"Daca Bursa nu se dezvolta, banii din pensii vor incepe sa iasa din tara".
Unul dintre punctele slabe cu care se confrunta fondurile de pensii din Romania este data de o lipsa cronica de lichiditate a Bursei, care s-ar putea pe viitor sa ne creeze probleme, in sensul ca trebuie gasite locuri, produse, in care fonsurile de investeasca aici in Romania, a declarat Ion Giurescu, vicepresedinte al ASF.
"Sistemul de pensii este si din punct de vedere legislativ unul foarte solid. Este o zona unde nu s-a schimbat foarte mult legislatia primara de la aparitie, iar pe legislatia secundara incepem sa ne adaptam la situatia actuala si sa rafinam cat putem impreuna cu piata aceasta zona, a declarat Ion Giurescu (foto). Cu toate acestea, exista, in opinia sa, anumite puncte slabe care ale sistemului, precum contributiile medii, relativ mici, pe Pilonul II, interdependenta de functionare cu sistemul de pensii de stat si lipsa cronica de lichiditate a BVB si instrumente de investitii.
El a adaugat ca, potrivit legislatiei, fondurile de pensii nu pot sa mearga in zone foarte riscante in ceea ce priveste investitiile. "Sa vedem cu vom dezvolta sistemul de investitii a pensiilor. Lucram impreuna cu colegii din piata sa gasim sau sa cream instrumentre adecvate pentru a putea asa cum se cere, sa participam la dezvoltarea economica a Romaniei. In doi - trei ani daca nu facem acest lucru este posibil ca sa inceapa sa iasa bani din tara in alte zone, alte tari si sa fie investiti acolo", a concluzionat Ion Giurescu, vicepresedinte Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).
In luna ianuarie a acestui an, Ion Giurescu a declarat pentru 1asig.ro ca "studiem posibilitatea de a acorda fondurilor de pensii o mai mare flexibilitate in politica de plasamente si de a construi acele instrumente care sa permita acestora sa-si indeplineasca cu adevarat rolul de investitori strategici in economia reala a Romaniei. Cred ca nu s-a constientizat inca suficient, nici macar la nivel politic, cat de important poate fi rolul industriei de pensii private in sustinerea economiei".
"Pentru despagubiri, asiguratorii trebuie sa revina la tarifele de acum 5 ani".
Piata de asigurari a suferit o scadere puternica acum 5 ani de circa 50%, din care in 2013 s-a recuperat 15%. Si in acest an, trendul continua sa fie pe crestere, in contextul in care tariful mediu la politele RCA a avansat cu 7% in primele trei luni ale acestei an, a declarat Albin Biro, membru neexecutiv in conducerea ASF.
"Criza a avut un efect pozitiv din punct de vedere al activitatii asigurarilor. S-a trecut de la cresterea in cantitate, adica a volumului de prime la calitate. La ora actuala societatile in majoritatea lor se concentreaza pe profit, ceea ce este un lucru bun si indica si o satisfactie mai buna a clientilor. Nu cred ca se poate face profit daca clientii nu au incredere in compania respectiva", a spus Albin Biro (foto). El a precizat ca piata asigurarilor nu a avut prea mult de suferit din prisma rezultatelor. Un element pozitiv important este majorarea capitalurilor companiilor, cu 400 mil. euro in 2013.
Albin Biro a mai aratat ca in primul trimestru din acest an s-a inregistrat o scadere a numarului petitiilor si reclamatiilor. "Este de remarcat ca, dupa cativa ani de crestere, tendinta este de reducere.", a adaugat oficialul ASF. Un alt element pozitiv, in opinia lui Albin Biro, a fost reprezentat de cresterea tarifelor la RCA, in medie cu 7% in acest an.
"Aceste majorari sunt necesare si pentru acoperirea reducerilor din 2013. Aici stim foarte bine ca pentru a ajunge resursele atat din punct de vedere al platilor cat si al despagubirilor ar trebui sa revenim macar la acele tarife care au existat acum 5-7 sapte, altfel intotdeauna vom avea clienti care nu sunt satisfacuti de prestatia pietei.", a mentionat Albin Biro.
Printre nerealizarile din domeniu, oficialul ASF a mentionat ca "nici acum nu am reusit (ASF - n.r.) sa liberalizam, sa admitem pe cale legala instrumentarea daunelor de catre terti, adica sa externalizam aceste servicii. Problema cu PAID-ul este foarte departe ca macar in principiu sa fie rezolvata. Modificarea legislativa de anul trecut privind PAID-ul a avut efecte negative. De asemenea, exista problema calitatii reasigurarilor, a inventiilor in acest domeniu si in seriozitatea sau rating-ul societatilor de reasigurare. Se mentine problema asigurarilor de viata, locuinte si a CASCO. Spun problema pentru ca cele trei clase reprezenta totusi o piata sanatoasa; procentul lor este problema, nu vrea sa se ridice peste 15%.", a spus Albin Biro.
