Nationalizarea pensiilor private: un salt inapoi "dezastruos" de 15 ani in istoria post-decembrista

Ce a declarat premierul Victor Ponta:

• "Despre nationalizarea Pilonului II, a fondurilor obligatorii private de pensii? Am discutat-o de multe ori cu Fondul Monetar. Nu eu personal, ci ministrul de Finante. Din punctul meu de vedere, e treaba viitorului Guvern sa decida, e mult mai inteligent sa gasesti o cale legislativa prin care fondurile private de pensii sa investeasca in Romania, fie in piata de capital, fie in diverse alte proiecte, astfel incat sa nu fie nevoie sa nationalizam niciun leu din pilonul de pensii private. Dar, deocamdata, ei pun bani doar in bonduri de la Ministerul de Finante.", a spus Victor Ponta.

In Romania, sistemul de pensii private este unul de tip contributii definite, ceea ce determina ca nivelul pensiei la care vor avea dreptul participantii sa depinda de rezultatul obtinut de administratori, participantii fiind in cele din urma cei care suporta riscul investitional, specific mediului financiar. Pentru a preveni deteriorarea activelor fondurilor de pensii private, legiuitorul a stabilit limite investitionale si cerinte de ordin calitativ pentru active, iar pentru a proteja activul personal net, au fost stabilite garantii relative si absolute.

Garantia relativa consta in stabilirea unui prag minim de rentabilitate care trebuie obtinut de fondurile de pensii private, calculat in functie de rata minima de rentabilitate si de gradul de risc.

• "Acum nu avem o problema cu finantarea deficitului bugetar, ci avem o problema cu nivelul de investitii. Or, daca noi gasim o solutie prin care banii de la fondurile de pensii private sa se investeasca in economia reala, mie mi se pare ca pe termen mediu si lung e mult mai destept decat sa nationalizam Pilonul 2 de pensii, asa cum a facut Ungaria, in primul rand si Polonia, intr-o alta forma. Modelul Ungariei, din cate stiu eu, a dat rezultate doar pe termen foarte scurt. Pe termen mediu a fost o greseala.", a declarat premierul.

Continua sa navighezi pe acest slide pentru a citi consecintele unei eventuale decizii de nationalizare fortata a sistemului de pensii private.

Diminuarea cu peste 30% a pensiilor pentru tinerii de astazi

Sistemul fondurilor de pensii private, prin componentele sale ‐ pensiile private obligatorii (Pilonul II) si pensiile facultative (Pilonul III), completeaza arhitectura sistemului de pensii din Romania, in scopul asigurarii unei pensii private, distincte, care suplimenteaza pensia acordata de sistemul public (Pilonul I).

Conform prognozelor, se asteapta o majorare substantiala a numarului de pensionari, concomitent cu reducerea efectivului de salariati, ceea ce inseamna ca sumele care pot fi incasate de la angajati vor avea o tendinta de scadere, in timp ce sumele care trebuie platite pensionarilor au tendinta de a creste. In acelasi timp, speranta de viata este estimata a creste, datorita progreselor inregistrate de medicina si a dezvoltarii tehnologice, responsabilizand si mai mult statele pentru a gasi solutii sustenabile astfel incat sa asigure standarde de viata decente populatiei dupa pensionare.

Generatia decreteilor, foarte numeroasa si care tine in spate sistemul de asigurari sociale de astazi, o sa beneficieze de o pensie cu 20-30% mai mica din cauza acestei masuri. Nu va mai veni nimeni, din urma, care sa le asigure pensiile de azi. De asemenea, persoanele nou intrate pe piata muncii manifesta in continuare un interes scazut fata de pensiile private obligatorii, ceea ce rezulta din procentul ridicat de participanti noi care sunt distribuiti aleator administratorilor de catre CNPP.

Anul trecut, deficitul sistemului de pensii publice a fost de 11,7 mld. lei (1,86% din PIB). In urma reducerii CAS cu 5pp, incepand cu 1 octombrie, deficitul va urca in acest an la 13 mld. lei, iar in 2015 va ajunge la 19 mld. lei. De asemenea, anul viitor, veniturile bugetului asigurarilor sociale va cobori la minimul ultimilor cinci ani, de 34,5 mld. lei, in timp ce cheltuielile vor atinge un varf de 53,5 mld. lei.

