Inghetarea contributiilor la pilonul II in 2009, o eroare grava

Inghetarea contributiilor la pilonul II in 2009, o eroare gravaEfect minor la buget, dar cu costuri substantiale – astfel caracterizeaza piata de pensii private masura Guvernului de a „ingheta” contributiile la Pilonul II la 2% in 2009. Cei 4,6 milioane de participanti la fondurile de pensii private oblgiatorii sunt marii perdanti ai acestei masuri, consecintele fiind insa mai grave decat atat, considera Mihai Bobocea, secretar general al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

„Aceasta masura afecteaza grav interesele si dreptul de proprietate al 4,6 milioane de participanti, poate reduce pensia lunara a participantilor cu pana la 15% si afecteaza viitorul actualei generatii, lasand-o la mana statului.

Planurile de afaceri ale investitorilor internationali sunt de asemenea afectate – ceea ce dauneaza grav imaginii Romaniei si pietelor financiare, inclusiv Bursei de Valori de la Bucuresti. Fara banii asteptati, fondurile de pensii nu vor putea investi semnificativ in piata de capital, dar nici in titlurile de stat cu maturitati „lungi” – ceea ce aduce pierderi, in final, si bugetului public”, a explicat Bobocea.

Pierderi totale vor fi, conform estimarilor oficialului APAPR, in valoare de 1,07 milioane de euro pe pilonul II pana in 2017, in situatia intarzierii cu un an a calendarului initial de majorare a contributiilor.

„Efectele cele mai grave ale inghetarii contributiilor pe pilonul II consta in faptul ca salariatii de astazi pierd o buna parte din sansa unei pensii decente din sistemul privat, iar Romania pierde increderea investitorilor straini. Dezvoltarea Pilonului II trebuie accelerata si nu franata”, a explicat Bobocea.

Potrivit reprezentantului APAPR, mai exista un factor de ingrijorare: demografia Romaniei este intr-o stare foarte proasta, iar evolutiile asteptate sunt foarte sumbre.”Bugetul public de pensii si-a atins limitele, iar sustenabilitatea sa pe termen mediu si lung tinde la zero. Nevoia de reforma este mai mult decat evidenta”, a subliniat Bobocea.

Plafonarea contributiilor ar putea pune in dificultate si jucatorii mari

Plafonarea contributiilor ar putea pune in dificultate si jucatorii mariInghetarea contributiilor pe piata pensiilor obligatorii la 2% din castigul brut ar putea pune in dificultate si administratorii mai mari de fonduri (este vorba despre administratorii care au 100.000 sau 200.000 de participanti), in contextul in care actionarii acestora ar putea decide ca afacerea nu mai este una cu potential de profit, potrivit Simonei Ditescu, director general al BCR Administrare Fond de Pensii.

"Plafonarea contributiei ii poate determina pe multi actionari sa considere ca este momentul sa iasa din aceasta afacere, pentru ca in Romania nu poti miza pe nimic", a declarat Ditescu.

Sefa BCR Pensii a explicat ca actionarii acestor administratori ”au investit bani in ideea ca dupa o anumita perioada de timp vor obtine profit. Investitorii straini pot considera acum ca investitia in Romania nu mai este atat de profitabila cum au crezut initial".

Potrivit estimarilor APAPR, in situatia intarzierii cu un an a calendarului de majorare a contributiilor, punctul de breakeven al pietei, estimat in prezent in jurul anului 2018, se poate muta cu aproape doi ani mai tarziu, in 2020. Administratorii de fonduri de pensii de pilon II au investit peste 500 de milioane de euro in ultimii doi ani, urmand sa-si recupereze aceste investitii initiale si cheltuielile viitoare intr-un orizont de timp foarte lung – 10-12 ani, din cauza comisioanelor reduse si a celorlalte caracteristici ale pietei.

Ditescu a precizat ca se asteapta ca in acest an consolidarea pe Pilonul II sa continue prin exit-ul unor administratori ai fondurilor mici, cu mai putin de 50.000 de participanti.

Conform legii in vigoare, un fond de pensii trebuie sa aiba cel putin 50.000 de participanti dupa primii trei ani de la data constituirii pentru a putea ramane pe piata.

Pe de alta parte, Ditescu a spus ca administratorii mai mari (peste 100.000 de participanti) isi pot sustine activitatea doar in conditiile in care isi cresc constant numarul de participanti la fond.

De asemenea, potrivit legii, la data de 1 ianuarie a fiecarui an, dupa implementarea sistemului de pensii private obligatorii, cota de contributie la sistemul pensiilor obligatorii ar trebui sa creasca anual cu 0,5%, pana va ajunge la 6% din venitul brut al salariatilor. Anul acesta insa, Guvernul a decis inghetarea cotei la 2%.

2009, anul achizitiilor si fuziunilor fondurilor de pensii?

