Cheltuielile din Sanatate, in mod traditional scazute
Incercarile de reforma in sistemul public de asigurari de sanatate lansate dupa 1990 in Romania au avansat mult mai lent decat in alte tari din regiune si au avut putine realizari. Prima schimbare majora a fost privatizarea, care a progresat mai mult in domeniul stomatologiei, urmata de sectorul farmaceutic. Dar, cea mai mare realizare a fost implementarea sistemului de asigurari sociale de sanatate in 1999, care avea ca scop infiintarea principalului cumparator de servicii de sanatate - Casa Nationala pentru Asigurari de Sanatate (CNAS), prin alegerea directa la nivel local a structurilor de conducere, asa cum a fost prevazut in proiectul legislativ initial.
Pe aceasta baza structurile locale ar fi avut si legitimitate si responsabilitate directa in fata populatiei, beneficiind si de o larga autonomie in colectarea si gestionarea fondurilor de asigurari de sanatate. Acest model nu a fost insa acceptat politic si, ulterior aprobarii in Parlament, legea a fost modificata semnificativ, ajungandu-se si la nivelul CNAS la un sistem centralizat, controlat practic de catre Ministerul Sanatatii si Ministerul Finantelor, cu un grad redus de autonomie si cu neclaritati si suprapuneri de roluri cu alte institutii, potrivit lucrarii de sinteza „Strategia nationala de rationalizare a serviciilor spitalicesti”, realizata in cadrul unui proiect al Bancii Mondiale.
In acelasi timp, cheltuielile din sectorul sanitar au fost in Romania in mod traditional scazute, in comparatie cu media europeana si chiar a fostelor tari socialiste. Cu toate acestea, in ultimii ani bugetele sanitare au crescut in cifre absolute, de la 90 la peste 200 euro/locuitor. Astfel, daca in 2002 sistemul de sanatate beneficia de mai putini bani cu 15%, dar avea excedent, in prezent sunt mai multi bani, dar bugetul este pe deficit. In anul 2009, printr-o masura politica, s-a decis scoaterea singurului mecanism de control al consumului de medicamente, ceea ce a condus la un deficit structural de 700 de milioane de euro, care inseamna 15%.
"In ciuda acestei cresteri, Romania continua sa fie pe unul dintre ultimele locuri in UE in ceea ce priveste resursele alocate anual sanatatii, ca procent din PIB, iar deficitul bugetar in sanatate a crescut de la an de an. Astfel, am ajuns ca in 2011 sa avem un deficit de 3 miliarde de lei. Acest trend nu este sustenabil nici pe termen mediu. Masuri urgente sunt necesare pentru a relaxa situatia din sistemul sanitar", a declarat Rangam Bir (foto), CEO Allianz-Tiriac Asigurari.
Toate declaratiile au fost realizate in cadrul conferintei "Membrii UNSAR – parteneri ai reformei sistemului de sanatate".
El a daugat ca membrii Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR) sunt pregatiti sa-si asume un rol important in cadrul unei reforme a sistemului de asigurari sociale de sanatate si sa asigure, impreuna cu decidentii politici si institutiile specializate din sistemul sanitar, mecanismele necesare acestei reforme. "Una dintre ideile pe care le sustine UNSAR o reprezinta alternativa finantarii prin asigurarile private de sanatate, pentru care in Romania o persoana cheltuie in medie 0,48 euro pe an, comparativ cu 5 euro in Polonia, 13 euro in Ungaria si 28 de euro in Croatia", a spus seful Allianz-Tiriac Asigurari.
Un sistem de asigurari private de sanatate, reprezinta in opinia membrilor UNSAR o solutie alternativa, viabila, de finantare a sanatatii, precum si spargerea monopolului CNAS, in conditiile in care numai 40% din populatie contribuie la sistem, in timp ce toata populatia beneficiaza de el. De asemenea, aproximativ 160.000 de companii au datorii la fondul asigurarilor sociale.
