Dublare a restantelor in 2008
Daca in decembrie 2007, restantele la imprumuturile populatiei si firmelor insumau 1,092 miliarde lei (302,5 milioane euro), la finele anului trecut restantele romanilor la credite au ajuns la 2,865 miliarde lei (719 milioane euro).Totodata, ponderea restantelor in volumul total al creditelor acordate a ajuns la 1,44% la finalul lui 2008, fata de 31 decembrie 2007, cand se situa la 0,73%.
Firmele si locuitorii din capitala aveau, conform datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), cele mai mari restante, in valoare de 823,09 milioane lei (206,5 milioane euro), in usoara scadere insa fata de finalul lui noiembrie, cand totalizau 858,33 milioane lei (227 milioane euro).
Bucurestenii si firmele din capitala se afla insa pe primul loc si in ceea ce priveste volumul creditelor contractate, care au ajuns, la finalul lunii decembrie, la 70,17 miliarde lei (17,6 miliarde euro), din care peste doua treimi sunt imprumuturi in moneda straina.
Dupa Bucuresti, cele mai mari restante sunt inregistrate in judetul Brasov, de 133,87 milioane lei (33,6 milioane euro), urmat de Timis, unde populatia si firmele au restante la credite de 130,13 milioane lei (32,65 milioane euro).
Pe locul patru in topul restantierilor se afla judetul Bihor, cu 97,8 milioane lei (24,5 milioane euro), urmat de Cluj, unde restantele ajung la 96,5 milioane lei (24,2 milioane euro).
Comportamentul de plata anormal pentru companii
„In ultimele luni ale anului 2008 am observat o inrautatire a comportamentului de plata a companiilor. Multe dintre acestea nu mai au posibilitatea sa isi achite datoriile, chiar daca au cele mai bune intentii, din cauza efectelor pe care criza financiara le are asupra activitatii lor”, a comentat, pentru Wall-Street, Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.Compania Coface, ce activeaza si in piata colectarii de creante, a observat o inrautatire a comportamentului de plata in randul societatilor comerciale din economia romaneasca.
“Daca inainte de criza puteam vorbi de un comportament de plata normal, desi scadentele la plata erau de 30 zile, debitorii reuseau totusi sa realizeze platile la aproximativ 60 de zile de la scadenta, astazi, in plina criza economica, se poate observa ca cel putin in randul firmelor din sectorul constructiilor platile se realizeaza cu intarzieri de peste 150 zile de la scadenta”, a declarat Constantin Coman, Debt Collection & Legal Manager in cadrul Coface Romania.
De asemenea, potrivit oficialului Coface, se inregistreaza intarzieri si in cazul societatilor comericale din domenii ca IT, metalurgie, automotive si textile.
In ceea ce priveste anul 2009, colectorii de creante se asteapta la o crestere a datoriilor neachitate, pe fondul dificultatilor financiare cu care se confrunta majoritatea companiilor. Intarzierile la plata vor fi in medie de cel putin 90 de zile, este de parere Andreea Crainic, risk manager pentru Coface Romania.
„La sfarsitul anului 2008, Coface Romania avea un portofoliul de creante de recuperat de peste 110 milioane de euro, portofoliul ce a crescut semnificativ fata de prima jumatate a anului 2008 si s-a dublat fata de anul 2007. Pe sectorul colectarii creantelor de la persoane juridice, rata de succes se situeaza in jurul procentului de 55%, iar pe partea de colectare de la persoane fizice rata ajunge la 28%”, a adaugat Coman.
Restantele companiilor vor creste. Recuperarea se va face tot mai greu
Pe de o parte, Iulian Urban, fondator Urban si Asociatii, asteapta ca in 2009 valoarea creantelor neincasate din economia nationala sa creasca cel putin cu 100% . „Anul 2009 va fi cel in care foarte multe datorii nu se vor stinge prin lichiditati, ci multe dintre ele vor implica realizarea unor tranzactii prin care bunuri vor fi acceptate ca moneda de schimb. Este destul de greu de apreciat unde va ajunge ca valoare piata colectarii debitelor la finalul lui 2009, intrucat, evolutia restantelor va depinde extrem de mult de cat de repede Romania va accesa un imprumut major international”, a declarat Urban.
Pe de alta parte, Iulian Urban are o parere distincta in ceea ce priveste cresterea sumelor care vor trebui colectate pentru banci. Astfel, acesta este de parere ca pe fondul agravarii crizei economice, bancile vor avea tendinta sa isi mentina cu orice pret clientii, persoane fizice sau juridice, buni sau rau-platnici.
„Ca atare, este de asteptat ca bancile sa prefere sa extinda perioadele de gratie si negocierile derulate in regim propriu cu restantierii, decat sa-i dea pe mana unor colectori de debite. Cresterea numarului de restante si restantieri care vor ajunge in portofoliul agentiilor de colectare debite va proveni major din zona B2B, adica din zona raporturilor comerciale. De aceea, abia in 2009, se va constata ca inclusiv in industria locala a colectarii debitelor vor rezista agentiile care au o dubla orientare, adica atat pe zona de colectare B2C, cat si pe zona B2B”, a spus Urban.