El a adaugat ca in 2001-2002 cota de piata a celor trei clase de asigurare se afla undeva la 7% din totalul subscrierilor de polite, "ceea ce reprezinta fidel forta de cumparare a societatii romanesti, a clasei de mijloc care in ultimii ani s-a subtiat foarte mult".
"Sunt asiguratori care cumpara protectie doar cat le permite bugetul".
"Tot se discuta despre existenta sau nu a unui nivel adecvat de protectie pentru diverse societati care subscriu riscuri de natura catastrofala. Majoritatea societatilor care tin de grupuri mari au modele interne impuse de grup pe care le folosesc, dar sunt multe societati care cumpara protectie atat cat le permite bugetul.", a declarat Cristian Constantinescu (foto).
"Sunt multe societati care cumpara protectie atat cat le permite bugetul. Ori acest lucru din punctul meu de vedere este stupid. Daca nu ai suficienti bani sa faci un anumit business in mod corect, te retragi! Nu este obligatoriu ca o societate sa ofere protectie pentru riscuri de natura catastrofala. Ar trebui ca supraveghetorul sa interzica astfel de practici.", a afirmat Cristian Constantinescu. In acest sens fostul director general al Allianz-Tiriac Asigurari a oferit drept exemplu situatia curenta a portofoliului detinut de Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID) unde exista, in opinia sa, o lipsa de transparenta in ceea ce priveste nivelul de protectie prin reasigurare.
"Mi se pare esential ca o informatie de foarte mare interes pentru ca la un milion si jumatate de polite, inseamna un milion si jumatate de case, unde locuiesc aproximativ 4 milioane de persoane, potential afectate. Pei cand discut despre cum e protejat un sfert din populatia Romaniei, eu ca cetatean as vrea sa stiu ce sa intampla in PAID. Se pune intrebarea: are PAID protectie adecvata sau nu? (calculata la dimensiunea portofoliului de polite - n.r.) Observ ca actionarii nu stiu care este nivelul protectiei si cum este calculat? Este o chestiune absurda. Nu o inteleg! Desi este o intreprindere privata, as considera-o de interes public.", a spus fostul manager Allianz-Tiariac.
Cristian Constantinescu a adaugat ca "pentru situatia in care ne aflam cu industria romaneasca de asigurari, ar trebui sa fie creat un model standard pentru piata care sa se aplice la aboslut toti asiguratorii, care sa ofere un calcul de expunere maxima, cu privire la nivel de protectie pe care societatea trebuie sa si-l cumpere. Abaterile fata de modelul standard ar putea sa devieze, dar pe intervalul pe care ASF-ul il accepta."
"Pensiile private sunt motorul pietei financiare".
Stabilitatea si motorul pietei financiare din Romania si al ASF-ului sunt reprezentate de catre sistemul de pensii private, unde sunt din ce in ce mai multi bani pe care ii putem impinge in economie, a declarat Ion Giurescu, vicepresedinte ASF.
"Motorul si stabilitatea ASF-ului si a pietei financiare sunt pensiile private la aceasta ora. Incepem sa avem din ce in ce mai multi bani si atunci noi trebuie sa venim cu ideile si sa declansam discutiile", afirma Ion Giurescu. Astfel, potrivit acestuia, piata de pensii private este cea care poate determina sistemul investitional.
"Pe de alta parte, pensile nu pot sa mearga in zone foarte riscante ca si tip de investitii. Avem un sistem de pensii care ne oblige la asa ceva. Investim la fel si pentru cel de 18 ani si pentru cel de 60 de ani. Nu avem inca o posibilitate sa diversificam investitiile in functie de varsta. Incercam, pe viitor, sa mergem pe un life cycle, iar pe aceasta tema asteptam un sprijin in aceasta zona de la Banca Mondiala. In opinia mea, pe zona financiara nu mai trebuie facuti pasi foarte rapizi. Trebuie sa facem totul mai asezat pentru ca rezultatul sa fie previzibil pentru toata lumea", a subliniat Ion Giurescu.
Citeste articolul integral aici.
"Am esuat in a convinge autoritatile sa ne ofere avantajul deductibilitatii".