La sfarsitul primului semestru din 2011, valoarea primelor brute subscrise in sectorul asigurarilor de private sanatate era de 8,1 milioane de lei, in crestere cu 212%, comparativ aceea perioada din 2010 - 2,6 milioane lei. Piata de asigurari private de sanatate se afla intr-un stadiu incipient de dezvoltare - 0,95% ca pondere in clasa asigurarilor de viata, desi subscrierile s-au dublat.
"In 2050, rata de dependenta pentru Romania va fi de 1 la 9, adica un adult care munceste va trebui sa sustina noua pensionari, ca urmare a imbatranirii populatiei. Desi anul 2050 pare unul indepartat, este vorba despre o perioada de 30-35 de ani. Pana in 2050, tot mai multa populatie va fi imbatranita, va avea peste 60 de ani. Imbatranirea propulatiei din Europa este o problema cheie care trebuie gestionata pentru sistemul de sanatate, mai ales in ceea ce priveste povara sociala si deficitele pe care le produce", a spus, de asemenea, presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare (UNSAR), Rangam Bir.
Planul Guvernului: Pana la 8 case private de sanatate
"Nu exista calitate fara concurenta si nu exista concurenta fara mediul privat. Avem in prezent un monopol al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, care conduce la influente politice, coruptie si ineficienta. Acest sistem cum arata acum, nu mai poate continua", a declarat Virgil Paunescu (foto), consilier prezidential la Departamentul de Sanatate Publica al Administratiei Prezidentiale.El a declarat ca pentru reforma s-a avut in vedere modelul francez de sanatate - considerat cel mai performant, dar care ar fi generat datorii uriase, pe langa cele din prezent. Deficitul bugetar in sistemul de sanatate a ajuns in acest an la 2,5 - 3 miliarde lei, in pofida cresterii continue a procentului cheltuielilor.
Toate declaratiile au fost realizate in cadrul conferintei "Membrii UNSAR – parteneri ai reformei sistemului de sanatate".
In Romania, la aproximativ 200 de euro pe cap de asigurat, se strang undeva la 400 milioane de euro anual din contributii, bani care vor fi administrati, dupa spargerea monopolului CNAS de catre circa 8 case private de sanatate, care vor gestiona cate un portofoliu cuprins intre 1,5 si 2,5 milioane de clienti in colaborare cu asiguratorii. Fiind multe si concurenta pentru clienti va fi mare.
Intrebat daca noile case private de sanatate vor alerga numai dupa pacientii cu venituri mari pentru plati avantajoase sau numai dupa cei fara probleme medicale, Paunescu a argumentat ca "daca acestea aleg doar pe cei sanatosi vor primi chiar mai putin bani, deoarece sumele care vor fi repartizate pe fiecare pacient sunt in functie de riscul de boala. Astfel, pentru un tanar vor fi repartizati 50 euro, in timp ce pentru o persoana in varsta, 300 de euro. De asemenea, nici o casa nu va avea dreptul sa excluda pe nimeni". El a adaugat ca, la randul lor, casele judetene de asigurari de sanatate vor fi desfiintate, iar spitalele se vor transforma in fundatii.
„Sistemul romanesc de sanatate are nevoie de schimbare. Perspectivele de dezvoltarea a asigurarilor private in Romania si potentialul parteneriatelor public-privat a fost expus in recent, in studiul «Reforma sistemului de sanatate. Analize si recomandari», elaborat in 2009 pentru Ministerul Sanatatii de expertii de la IFC si Banca Mondiala”, a declarat, la randul sau, Cristian Predescu, presedintele Comisiei de Sanatate Publica, de pe langa Presedentia Romaniei.
In raport, se apreciaza ca redefinirea pachetului de beneficii implica o combinatie de masuri, care includ: revizuirea listei de servicii asigurate, introducerea coplatilor formale cu asigurarea unor mecanisme de protectie financiara pentru populatia defavorizata (prin cupoane sau mecanisme de scutire) si implementarea unor mecanisme transparente si bazate pe dovezi pentru includerea noilor tehnologii si medicamente in pachetele de servicii de care beneficiaza asiguratii.
