Fraude in asigurari - Transformers
Un grup de tineri motociclisti a gasit o cale de a face rost de bani prin inscenarea unor accidente de motocicleta si incasarea despagubirilor. Motocicletele erau asigurate la diferite societati de asigurare, iar dupa fiecare accident era constituit un dosar de dauna si se solicitau despagubiri.Foarte usor incasau despagubirea si apoi schimbau asiguratorul. Accidentele erau produse seara sau noaptea prin acrosare si rasturnare, fara victime, dar cu avarierea motoarelor si a autoturismelor implicate in accident. Unele din autoturisme apartineau grupului.
Tinerii respectivi observasera ca societatile de asigurare nu comunicau intre ele evenimentele si nu inspectau modul de reparare a autovehicolelor despagubite. Aceasta a fost vulnerabilitatea fructificata de fraudatori. De la accident la accident motocicletele erau tot mai avariate, transformandu-se in mormane de fier dar societatile de asigurari tratau cu usurinta aceste evenimente, acordand despagubiri fara verificari atente. "Tranformerii" aduceau bani frumosi!
Pentru a intra in posesia banilor aceasta grupare a folosit doua unitati service ce apartineau familiilor lor, iar sumele erau impartite de liderul grupului, in functie de riscurile asumate de cel care declara in fals accidentul. In perioada derularii fraudei, tinerii au au vandut intre ei motocicletele, schimbandu-se si numerele de inmatriculare. In decurs de patru ani, opt tineri cu sase motociclete, au generat in total 21 accidente, din care doar doua au fost reale, si au incasat despagubiri de 200.000 lei.
Sursa foto: Flickr / Joe Thomissen
Conflicte de Interese frauduloase
In compania X a survenit o schimbare de management iar partenerul care conducea compania - un expat - a fost inlocuit de un roman promovat din interior cu misiunea de a reduce costurile, date fiind conditiile crizei prin care trecea firma. Activitatea a fost redusa strict pe departamentele cu venituri sustenabile si au fost concediati 25 de angajati din totalul de 75.Angajatii ramasi aveau o stare de spirit negativa, amplificata de faptul ca in firma fusesera angajate si trei rude ale directorului roman, toti trei directori cu salarii foarte mari, dar care nu mai aveau obiectul muncii, cum se spune. Directorul de IT - varul directorului general - era un tip anost care nu facea nimic toata ziua iar dupa ce isi concediase singurul sau subaltern, aducea cate o firma externa sa intervina atunci cand problemele tehnicii de calcul nu mai puteau fi inabusite. Toata ziua o petrecea pe internet, descarcand filme pentru varul sau - directorul general.
Al doilea angajat ruda cu seful era responsabil de PR, cu un salariu si mai mare, expert in taierea frunzei la caini si in povesti de genul "ce mari am fost odata cand eram lideri de piata". Al treilea era o ruda mai indepartata, adusa la HR, cu misiunea de a monitoriza activitatea angajatilor ramasi pentru a identifica pe cei ineficienti. "Rea si data dracului, cum s-ar zice la noi in popor".
Problema era ca cei trei nu contribuiau in nici un fel la rezultatele firmei, reprezentand de fapt un cost nejustificat decat de relatia lor cu directorul general. Criza a izbucnit cand directorul general a restructurat posturile a trei angajati din vanzari, deoarece nu aveau rezultatele asteptate. Acesti angajati au organizat o actiune de sabotare a companiei, sunand la clientii din protofoliu si anuntandu-i ca firma are probleme si ei trebuie sa plece. Vestea a circulat repede iar directorul general a aflat rapid. Cum credeti ca a actionat?
Sursa foto: freedigitalphotos.net
Clepsidra
O frauda a fost produsa intr-o firma care avea mai multe depozite de materiale de constructii, cu multe sucursale si personal numeros, dar cu un sistem informatic centralizat rudimentar, fara chei de verificare a platilor prin virament.Angajata care facea salariile si le platea salariatilor a observat ca sistemul informatic nu ii permitea sa modifice sumele ce trebuiau platite angajatilor, dar nu genera nici un raport privind neplata salariilor. Sistemul ii permitea sa efectueze viramentul intregului fond de salarii in contul ei bancar daca inchidea operatiunea cu plata salariilor prin virament carduri salarii si ca directorul sucursalei nu verifica niciodata platile de salarii, ci doar cheltuielile de prestari servicii.
Angajata avea credite mari in franci elvetieni si intrucat cursul evoluse in defavoarea imprumutatilor, a decis sa fraudeze angajatii sucursalei, luand sume mici din salariile lor, in fiecare luna. Astfel, a virat fondul de salarii integral in contul ei personal si a falsificat fluturasii de salarii, editandu-i in XLS.
