Cum s-a ajuns in aceasta situatie?
Mai mult de jumatate din deficitul public al Romaniei a fost generat de sistemul public de pensii anul trecut, in contextul in care, pensionarii sunt deja mai numerosi decat cei care platesc contributii la stat. Paradoxal, avem aceste dezechilibre majore in timp ce populatia Romaniei este una din cele mai tinere din Europa.In opinia Suzanei Dobre (foto dreapta), director executiv in cadrul Expert Forum (EFOR), sunt cateva probleme structurale majore care au dus la aceasta situatie:
1. Numarul de angajati - in Romania avem 4,5-5 milioane de angajati si 5 milioane de pensionari. Asa ca fiecare angajat plateste pensia unui pensionar. Daca pensia ar fi crescuta atunci fie este impovarat salariatul cu taxe mai mari, fie statul aloca subventii catre fondul de pensii pentru care insa trebuie sa se imprumute.
2. Pensionarea timpurie, din pacate din lipsa locurilor de munca foarte multi oameni se pensioneaza inainte de varsta de legala ceea ce a dus la cresterea numarului de pensionari si cresterea costurilor.
3. Populism - politicienii iau decizii fara sa se gandeasca la impactul acestora peste 30 de ani, pentru ei este important sa le aduca voturi acum chiar daca ar putea duce la efecte negative majore in viitorul mai indepartat.
"Dupa cum se vede, principala problema vine din piata muncii (prea putine locuri de munca, munca la negru). Pe viitor se va adauga problema demografiei - cand vor iesi la pensie generatiile numeroase nascute in '68 si anii imediat urmatori. Daca demografia nu se poate corecta, este sigur ca vom ajunge acolo, putem incerca sa rezolvam sau sa imbunatatim macar situatia pe piata muncii si sa fim atenti sa descurajam populismul politicienilor", a raspuns ea la intrebarea unei cititoare.
De ce se pune accent pe generatia "decreteilor"?
"O buna parte a dezbaterii publice din zona pensiilor se concentreaza in prezent asupra acestei generatii, deoarece ea sustine in acest moment sistemul public de pensii si pentru ca ea va avea cea mai mare problema in momentul retragerii din viata activa. In fapt, va fi o problema sistemica atunci, pentru ca un grup masiv din populatie va trece in partea activa in zona pensiei, cauzand un deficit major", argumenteaza Mihai Bobocea (foto prim plan), consilier al Board-ului Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR)Pe de alta parte, generatia mai tanara decat cei nascuti in perioada '68-'71 va avea o problema si mai mare in momentul pensionarii. "Este previzibil, pe datele si modelarile pe care le putem face acum, ca un tanar salariat de azi (30 de ani) sa nu obtina, peste 30-40 de ani, o pensie mai mare de 10%-15% din ultimul sau salariu. In aceste conditii, este absolut esential ca si aceasta generatie sa se preocupe de construirea pe cont propriu a unei pensii, prin economisire privata", spune Bococea.
Multi au lucrat sau lucreaza la negru. Mai pot spera la o pensie?
"Atat munca la negru cat si migratia ar putea duce la un numar mai mic de persoane care vor beneficia de pensie. In acelasi timp insa daca nu se modifica factorii ce favorizeaza munca la negru si migratia in urmatorii ani, efectul se va perpetua in piata muncii insemnand ca si numarul de contribuabili va fi de asemenea mai mic iar in sistemul public de pensii - pilonul I de unde vin marile dezechilibre - este foarte important raportul dintre cele doua categorii" spune Suzana Dobre.Munca "la negru" reprezinta in mod evident o problema (din cauza lipsei fiscalizarii si deci a unui minus de venituri de la sistemul public de pensii). Rata de dependenta sistemica a bugetului public de pensii s-a inrautatit continuu in ultimii mai bine de 20 de ani (1990: 9 milioane de salariati si 3,5 milioane de pensionari / 2012: 4.5 milioane de salariati si 5,5 milioane de pensionari), iar proiectiile demografice si cele privind piata muncii arata ca tendinta nu se va imbunatati, ci dimpotriva.
Ce pensie va asigura contributia virata catre fondurile de pensii private?