„Participarea asiguratorilor privati in sistemul asigurarilor de sanatate poate fi conceputa intr-o plaja larga de modele, pornind de la sistemul actual existent in Romania, unde implicarea companiilor private, desi posibila legal, este minima, datorita atractivitatii scazute a sistemului, pana la modelul francez, care cu timpul inreistreaza un deficit foarte mare, si cel olandez, in care asiguratorii privati intra in competitie pentru fondurile sistemului public de asigurari de sanatate. Modelul olandez este considerat cel mai potrivit pentru in Romania”, a spus Cristian Predescu.
Referitor la acest aspect, in sinteza "Reforma sistemului de sanatate - Analize si recomandari", printre cauzele mentinerii la un nivel scazut a asigurarilor private de sanatate in Romania se mentioneaza cererea scazuta (romanii sunt obisnuiti cu ideea ca sanatatea ar trebui sa fie gratuita si nu sunt dispusi sa plateasca sume suplimentare fata de contributiile obligatorii); deductibilitatea fiscala la un nivel prea scazut (doar circa 250 euro) a sumelor pentru asigurari private; scopul limitat: in conditiile in care virtual toate serviciile medicale sunt suportate de catre CNAS, asigurarea privata nu poate sa vina suplimentar decat eventual cu o calitate superioara a serviciilor; inexistenta coplatilor care ar putea eventual sa fie acoperite printr-o asigurare privata.
Acelasi document, analizand optiunea de implementare a unui sistem de includere a asiguratorilor privati in competitia pentru fondurile asigurarilor de sanatate, subliniaza ca „exista doua beneficii potentiale pentru aceasta abordare: asiguratorii privati pot impulsiona furnizorii, probabil mai mult decat CNAS, sa imbunatateasca calitatea serviciilor prin stimulente, monitorizare agresiva si modificari in regimul de plati/penalitati; riscul si responsabilitatea controlului costurilor vor fi transferate de la sistemul public de asigurare la asiguratorii privati. In functie de cum sunt structurate contractele acestora cu furnizorii, asiguratorii pot suporta riscul majorarii de preturi sau al costurilor neprevazute pentru pacienti".
In aceasta directie, actionand pe termen mediu, Ministerul Sanatatii intentioneaza sa introduca mecanisme financiare si pachete stimulative pentru atragerea in circuitul de finantare a sistemului de asigurari publice de sanatate a companiilor private, ceea ce va genera resurse suplimentare de finantare si va contribui semnificativ la cresterea calitatii serviciilor medicale prestate.
Industria de asigurari este pregatita pentru reforma
"Un procent sau doua din contributiile de asigurari de sanatate, de 10,7%, platite atat de catre angajator cat si de angajat la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) ar putea sa meaga in sectorul privat dupa modelul pensiilor private. Avem un sector privat de pensii care functioneaza si care a depasit total asteptarile in contextul in care randamentele din Romania sunt cele mai mari din regiune", a declarat Dan Constantinescu, membru in Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA).Cota de contributie la CNAS a angajatorului la este de 5,2%, iar cea a angajatului, de 5,5%.
El a adaugat ca industria romaneasca de asigurari este pregatita pentru sustinerea refomei in sistemul de asigurari sociale, deoarece dispune de expertiza, competenta, capacitate de supraveghere si o retea teritorila complexa. "Nu sunt un fan al sectorului privat, dar reforma, ca si in cazul pensiilor, nu se poate realiza decat pe baza unui parteneriat public-privat, in care participarea sectorului privat este una activa. Prin reforma nu exista riscul de a altera calitatea serviciilor publice", a mentionat Constantinescu.
Pe aceeasi tema, directorul general adjunct al Eureko Romania, Carmen Radu (foto), a declarat ca "doar redirectionarea unei parti din cei 10,5%, fara a schimba nimic in mentalitate, fara indicatori de performanta si fara un cuvant de spus al asiguratorilor despre ce se va intampla cu banii in industrie dupa decontarea cu furnizorii de servicii medicale nu exista o garantie a succesului si ca in realitate, riscurile pe care si le asuma asiguratorii vor fi destul de mari, spre comparatie cu pensiile private obligatorii, unde exista doar acumulare de active".