Angajatii nu observau ca sunt diferente deoarece lunar salariul net variaza cu cativa lei, in functie de numarul de zile lucrate, dupa introducerea impozitului de 16% pe tichetele de masa, retinut din salarii. In fiecare luna obtinea astfel un castig de pana 200 de lei, iar frauda a continuat fara sa fie observata de controlul care a trecut prin sucursala. A avut mai mult curaj si a adancit frauda.
A acordat angajatilor ajutoare sociale fictive (de pensionare sau de casatorie) din fondul de 2% pentru ajutor social, fara a intocmi note justificative, ci doar note contabile in sistemul informatic. Sumele respective le-a virat integral in contul ei, odata cu viramentul salariilor, fara stiinta cuiva din firma. A mai sustras astfel intre 200 – 300 lei lunar.Aceaste scheme au functionat aproape trei ani, timp in care angajata a sustras suma totala de 120.000 lei, adica peste 25.000 euro.
Fraude cu carduri de serviciu
Multe companii utilizeaza carduri business pentru angajatii care fac deplasari in interesul serviciului si au nevoie sa plateasca servicii sau bunuri de valoare mica, cumparate pentru buna desfasurare a afacerii.Daca in organizatie nu este o procedura interna de verificare a tranzactiilor cu cardurile de serviciu, apare riscul de frauda si utilizarea in interes personal a banilor companiei. Acest risc este amplificat cand cardurile business sunt imprumutate intre angajati si devine greu de stabilit responsabilul fiecarei tranzactii.
Frauda este posibila prin decontarea unor bonuri sau facturi fictive, ori chiar prin nedecontarea sumelor utilizate, in absenta verificarii extraselor de card cu deconturile de cheltuieli. Este suficient ca utilizatorii sa isi dea seama ca verificarile nu sunt exigente. Vestea superficialitatii controalelor va circula in firma iar vulnerabilitatea va fi exploatata chiar si de cei care nu ar proceda in mod normal asa, daca vor considera ca asta este cutuma firmei.
Intr-un caz, angajatul care facea cumparaturi minore cu cardul firmei, putea sa scoata sume mici pentru a cumpara din fructe pentru protocol. Avand numerar la indemana a inceput sa parieze la casa de pariuri cu banii firmei, si deoarece avea sansa la jocuri de noroc, de obicei castiga si punea banii la loc. Un castig mai mare l-a atras insa in cursa si a tot marit miza pana cand nu a mai putut sa restituie ce retrasese de pe card. Contabila a sesizat ca angajatul nu poate justifica sumele scoase in numerar de pe card si i-a spus directorului, care l-a luat la intrebari. Vinovatul a recunoscut frauda, a platit sumele sustrase si a plecat din firma in mod rusinos, ratandu-si cariera.
Frauda in achizitii/ cumparari/ investitii/ subcontractare
O zona fierbinte pentru frauda este domeniul achizitiilor, pe unde se scurg banii companiei/ institutiei prin plata unor facturi false obtinute in cooperare cu furnizorii si impartirea banilor, prin cresterea valorii facturilor furnizorilor in combinatie cu acestia si impartirea sumelor fraudate, ori prin emiterea de comenzi catre furnizori pentru produse sau bunuri care folosesc interesului personal al angajatilor. Sunt multe forme de frauda in acest tip de activitate iar auditurile, testele de integritate si evaluarile mystery customers trebuie sa fie obligatorii. Cea mai comuna forma de frauda in achizitii ramane cumpararea de bunuri in cantitati care nu sunt consumate intr-o perioada care sa faca eficienta achizitia, astfel incat imobilizarea fondurilor are un cost mai mare decat economiile realizate si astfel furnizorii sunt in castig. Aceste stocuri nu sunt create de dragul discounturilor, ci de dragul furnizorilor care acorda comisioane. Multe firme chiar au instituit politici de stimulare a buyerilor.
Un caz in care directorul de Investitii a participat la o conferinta organizata la Londra de compania care vindea utilaje, iar la intoarcere acesta a comandat trei utilaje aflate pe stoc, la un pret similar cu al concurentei. Achizitia a fost considerata reusita pana la punerea in exploatare a utilajelor, care a dovedit ca acestea erau submotorizate si aveau un randament mai redus fata de specificatia tehnica. Bineinteles ca directorul de investitii nu a avut curajul de a-i cere explicatii furnizorului care il tratase atat de bine la Londra.
