza ca ccaderea costului creditelor ar presupune atragerea a tot mai multe imprumuturi ieftine si obtinerea, astfel, a unei cresteri economice mari pe un orizont de timp scurt-mediu. Insa, pe termen mediu-lung se ajunge la amplificarea dezechilibrelor si la un eventual proces foarte dureros de ajustare.
Amplificarea dezechilibrelor s-ar putea observa prin largirea deficitelor de cont curent sau majorarea deficitului bugetar, iar ajustarile s-ar putea realiza prin scaderi de salarii si restrictivitate fiscala.
Desi este clar ca nu suntem pregatiti pentru adoptarea euro, iar indicatorii macroeconomici confirma acest lucru, autoritatile continua sa promoveze adoptarea euro de la 1 ianuarie 2015 si propun ca euro sa circule in paralel cu moneda nationala in 2015.
"Circulatia in paralel pe o perioada de cateva luni presupune afisarea preturilor in ambele monede, acceptarea de plata atat cu o moneda, cat si cu cealalta. Practic, cu cat circula mai mult in paralel cele doua monede, cu atat este mai mare confuzia", precizeaza reprezentantul ING.
A incerca sa aflam care o sa fie cursul de schimb la momentul adoptarii euro este greu, dar, in opinia economistului ING, daca adoptarea euro se va face peste mai multi ani este plauzibili sa ne asteptam la un curs EUR/RON mult mai scazut decat cel actual.
"Insa, depinde foarte mult si de cum va evolua inflatia. Daca Romania nu va reusi sa obtina o rata a inflatiei relativ scazuta (3-4-5%) un timp indelungat, atunci nu este exclus sa avem nevoie de depreciere nominala pentru a compensa aprecierea reala a leului (atunci cand inflatia in Romania este multa mai mare fata de cea din zona euro, leul sa intareste real fata de euro)", explica Nicolaie Chidesciuc.
Conversia se va face la paritatea care va fi decisa la momentul adoptarii euro si, din perspectiva persoanelor cu credite apar dezavantaje sau avantaje. O scadere a cursului EUR/RON implica un volum al creditului in euro mai mare pentru cei care s-au imprumutat in moneda nationala, insa acest aspect ar putea fi compensat de scaderea ratei dobanzii la euro fata de cea la lei. In sens opus, cei care au credite in euro vor scapa de riscul de curs de schimb.
De ce isi doresc unele tari sa renunte la euro?
In timp ce Romania se grabeste sa adopte euro, alte state isi pun problema daca este bine sau nu sa renunte la moneda europeana si sa iasa din zona euro. Dezbaterea pe tema unei renuntari la euro a capatat contur in contextul crizei financiare ce a inceput in 2008 si care a relifat dezechilibre macroeconomice semnificative la nivelul unor tari din zona euro."Unele tari ar putea dori sa renunte la euro pentru a putea deprecia "noua" moneda nationala si pentru a avea o politica monetara independenta, mai apropiata de nevoile propriei economii - fiindca ce este bun la nivelul zonei euro s-ar putea sa nu fie bun si pentru orice tara din zona euro", explica economistul sef al ING.
El atrage atentia, insa, ca renuntarea la euro ar putea presupune costuri enorme in momentul de fata cand dezechilibrele sunt ample.
Chidesciuc a exemplificat ca datoria interna si externa care este foarte mare pentru unele tari ce s-ar putea gandi la renuntarea la euro ar deveni subit datorie intr-o moneda straina (euro) in cea mai mare parte. Astfel, deprecierea "noii" monede nationale ar creste si mai mult valoarea in moneda nationala a respectivei datorii in euro.
"Este posibil ca noul nivel sa fie imposibil de suportat de catre stat si/sau sectorul privat. (...) Costurile ar putea fi imense atat pentru tara cu pricina, cat si pentru multe alte tari si s-ar putea sa depaseasca cu mult costurile ramanerii in zona euro", a subliniat el.
In plus, sectorul bancar dintr-o tara care ar decide sa renunte la euro s-ar confrunta cu probleme induse de introducerea unei "noi" monede nationale, iar increderea investitorilor straini fata de aceasta tara s-ar evapora. Iesirea unei tari din zona euro ar afecta tarile "slabe" din zona si chiar si pe cele "puternice".
"Tocmai de aceea si Romania trebuie sa ia decizia de adoptare a euro bazandu-se doar pe criterii economice, nu pe criterii de ambitie personala sau criterii politice", a concluzionat economistul sef al ING.