Toate declaratiile au fost realizate in cadrul conferintei "Membrii UNSAR – parteneri ai reformei sistemului de sanatate".
"Pentru sistemul de sanatate, modelul Pilonului II este diferit, pentru ca asiguratorul acceseaza sistemul a doua zi, iar asiguratorul plateste astfel daune imediat. Prin urmare, o astfel de redirectionare va transfera problemele cu care se confrunta CNAS catre asiguratorul privat, precum cea a decontarilor cu furnizorii de servicii medicale", sustine Carmen Radu.
Stabilirea pachetului de servicii de baza pentru asigurati
In studiul „Reforma Sistemului de Sanatate - Analize si recomandari”, se apreciaza ca „redefinirea pachetului de beneficii implica o combinatie de masuri, care includ: revizuirea listei de servicii asigurate, introducerea co-platilor formale cu asigurarea unor mecanisme de protectie financiara pentru populatia defavorizata (prin „cupoane” sau mecanisme de scutire) si implementarea unor mecanismele transparente si bazate pe dovezi pentru includerea noilor tehnologii si medicamente in pachetele de servicii de care beneficiaza asiguratii”.
Ministerul Sanatatii a promovat proiectul de lege referitor la introducerea coplatilor, a analizat si stabilit etapele de urmat pentru implementarea unor mecanisme noi si mai eficiente care sa coreleze includerea noilor tehnologii si medicamente cu capacitatea reala de sustinere financiara din partea sistemului de asigurari. De asemenea, va finaliza, impreuna cu CNAS, revizuirea pachetului de servicii asigurat de sistemul public de asigurari de sanatate.
Pachetul de servicii generale va stabili in mod clar care sunt serviciile platite de casele de sanatate, si la care fiecare asigurat are dreptul pe baza contributiilor sale la fondul asigurarilor de sanatate. Configurarea pachetului de servicii de baza se va realiza pe baza ghidurilor si protocoalelor terapeutice, care vor permite controlul costurilor si al practicilor medicale, in functie de nevoile specifice pe patologii.
O alta cale concomitenta de pornire va constitui enumerarea si completarea anuala a serviciilor si tratamentelor costisitoare mai nou aparute, care nu vor fi acoperite de asigurarea obligatorie de sanatate, dar care se pot acoperii prin contractarea unei asigurari private de sanatate.
In cazul in care s-ar liberaliza complet pachetul de baza (sa poata fi acoperit de asiguratorii privati), contributia de asigurari sociale de sanatate ar deveni o prima de asigurare (calculata de asiguratori pe baza unor principii actuariale si agreata cu CNAS / MS) care ar trebui sa fie cam aceeasi indiferent de asigurator si ar trebui sa fie platita de toti cei care au venituri, cu anumite subventii de la stat pentru cei cu venituri foarte mici. La aceasta asigurare obligatorie de baza s-ar adauga asigurari suplimentare (prime suplimentare) in functie de cerintele si posibilitatile financiare ale clientului. Decontarea serviciilor medicale s-ar face direct intre asigurator si prestatorii de servicii medicale de stat sau privati.
In acest mod, asiguratul stie ca isi alege un asigurator prin care isi poate achizitiona atat pachetul obligatoriu, cat si cel complementar si/sau suplimentar. In acest fel, s-ar obliga toti prestatorii de servicii medicale, indiferent ca sunt din mediul privat sau de stat, sa intre in competitie, prin calitatea serviciilor oferite.
Asigurarorul va incerca sa orienteze clientul catre acei furnizori de servicii medicale despre care stiu ca ofera calitate pentru ca, in calitatea de asigurator al unei polite obligatorii, va fi interesat sa sanatate clientului pentru a reduce costurile.
Cum vede Alico reforma din Sanatate
In prezent, Romania este insa departe de o reforma legislativa cu impact real asupra sistemului de sanatate, este de parere seful Alico, in conditiile in care piata de asigurari private de sanatate se afla intr-un stadiu incipient de dezvoltare - 0,95% ca pondere in clasa asigurarilor de viata la 30 iunie 2011 -, desi subscrierile in acest sector s-au dublat in ultimul an."Noua reforma in sanatate ar trebui sa ofere un pachet minim de servicii medicale celor care nu-si permit asigurari voluntare de sanatate si care au venituri mai mici de 2.000 lei pe luna. Pentru populatia cu venituri de peste 2.000 lei, reforma ar trebui sa prevada conditii fiscale favorabile, astfel incat sa isi poata cumpara acest pachet minim", a declarat Theodor Alexandrescu (foto), CEO Alico Romania, pentru Wall-Street.ro.