Per total, in 2008, portofoliul de datorii al EOS KSI Romania s-a marit, dar acest fenomen se datoreaza in principal numarului mare de credite acordate in 2007, cand conditiile de creditare erau relaxate. Insa, in a doua jumatate a anului trecut, numarul creditelor noi a scazut semnificativ.
„Din aceasta cauza, anul acesta nu vom asista la o crestere majora a portofoliilor externalizate de banci comparativ cu 2008, chiar daca numarul datornicilor la creditele mai vechi s-ar putea sa creasca in perioada urmatoare. Mai mult decat atat, de-a lungul ultimelor luni, am intampinat o dificultate mai mare la colectarea datoriilor, pe fondul conditiilor economice actuale”, a explicat oficialul EOS KSI.
Potrivit Coface Romania, valoarea totala a pietei de colectare a creantelor, in termeni de venituri, a ajuns la aproximativ 29-30 milioane de euro in 2008, cu 15% mai mult decat in 2007.
Si restantele persoanelor fizice vor creste
EOS KSI a observat, de asemenea, o crestere a numarului de datornici bancari, mai ales pe segmentul creditelor pentru nevoi personale cu valori mari (in jurul cifrei de 10.000 de euro). „Desigur, sunt mai multi factori care contribuie la aceasta situatie actuala, precum cresterea ratei somajului, atat la nivel local, cat si in afara, in tari in care romanii lucrau (precum Spania sau Italia), dar si imposibilitatea romanilor de a-si refinanta imprumuturile sau deprecierea severa a monedei nationale”.
La randul sau, Coface estimeaza ca in 2009 o crestere de 30% a creantelor care trebuie colectate va fi posibila avand in vedere faptul ca traversam o perioada de criza financiara.
“In primul rand ne asteptam ca volumul de cazuri primite de la clienti sa inregistreze o crestere in 2009, cunoscand faptul ca populatia va dispune de tot mai putini bani, rata de incidenta la plata va creste si automat numarul restantierilor va creste. In 2009, cea mai mare provocare va fi de a colecta cat mai eficient, avand in vedere efectele crizei economice, pierdera locurilor de munca si scaderea lichidatilor”, a mai spus Coman.
Finantarile, tot mai greu de accesat de IMM-uri
Pentru moment, date fiind conditiile economice, IMM-urile trebuie sa caute metode alternative de finantare fata de metoda clasica in care apelau la creditele bancare. „IMM-urile intampina si ele dificultati legate de fluxul de numerar, din cauza ca au acces limitat la fonduri sau refinantari. Ele au nevoie de solutii alternative de finantare pentru a supravietui pe piata – de exemplu, factoringul poate fi raspunsul pentru acele companii care au planuri de afaceri solide si parteneri solvabili”, a explicat Kovacs.
In prezent, este foarte dificil pentru IMM-uri sa acceseze noi linii de finantare sau chiar sa si le mentina pe cele actuale. Un motiv ar fi faptul ca valoarea ipotecilor a scazut si continua sa scada, astfel ca bancile sunt nevoite sa micsoreze sau chiar sa anuleze liniile curente de finantare pentru multi dintre clienti, a comentat Kovacs.
„Pe de alta parte, riscul de datorii neperformante, insolventa sau chiar faliment a crescut, astfel ca bancile trebuie sa analizeze atent ce companii sa finanteze, pentru care sa innoiasca liniile de creditare si in ce masura. Una dintre solutii ar fi ca BNR sa relaxeze normele de creditare, astfel ca IMM-urile sa poata beneficia de finantare pentru sustinerea productiei, sau sa isi poata refinanta liniile de creditare existente”, a mai adaugat acesta.
O alta optiune, potrivit oficialului EOS KSI, ar fi ca guvernul sa sprijine IMM-urile cu solutii de asigurare a creditului comercial si astfel sa aiba un control asupra modului in care acestea isi cheltuiesc banii.
Cresterea numarului falimentelor, iminenta
In acest context deloc favorabil, in care piata sta sub semnul efectelor crizei, specialistii se asteapta ca numarul falimentelor sa creasca semnificativ in 2009. „Unul dintre principalele motive este acela ca multe companii nu au un plan de activitate pe termen lung. Unele au fost infiintate pentru castigul imediat pe care il aduceau proprietarilor lor, care nu faceau diferenta dintre finantele personale si finantele companiei lor. Multe dintre aceste companii vor disparea. Dar, pe termen lung, va fi benefic pentru economie daca managerii vor intelege importanta unei dezvoltari pe termen lung”, a explicat Kovacs, pentru Wall-Street.
Ca numar, Coface asteapta o dublare a falimentelor, cu o crestere a ponderii in totalul acestora in special in domeniul constructiilor, al tranzactiilor imobiliare, dar si in transporturi, industria lemnului sau industria textila. “Prima pozitie in topul falimentelor va fi ocupata insa tot de firmele din comert”, a detaliat Crainic.
