Proll: Bancile romanesti vor profita de pachetul de sustinere din Austria

Proll: Bancile romanesti vor profita de pachetul de sustinere din AustriaPoliticienii si bancherii austrieci, sefii bancilor din Romania si reprezentantii bancii centrale, in frunte cu guvernatorul Mugur Isarescu, propun situatii diferite pentru asigurarea stabilitatii monetare si restabilirea increderii din sistemul bancar.

La finele unei vizite la Bucuresti, ce a avut scopul de a propune un plan de protectie a bancilor, ministrul de Finante al Austriei Josef Proll a spus ca jucatorii din banking-ul romanesc vor profita de pachetul de sustinere a bancilor din Austria. “Bancile din Romania vor profita cu siguranta, chiar daca in mod indirect, de pachetul de sustinere a sistemului bancar din Austria, de 100 miliarde euro, la care au apelat deja mari banci austriece cu afaceri extinse pe piata romaneasca”, a spus Josef Proll (foto).

Austria a adoptat la sfarsitul anului trecut un pachet de sustinere a sistemului bancar in valoare de 100 miliarde euro, din care 15 miliarde euro pentru injectii de capital si 85 miliarde euro pentru garantii de stat la imprumuturi. Erste si Raiffeisen, cele doua mari grupuri bancare austriece care s-au extins puternic in Europa de Est, inclusiv in Romania, au apelat deja la acest pachet, primind injectii de capital si garantii de stat pentru emisiuni de obligatiuni.

"Ce este clar este ca, prin masurile actuale din Austria, vrem sa dam un semn in Romania ca bancile de aici vor profita, desigur, in mod indirect, de acest pachet de 100 miliarde euro, din care 15 miliarde sunt capital direct, iar restul garantii", a declarat Proll.

Proll a mentinat ca pachetul de sprijin din Austria va duce la o stabilizare si in Romania, aducand "o mai mare libertate de actiune".

Ministrul austriac a sustinut ca Romania are nevoie de asigurarea lichiditatii prin stabilitate monetara, iar scaderea rezervelor minime obligatorii "ar asigura lichiditatea rapida si efectiva".

Isarescu regreta reducerea RMO

Isarescu regreta reducerea RMOIn schimb, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a mentionat recent ca reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) de la 20% la 18% din pasivele in lei ale bancilor s-a dovedit a fi o greseala.

Proll a precizat ca in timpul discutiilor cu omologul sau roman, Gheorghe Pogea, au fost discutate masurile de stabilizare adoptate in Romania, iar la urmatoarea reuniune a Ecofin, a ministrilor de Finante din UE, "vom discuta la nivel inalt sincronizarea tuturor masurilor", scrie NewsIn.

"Eu am votat atunci in favoarea reducerii rezervelor minime, dar a fost o greseala. Masura parea cea mai normala in conditiile de neincredere si dezbateri politice, dar situatia creata ulterior in piata nu a putut fi rezolvata decat prin vanzarea de valuta", a adaugat Isarescu.
Analistii au suspectat, in repetate randuri, interventia indirecta a BNR in piata valutara, pentru a limita deprecierea monedei nationale.

"Vanzarea de valuta a fost singura solutie rezonabila pentru a iesi din impas. Unii analisti au observat in mod corect aceste miscari, care s-au reflectat in scaderea rezervei valutare", a mai spus guvernatorul.

Gelin: Nu este bine ca BNR sa scada rezervele minime obligatorii

Gelin: Nu este bine ca BNR sa scada rezervele minime obligatoriiBanca Nationala a Romaniei ar trebui sa mentina rezervele minime obligatorii la nivelul curent, in conditiile in care acestea sunt importante pentru mentinerea credibilitatii, esentiala pentru Romania in acest an, a spus ieri presedintele BRD-SocGen, Patrick Gelin.

"Nu este bine ca BNR sa reduca rezervele in acest an, in care accentul s-a mutat pe mentinerea credibilitatii", a mai spus Gelin.

La cea mai recenta sedinta de politica monetara, BNR a mentinut nivelul rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei la 18%, iar la cele in valuta la 40%, dar a coborat dobanda cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 10% pe an.

"Consideram prematura o relaxare a politicii monetare. BNR a dat un prim semnal, prin scaderea dobanzii, dar relaxarea nu se va intampla pana lucrurile nu se vor aseza pe un fagas mai linistit, ceea ce ar putea lua mai multe luni. Poate avea loc, insa, in acest an", a completat si directorul general adjunct al bancii, Petre Bunescu.

Lazea: Traderii, un fel de yupee-guys

Lazea: Traderii, un fel de yupee-guysUnele dintre bancile din Romania ar putea avea nevoie de recapitalizare in cazul in care leul se depreciaza si mai mult, problema deja cunoscuta de managementul institutiilor de credit, a declarat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea.

"In general, daca s-ar deprecia si mai mult leul, unele banci ar trebui recapitalizate, chestiune deja stiuta de directorii unor banci. Ei nu vor depreciere, insa traderii sunt obisnuiti sa faca profit prin speculatii si nu-si pot tine mainile acasa. Sunt un fel de yupee-guys, care nu-si invata lectia, chiar daca presedintii bancilor stiu", a adaugat Lazea.

Viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) Cristian Popa a afirmat, recent, ca solvabilitatea sistemului bancar s-a imbunatatit in ultimul trimestru al acestui an, avansand in acest interval cu aproximativ 0,5 puncte procentuale, pana la 12,5%, semnificativ peste nivelul recomandat, de 8%.