"Noi, ca industrie, am esuat in a convinge autoritatile sa ne ofere avantajul deductibilitatii", a afirmat Theodor Alexandrescu (foto), general manager, Metropolitan Life in cadrul Conferintei dedicate asigurarilor de viata si de sanatate. Un astfel de avantaj fiscal al permite dezolvatea pietei de asigurari de sanatate si le-ar da posibilitatea asiguratorilor de a se axa si pe educatia clientului, scrie 1asig.ro.
"Cred ca educatia clientului are un rol foarte important, insa ne aflam intr-o perioada in care venitul consumatorilor este foarte scazut si in care, din pacate, educatia trebuie fortata", a adaugat Theodor Alexandrescu. "Cand vorbim cu clientul, vorbim in primul rand de ce ii ramane in buzunar pentru a achizitiona asigurarea, vorbim si de incredere. Este clar ca, fara deductibilitate, nu cred ca putem discuta despre un subiect atat de important ca educatia."
"Fara o deductibilitate, piata de asigurari de viata o sa ramana mica. Fara deductibilitate, nu putem oferi ceea ce ofera Polonia, de exemplu", a completat Theodor Alexandrescu.
"O companie de asigurari pierde 15 mii euro pe zi".
"Vorbind despre subscriere pe auto si preventia daunelor, la un calcul simplu bazat pe datele oficiale, in medie, o companie de asigurari pierde 15 mii euro pe zi. Este foarte mult. Asiguratorul trebuie sa faca business, trebuie sa aiba profit, nu pierderi", a declarat Maria Boghian (foto), director de dezvoltare, ASISOFT.
Potrivit Mariei Boghian, pe CASCO, "clientii au masini din ce in ce mai vechi, media masinilor asigurate crescand in ultimul an de la 6,7 ani la 7,5 ani anul acesta", noteaza 1asig.ro. Trebuie gasite solutii pentru a innoi parcul auto. Nu vom reusi sa avem asiguratori pe profit, nici sa vindem produse la preturi acceptabile, daca nu avem si un parc auto tanar", a spus Maria Boghian.
Ea a adaugat ca "pentru a deveni profitabili, asiguratorii trebuie sa isi ia cateva masuri de protectie - programe de detectare a fraudei. Anul trecut, solutiile oferite de ASISOFT au respins de la subscriere circa 75 milioane euro". Maria Boghian, a afirmat ca, pentru asiguratorii din Romania, frauda este o problema importanta daca nu este prevenita sau, eventual, descoperita. "Atunci cand se doreste performanta, nu clientul este cel care trebuie sa suporte diferenta de la neperformanta la performanta", a spus Maria Boghian.
"Este foarte mult. Asiguratorul trebuie sa faca business, trebuie sa aiba profit, nu pierderi. Pentru a deveni profitabili, asiguratorii trebuie sa isi ia cateva masuri de protectie - programe de detectare a fraudei. Anul trecut, solutiile Asisoft au respins de la subscriere circa 75 milioane de euro", a mai spus reprezentantul companiei.
Asiguratorii vor avea o baza de date comuna pe CASCO pana in 2015
Asociatia nationala a asiguratorilor (UNSAR) vrea sa realizeze, pana la finele acestui an, o baza de date comuna pentru verificarea istoricului daunelor autovehiculelor asigurate prin intermediul politelor facultative CASCO, proiect care va fi supus aprobarii in perioada urmatoare.
"Ideea realizarii acestei baze de date este mai veche. Cresterea numarului de fraude si, implicit a sumelor pe care asiguratorii le pierd, a obligat practic asiguratorii sa puna in practica aceasta baza de date. Dupa ce va fi aprobat de conducerea UNSAR, speram ca proiectul sa fie finalizat pana la finele acestui an. Avem deja ofertele de la furnizorii specializati", a spus Madalin Rosu (foto), responsabil al Sectiunii auto din cadrul UNSAR.
Potrivit lui Rosu, epavele auto reintra in circulatie prin diverse metode si ulterior se incearca asigurarea acestora in scopul obtinerii unor sume necuvenite, respectiv prin inscenarea unei daune totale (incendiu, furt sau accident). El a amintit ca au fost cazuri in care s-a reusit, pentru aceeasi serie de sasiu, sa fie platite despagubiri pentru dauna totala de catre mai multi asiguratori intr-un anumit interval de timp. "Vrem sa evitam astfel de cazuri prin intermediul acestei aplicatii IT, unul dintre efecte fiind reducerea despagubirilor platite si, implicit, reducerea tarifelor de prima", a spus Madalin Rosu. El a estimat valoarea potentialelor fraude din domeniul auto la circa 90 milioane de euro.