Reforma presupune eliminarea monopolului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), in procesul de decontare cu spitalele, prin privatizare si definirea unui pachet minim de servicii medicale, care ar impulsiona afacerile clinicilor si ale asiguratorilor.
O parte din banii administrati de CNAS ar trebui sa fie administrati de case private de asigurari de sanatate, este de parere seful Alico. S-ar crea, astfel, un model similar cu cel al pensiilor private obligatorii, iar privatizarea partiala sau totala a CNAS si definirea unui pachet minim de servicii medicale a reprezenta solutii pentru dezvoltarea pietei.
Ca urmare, o parte din contributiile anuale obligatorii (4 miliarde de euro anual), ar urma sa fie virate catre companiile private de asigurari, iar fiecare contribuabil sa poata sa-si aleaga firma in functie de anumite criterii de calitate sau preferinte. De altfel, dupa 1990, toti ministrii Sanatatii a mentionat cuvantul "reforma" sau "pachet de servicii medicale de baza", dar de fiecare data masurile propuse au esuat lamentabil si chiar au inrautatit situatia din sistemul medical.
"Interventia sistemului privat in mecanismul decontarii ar insemna nu numai un transfer de fonduri dintr-un cont in altul, ci ar avea si un impact major asupra modului de evaluare a spitalelor, a medicilor, precum si in fixarea bazelor de tarifare care, in prezent, sunt stabilite empiric si nu, de exemplu, pe baza riscului de morbiditate", a declarat Theodor Alexandrescu.
Totodata, trebuie avut in vedere ca doar deductibilitatea, partiala sau totala, nu va rezolva complet problema asigurarilor medicale, dar ar creste nivelul contributiilor voluntare si poate oferi un start pentru investitii pe acest segment, atat din punct de vedere al furnizorilor de servicii medicale, cat si al asiguratorilor, apreciaza seful Alico.
Pe langa deductibilitate, ar trebui rezolvata si problema subfinantarii sistemului public de sanatate. Astazi, cele mai mari centre de consum din Sanatate raman spitalele si medicamentele. Medicatia se face haotic in Romania pentru ca nu exista niste ghiduri terapeutice. Ghidul terapeutic, elaborat de societatile medicale de profil, ofera o baza minima pentru un tratament, prin care consumul de medicamente se poate optimiza dat fiind ca trebuie sa urmeze un protocol. Toate lucrurile acestea trebuie sa respecte o standardizare si un control.
„O administrare privata ar conduce la o eficientizare a acestor cheltuieli, dar nu ar rezolva problema de subfinantare. Chiar daca se cheltuie tot mai multi bani pe actul medical, acesti bani raman insuficienti, iar calitatea actului medical pe care oamenii il primesc este mult redusa. Motivul este ca nu exista un control al calitatii, din punct de vedere al contributorului sau al celor cu care se face decontarea. Aceasta competitie care va aparea intre casele private de asigurari si casa nationala va duce la cresterea calitatii”, precizeaza Theodor Alexandrescu.
O alta masura care ar trebui sa deschida piata asigurarilor de sanatate este posibilitatea decontarii directe cu institutiile medicale de stat. In prezent, majoritatea asigurarilor de sanatate ofera decontarea cu indemnizatie prin care asiguratul primeste o suma de bani stabilita in contract pe care o poate utiliza pentru a achita serviciile medicale de care a beneficiat. Alico Asigurari este intr-o continua cercetare a pietei pentru a evalua conditiile de tratament din clinici.
"Toate aceste masuri au ca scop final cresterea calitatii actului medical pentru populatie si eficientizarea fluxului de bani din sistemul medical", conchide Theodor Alexandrescu.