Planul de salvare, o idee mai veche

Planul de salvare, o idee mai vecheHerbert Stepic, CEO Raiffeisen International, este primul bancher care a propus o injectie de capital in sistemul financiar romanesc, cu scopul de a favoriza continuarea activitatilor bancare, indeosebi creditarea in economia reala.

"Imediat dupa formarea noului Guvern, politicienii din Romania trebuie sa ia o serie de masuri care sa creeze atat lichiditate in piata financiara, cat si incredere intre institutiile financiare. Cred ca un ajutor de 10 miliarde de euro al guvernului roman pentru intreaga economie si 5 miliarde de euro pentru bancile din Romania este mai mult decat suficient”, spunea Herbert Stepic (foto), in luna decembrie.

El considera ca politicienii din Romania, alaturi de banca centrala, trebuie sa ia acelasi tip de masuri de stimulare a economiei ca si tarile dezvoltate.

Ideea a fost mentinuta si in ianuarie, Austria lansand la finele lunii o initiativa de a crea un pachet de sustinere pentru a stabiliza sectorul bancar din tarile emergente din Europa, solicitand contributia altor tari occidentale si a Uniunii Europene (UE).

Cancelarul Werner Faymann si ministrul de finante Josef Proell au cerut pachete de stabilizare a bancilor in tarile europene emergente si mai multe fonduri de la Uniunea Europeana, pentru a stopa extinderea crizei creditelor in regiune.

Austria vrea astfel sa creeze o alianta a tarilor occidentale ale caror banci detin cele mai multe dintre institutiile de creditare din Europa de Est - Austria, Italia, Germania, Belgia si Franta -, ca sa ofere sustinere pentru aceste masuri, a precizat Proell.

In Europa de Est, cei mai mari jucatori dupa active sunt UniCredit (Italia), Erste Bank (Austria), Raiffeisen International (Austria), Societe Generale (Franta) si KBC (Belgia).

Basescu: Nu vom inlocui bancile-mama

Basescu: Nu vom inlocui bancile-mamaPresedintele Traian Basescu le-a spus miercuri ministrilor ca Romania va trebui sa pregateasca un punct de vedere foarte consistent pentru Consiliul informal din 1 martie, explicand ca Guvernul nu trebuie angajeze credite pentru a substitui obligatiile bancilor-mama de a-si finanta filialele din Romania.

Presedintele Traian Basescu le-a spus ministrilor ca Romania va trebui sa pregateasca un punct de vedere foarte consistent pentru Consiliul informal din 1 martie, explicand ca Guvernul nu trebuie angajeze credite pentru a substitui obligatiile bancilor-mama de a-si finanta filialele din Romania.

"Inainte de a angaja credite care sa acopere deficitele de finantare din zona privata avem obligatia sa facem tot ceea ce tine de noi ca bancile mama sa-si duca la indeplinire obligatiile asumate in urma procesului de privatizare a bancilor din Romania. Mi se pare inadmisibil ca Romania sa angajeze un credit mult mai mare decat ar trebui sa angajeze in situatia in care bancile romanesti care au fost privatizate si au actionariat majoritar in state ale Uniunii Europene nu-si indeplinesc obligatiile de finantare a economiei romanesti", a aratat seful statului, citat de NewsIn.

Presedintele le-a spus membrilor Guvernului ca va trebui ca atat seful statului, cat si toti deminitarii din minister care au legaturi cu Bruxelles-ul sa-si faca un obiectiv comun in a sustine acest punct de vedere.

De altfel, Basescu a aratat ca in cadrul Consiliului informal care va avea loc la 1 martie la Bruxelles Romania va trebui sa pregateasca un punct de vedere concentrat si sa explice faptul ca Guvernul Romaniei nu ar trebui sa substituie obligatiile bancilor care detin actionariatul majoritar in bancile din Romania.

Noua mari banci internationale, cu expunere pe Europa Centrala si de Est, au facut un apel comun la sfarsitul lunii trecute la Uniunea Europeana si la Banca Centrala Europeana (BCE) pentru extinderea politicilor anti-criza, in vederea atenuarii crizei creditelor din regiune. Bancile care au facut apel la autoritatile europene sunt Raiffeisen si Erste, din Austria, grupurile italiene UniCredit si Intesa Sanpaolo, Societe Generale din Franta, grupul belgian KBC, Bayern Landesbank din Germania, grupul suedez Swedbank si EFG Eurobank din Grecia.

Guvernatorul bancii centrale a Greciei a indemnat recent bancile elene sa nu mai dea credite pe pietele din Europa de Est decat in limita resurselor atrase de subsidiarele locale, de pe respetivele piete. In acelasi timp, fondurile primite de la stat de bancile austriece si cele grecesti nu pot fi folosite decat pentru sustinerea creditarii pe pietele interne, nu si pentru creditarea din alte state.

Guvernatorul Bancii nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, declara, luni, ca un imprumut al Romaniei de la Uniunea Europeana (UE) "nu ar strica", luand in considerare capacitatea Romaniei de a atrage fonduri europene, si a atras atentia, in schimb, ca varianta unui acord stand-by cu Fondul Monetar International (FMI) presupune si costuri de sute de milioane de euro, in conditiile unui comision de neutilizare de 25%.