2009, anul achizitiilor si fuziunilor fondurilor de pensii?Arbitrul pensiilor private analizeaza in prezent doua intentii de fuziune intre fondurile de pensii obligatorii, pe langa cea careia i-a dat deja unda verde preliminara a declarat Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

"Este cunoscut ca s-au manifestat deja primele intentii de fuziuni. Am acceptat o prima intentie de fuziune si sunt cel putin doua in curs de aprobare", a spus Oancea.

El a adaugat ca, incepand din ultimele luni ale lui 2009 si in prima parte a lui 2010, vor fi luate decizii clare in ce priveste accentuarea si accelerarea concurentei intre administratori.

In luna februarie, CSSPP a autorizat, intr-o prima faza, preluarea prin fuziune a fondului de pensii obligatorii (pilonul II) gestionat de Bancpost de catre Interamerican (in prezent, Eureko), aceasta fiind prima etapa in procesul de autorizare definitiva a fuziunii. Eureko a anuntat si intentia de a prelua fondul KD Pensii.

La finele lui septembrie a anului trecut, grupul Banca Comerciala Romana (BCR), care controleaza BCR Administrare Fond de Pensii, a anuntat ca s-a inteles cu actionarii administratorului Omniasig Pensii pentru preluare, insa CSSPP a respins initial aceasta forma a tranzactiei.

AIG vede consolidare pe pilonul II

AIG vede consolidare pe pilonul IIPe de alta parte, Mihai Coca-Cozma, directorul general al AIG Fond de Pensii, a spus ca, pana la adoptarea monedei unice europene, doar opt sau noua fonduri ar putea ramane pe piata pensiilor private obligatorii (pilonul II).

"Piata pensiilor private obligatorii se va consolida in cativa ani si se vor deschide orizonturi mai largi de investitii, odata cu trecerea la moneda europeana. Pe aceasta piata vor ramane opt sau noua administratori care vor face tot ce este mai bun pentru aderenti", a mentionat Cozma.

Emilia Bunea, ING: Criza poate responsabiliza oamenii fata de viitorul lor

Emilia Bunea, ING: Criza poate responsabiliza oamenii fata de viitorul lorUn alt aspect important mentionat de specialistii din industria pensiilor a facut referie la nevoia de protectie si siguranta financiara a aderantilor la sistemul privat de pensii.

Astfel, Emilia Bunea, presedinte ING Fond de Pensii, a mentionat un posibil aspect pozitiv al crizei si anume cresterea responsabilitatii oamenilor fata de viitorul lor, prin dezvoltarea comportamentului de economisire.

Cu toate acestea, o parte semnificativa a consumatorilor ar putea amana procesul de cumparare pe pilonul III, pilonul pensiilor private facultative, din cauza situatiei macroeconomice internationale puternic deteriorata de efectele crizei.

„O diferenta de 5 ani de contributie la pilonul III poate face diferenta de la simplu la dublu in momentul pensionarii”, a tinut sa sublinieze Bunea.
Ea a mai explicat ca la aceasta data doar 3% din populatia eligibila are o pensie facultativa, iar posibilitatea de dezvoltare pe acest segment este mare, mai ales pe fondul introducerii platilor individuale si al cresterii pragului de deductibilitate.

Presedintele ING Fond de Pensii a propus pentru actualul context economic solutia Multifond, ce presupune ca un administrator de pensii private, obligatorii sau facultative sa ofere nu doar unul (cum este in prezent), ci doua sau chiar mai multe fonduri de pensii, cu strategii de investitii si profiluri de risc diferite, care se adreseaza clientilor de diferite varste.

Astfel, un fond de pensii care investeste exclusiv in titluri de stat si alte instrumente cu venit fix sa fie destinat persoanelor foarte apropiate de varsta pensionarii, in timp ce varianta cu risc mediu sa fie dedicata clientilor de varsta medie, care mai au circa 10 ani pana la pensionare.
Fondurile cu grad maxim de risc se vor adresa clientilor tineri, care mai au mult pana la varsta pensionarii, iar investitiile ar urma sa fie facute pe piata de capital numai in actiuni.

Ioan Vreme, Generali: Protectia creste printr-o mai buna informare

Ioan Vreme, Generali: Protectia creste printr-o mai buna informareIoan Vreme, director general in cadrul Generali Fond de Pensii, considera ca aderantii la sistemul de pensii private nu sunt indeajuns de informati inca.

Cu predilectie, tinerii ar trebui instruiti cu privire la drepturile si obligatiile pe care le au in vederea asigurarii unei pensii decente la varsta pensionarii.

Managerul a detaliat ca 87% dintre angajatii nou intrati pe piata muncii sunt distribuiti aleatoriu in cadrul pilonului II, iar restul de 13% aleg in mod predilect un anumit fond de pensii.

Oficialul Generali Fond de Pensii a subliniat ca pe langa mijloacele media si angajatorii joaca un rol important in informarea si instruirea corecta a tinerilor cu privire la sistemul privat de pensii, astfel ca „angajatorii mai au inca multe de facut in acest sens”.