"Sistemul de pensii private din Romania este de tip "contributii definite" si garanteaza participantilor faptul ca nu vor primi la varsta pensionarii sume mai mici decat cele contribuite (garantia absoluta a contributiilor nete) plus un randament minim (calculat in functie de media pietei). Avand in vedere atat experienta internationala a sistemelor similare, cat si rezultatele de pana acum, este previzibil ca sistemul de pensii private sa furnizeze participantilor rate de inlocuire (adica raport pensie / salariu sau pensie / contributie) superioare celor obtinute din sistemul public de pensii", spune Mihai Bobocea.In acelasi timp, legislatia prevede doar o tranzitie partiala la un sistem privat: cea mai mare parte a contributiilor merge in prezent si va merge si in viitor tot in sistemul public, de tip redistributiv (pay-as-you-go). In prezent, din CAS total (angajator + angajat) de 31,3 puncte procentuale din salariul brut, doar 3,5 procente merg la fondurile private (cota va ajunge la 6% in 2016), restul ramanand in sistemul public de pensii.
Un studiu recent realizat de Expert Forum, face o serie de estimari privind valoarea pensiilor din 2032, ca rata de inlocuire a salariului mediu brut. Din aceste estimari, in 2032 pensia medie va reprezenta 34% din salariul brut de la acel moment (24% din pilonul I public +10% din pilonul II), in conditiile in care se pastreaza prevederile legale in vigoare. Studiul este publicat aici.
Cat timp vom mai primi pensie de la stat?
"Pensiile din pilonul I (pensia publica de la stat) vor continua pe termen nelimitat. Vvaloarea va fi probabil mai mica (comparativ cu salariul mediu). Noi (Expert Forum - n.r.) am estimat pe prevederile legale actuale o pensie ce va reprezenta 34% din salariul din 2032 (pensia din pilonul I 24% si cea administrata privat - pilonul II 10%), fata de 37% in momentul de fata (acoperita integral de pilonul I). Ulterior ponderea pensiei din pilonul I va scadea treptat", spune Suzana Dobre.Aceasta estimare este realizata pe legislatia actuala, dar sunt insa o serie de schimbari de politica publica ce ar putea avea efecte asupra valorii pensiei. De exemplu, "nationalizarea sau inghetarea contributiilor catre pilonul II va duce la o pensie mai mica (cu o treime in cazul nationalizarii si cu 12% in cazul inghetarii contributiilor) schimband bineinteles si ponderea dintre pensia din cei doi piloni. Sunt mai multe scenarii analizate in studiu pe care va invit sa le cititi".
Ce se intampla daca fondul meu de pensii da faliment?
"Potrivit legislatiei in vigoare, fondurile de pensii nu pot da faliment, iar acesta este unul dintre avantajele si mecanismele de siguranta principale ale sistemului: banii fondului (adica ai clientilor) sunt complet separati de banii administratorului fondului (societatea comerciala)", spune Mihai Bobocea.Astfel, activele fondului de pensii raman in siguranta chiar daca, la modul ipotetic, administratorul fondului ar intampina dificultati financiare.
In aceasta situatie, extrem de putin probabila. "De altfel, intervin mecanismele prudentiale de supraveghere si administrare speciala (prevazute de legislatie), prin care CSSPP (autoritatea de supraveghere a pietei) are grija ca fondul de pensii al administratorului cu probleme sa fie preluat in administrare de alta societate, fara a afecta in niciun fel drepturile si activele financiare ale clientilor acelui fond", a daugat el.
Recomandari pentru persoanele nascute dupa 1985
"Sigur puteti spera la pensie daca ati contribuit, dar nu la o pensie generoasa din pilonul I. Recomandarea este sa fiti responsabil si sa va asigurati ca economisiti din timp (prin ce instrumente considerati dumneavoastra ca fiind cele mai bune) pentru momentul in care veti dori sa va retrageti din viata profesionala", spune reprezentantul Expert Forum.Din nefericire, evolutiile demografice si economice sunt potrivnice generatiei tinere de astazi. Pentru cei nascuti dupa 1985, "responsabilitatea individuala si economisirea privata ar trebui sa ia locul asteptarii ca "statul sa aiba grija". Ne putem uita astazi la parintii si bunicii nostri, care nici macar acum nu au pensii decente, si ne putem imagina usor situatia de peste 40 de ani, avand in vedere reducerea si imbatranirea populatiei...", conchide Mihai Bobocea (foto).
Pentru mai multe informatii citeste raspunsurile integrale oferite de cei doi invitati.