Autoritatile si efectele crizei. Ce masuri trebuie luate?
„In primul rand, Guvernul si BNR ar trebui sa protejeze populatia de efectele nocive ale deprecierii monedei nationale. Se stie ca bancile transfera tot riscul valutar exclusiv pe umerii romanilor, insa s-a ajuns la situatia in care acestia efectiv nu mai au de unde sa isi plateasca datoriile, intrucat deja valoarea lunara a restantelor unei familii a ajuns sa depaseasca veniturile realizate de aceasta, in situatia fericita in care familia nu se confrunta cu pierderea locului de munca”, a specificat Iulian Urban. Mai mult decat atat, Urban considera ca bancile, care au avut profituri semnificative in ultimii ani, ar trebui sa imparta acum cu romanii riscul deprecierii monedei nationale, adica sa suporte impreuna cu conationalii nostri aceste pierderi.
„Si cum bancile nu ar lua niciodata benevol o asemenea masura, guvernul ar trebui sa intervina urgent, sau, ne vom trezi ca suntem un popor de debitori, care nu vor mai avea loc nici macar in evidentele Biroului de Credit, si acest lucru va genera haos, mai ales ca in Romania debitorii persoane fizice nu se pot pune la adapostul legii falimentului, asa cum se intampla, de exemplu, in USA”, a atras Urban atentia.
In ceea ce priveste companiile active in economia romaneasca, Crainic crede ca ar trebui in primul rand luate masuri de deblocare a creditarii companiilor, deoarece este stiut ca majoritatea companiilor romanesti isi desfasura activitatea pe baza de resurse imprumutate. Fara noi linii de creditare a capitalului de lucru, firmele nu isi pot continua activitatea.
“De asemenea, IMM-urile trebuie sprijinite prin masuri si programe speciale din partea guvernului, care sa aiba in vedere acordarea de facilitati, acordarea de credite cu dobanda speciala pentru anumite sectoare sau proiecte, cofinantarea proiectelor din fonduri europene. Reusita unor astfel de masuri este conditionata si de accesul facil la aceste tipuri de finantare, deoarece pe langa alocarea unor fonduri, esentiala este folosirea lor efectiva printr-un acces rapid al IMM-urilor la aceste fonduri, inainte de a fi prea tarziu pentru ele si a deveni falimentare”, a mentionat Crainic.
Apoi, deprecierea monedei nationale, blocarea totala a pietei executarilor silite, blocajul financiar generalizat la nivel comercial si al persoanelor fizice din Romania va duce la ingreunarea fara precedent a eficientei activitatii colectorilor de creante din tara, potrivit lui Iulian Urban.
„Situatia se va ingreuna si datorita faptului ca inclusiv eficienta Justitiei va fi mult diminuata, intrucat, in perioade de criza financiara, paradoxal sau nu, numarul actiunilor in instanta scade, intrucat multi creditori prefera sa nu isi aloce resurse financiare pentru plata unor taxe judiciare de timbru. Ca atare, numarul clientilor si dosarelor primite in lucru de colectorii de debite va creste, insa abia in 2009 se va decide cu adevarat pe piata colectarii debitelor din Romania care sunt cele mai eficiente agentii si care reusesc sa rezolve in timp real, utilizand parghiile negocierii eficiente, cazurile de colectare a debitelor primite de la clienti”, a concluzionat Urban.
Cele mai mari restante, in lei
Cele mai mari restante din 2008 sunt la creditele in lei, de 1,87 miliarde lei (469 milioane euro), duble fata de cele la creditele in valuta, de 993,4 milioane lei (249 milioane euro).Restantele la imprumuturile in lei au scazut insa fata de noiembrie 2008, cand acestea insumau 1,89 miliarde lei (500 milioane euro), in timp ce restantele la creditele in valuta au crescut cu aproape 10% fata de luna noiembrie la valoarea in lei si cu 4,1% la valoarea echivalenta in euro.
Creditul neguvernamental insuma, la finalul lunii decembrie, 198,086 miliarde lei (49,7 miliarde euro), fata de 195,131 miliarde lei in 30 noiembrie.
La valoarea echivalata in lei, creditele acordate de banci populatiei si firmelor au crescut in decembrie cu 1,5%, insa la valori exprimate in euro, creditul neguvernamental a scazut cu aproape 2 miliarde euro, de la 51,6 miliarde euro in noiembrie la 49,7 miliarde euro in decembrie.
Din totalul creditelor contractate pana la finalul lunii decembrie, aproape o treime sunt contractate de populatia si firmele din Bucuresti si aproape 58% sunt credite acordate in valuta.
Astfel, imprumuturile in lei au ajuns la 83,77 miliarde lei (21,02 miliarde euro), in timp ce creditele in valuta insumau, la finalul anului trecut, 115,36 miliarde lei (31,95 miliarde euro).