O distrugere a peste 15 ani de constructie in domeniul pensiilor private

Implementarea sistemului de pensii private a reprezentat o etapa importanta in reforma pensiilor care vizeaza inlaturarea presiunii asupra sistemului public de pensii, presiune generata de evolutia demografica prognozata: imbatranirea populatiei in viitor, scaderea natalitatii si scaderea ponderii fortei de munca active.

Arhitectura sistemului de pensii private nu este inca una completa, intrucat mai este necesara adoptarea si implementarea cadrului legislativ privind modalitatile de realizare a platii drepturilor de pensie si entitatile care vor asigura aceste plati, denumite furnizori de pensii. In plus, sistemele din alte state europene cuprind si planuri de pensii ocupationale, care completeaza schemele de pensii deja existente. In acelasi timp, in contextul liberei circulatii a persoanelor din Uniunea Europeana, trebuie reglementat si implementat modul de stabilire a dreptului la pensie al persoanelor care lucreaza in Romania si in alte state.

Negarea unui mod de a economisi

Din cauza obisnuintei pe termen lung a populatiei cu plata pensiei din sistemul public, societatea romaneasca nu are inca experienta necesara privind planificarea individuala a veniturilor pe termen lung in vederea asigurarii unui nivel de trai adecvat la batranete.

Studiul Financial Literacy Survey Romania (Mai 2010), realizat in baza datelor culese de Institutul de Economie Mondiala, a evidentiat ca o mare parte din populatie are dificultati in intelegerea problematicilor legate de bani, afectand capacitatea de administrare a acestora pe termen lung, in conditiile existentei unei corelatii intre nivelul de cunostinte financiare, modernitatea individului, a comunitatii si nivelul veniturilor obtinute.

Din analiza situatiei veniturilor si a cheltuielilor medii in Romania, rezulta ca, raportat la intreaga populatie (din mediul urban si rural), acestea raman in continuare scazute. Prin urmare, este de inteles lipsa apetitului pentru investire sau a planificarii financiare pe termen lung, in conditiile in care o persoana are un venit mediu lunar mai mic de 200 de euro.

Formarea de capital autohton pentru investitii

In afara de rolul social important pe care il are sistemul de pensii din Romania, un beneficiu suplimentar al mecanismului este reprezentat de formarea de capital autohton si investirea acestuia in economia nationala. Sistemul de pensii private se afla in continuare intr‐o perioada de acumulare, in care numarul de participanti este in crestere, iar iesirile din sistem sunt foarte rare. Din acest motiv, valoarea activelor se afla pe o traiectorie ascendenta, iar in timp, atat rolul sau economic, cat si cel social, se vor amplifica.

La sfarsitul anului 2013, 94,6% din activele fondurilor de pensii private erau investite in instrumente pe teritoriul Romaniei, reprezentand o sursa importanta de finantare interna, in special pentru statul roman prin achizitia de titluri emise de Ministerul Finantelor Publice si prin participarea activa in calitate de investitori institutionali pe Bursa de Valori Bucuresti.

Afectarea imaginii Romaniei ca posibila destinatie de afaceri

Astfel de masuri creeaza un mediu de afaceri instabil, in care Romania isi pierde credibilitatea in fata posibililor investitori straini. Masura ar reprezinta falimentarea cu buna stiinta a fondurilor de pensii private si a celor peste sase milioane de participanti, cat si, asa cum am aratat, distrugerea a peste 15 ani de constructie legislativa si institutionala in domeniul pensiilor private.

Pe fondul acestei decizii, o parte dintre administratorii de fonduri de pensii private obligatorii s-ar putea retrage de pe piata daca se va reduce contributia, pentru ca actionarii nu vor sustine o afacere fara certitudinea recuperarii investitiilor intr-un interval de timp rezonabil sau macar predictibil.

ASF monitorizeaza in permanenta modul de investire a activelor fondurilor de pensii private si, precum APAPR, sprijina responsabilizarea populatiei privind planificarea financiara pe termen lung si, in acelasi timp, cresterea gradului de educatie financiara, care a devenit o prioritate in multe state, in urma crizei economice recente.