Informarea participantilor, un element esential in functionarea sistemului de pensii
Ioan Vreme (foto) considera ca o informare responsabila a viitorilor participanti la fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) va duce la o mai buna functionare a acestuia. In prezent, 87% dintre tinerii nou angajati sunt distribuiti aleatoriu (fara sa semneze direct actul de aderare) catre fondurile de pensii, potrivit datelor CNPAS si APAPR. "Din punctul de vedere al informarii, problema statului este ca nu poate sa promoveze, pe termen lung, de zeci de ani, un astfel de sistem si atunci este firesc si mai ieftin sa educe angajatorii pentru ca acestia sa aduca in fata angajatilor informatiile necesare. Este de bun-simt ca angajatorii sa-si informeze salariatii privind obligatia, conform legii, de a opta pentru un fond de pensii obligatorii”, a declarat Ioan Vreme.
El a explicat ca pentru statul roman diferenta intre publicitatea continua a sistemului si "educarea" angajatorilor este ca deosebirea dintre a face o actiune masiva, costisitoare si distribuirea acestor costuri "picatura cu picatura”.
"Normal ar fi ca oricine sa aleaga in mod constient, pe baza unor informari exacte. Alaturi de celelalte beneficii, la angajare, in pachetul informational ar trebui sa fie cuprinsa si aceasta informare cu privire la pilonul II”, a spus Vreme.
In ceea ce priveste pilonul III (pensii private facultative), rolul angajatorului este sa decida daca ofera si o pensie facultativa alaturi de celelalte beneficii salariale, prin plata integrala sau partiala a contributiei. Aceasta este o decizie care tine de fiecare companie in parte, fara existenta vreunui factor coercitiv.
"Sunt convins ca la pilonul III informarea este mai buna, pentru ca exista aspectul de stimulent, de a intra intr-o categorie care are acest beneficiu in plus, o pensie facultativa”, a adaugat Vreme.
Lipsa de informare, spune seful Generali Pensii, este cauzata de lipsa de atentie a angajatorului si de dorinta acestuia de a nu influenta tanarul angajat in alegerea unui anumit fond pe pilonul II. Apoi, la "peste 20 de ani”, un tanar este mai putin interesat de pensii, insa nu trebuie scapata din vedere complementaritatea sistemului public de pensii (pilonul I) cu cea a sistemului de pensii private obligatorii (pilonul II).
"Daca un angajator nu a platit 3 luni contributiile la pilonul II, oricine poate trage foarte usor concluzia ca nu a fost facut viramentul nici la pilonul I (al sistemului public de pensii). Atunci ai deja doua argumente sa afli de ce aceste contributii nu au fost platite”, subliniaza oficialul Generali Pensii.
In mod evident, pilonul I si II trebuie legate de pilonul III (pensii private facultative), dar acesta are un aspect mai puternic individual. "Din aceasta cauza insist pe informare”, a specificat Vreme.
Pe de alta parte, este greu ca, in termeni de informare, piata de pensii private sa obtina, in doar un an de la lansarea pilonului II, ce s-a realizat in 20 de ani in cazul asigurarilor, care sunt mai cunoscute in principal prin prisma asigurarilor auto, spune el. Apoi, standardul de viata scazut al romanilor este un prim handicap in procesul de educare financiara.
"Orice fel de informatie coerenta si corecta poate ajuta foarte multi oameni sa inteleaga sistemul”, considera Vreme.
Cum transforma criza sistemul de pensii private
Prima si cea mai grava consecinta a crizei financiare in Romania este, in opinia lui Ioan Vreme, inghetarea contributiilor la pilonul II la 2% fata de 2,5% cum era specificat in calendarul initial al reformei sistemului public de pensii. Aceasta masura afecteaza 4,6 milioane de romani.Un alt efect negativ al crizei este cresterea numarului de conturi goale in cadrul viramentelor lunare catre fondurile de pensii. In septembrie-octombrie 2008, acestea erau in proportie de 22% din numarul total de participanti, insa acum acestea cresc spre 30% lunar, potrivit lui Vreme.
"Mai mult decat de somaj, cresterea numarului de conturi goale este cauzata de faptul ca multi angajatori folosesc creditul fiscal, pe fondul crizei financiare. Au alte prioritati fata de achitarea datoriilor catre bugetul statului si catre bugetul public de pensii. Nu cred ca angajatorii mai respecta in aceeasi masura declararea si plata contributiilor sociale (CAS) pentru angajati ca inainte de declansarea crizei”, afirma Vreme.
El aminteste ca daca nu sunt declarate si platite contributiile la pilonul II, nu se platesc nici la pilonul I, adica mai mult de 4,6 milioane de romani (numarul total de participanti la pilonul II) vor fi afectati de indisciplina fiscala a angajatorilor.
"Inghetarea contributiilor s-a datorat unui deficit bugetar mare, ori daca nu faci nimic sa imbunatatesti colectarea contributiilor nu ai cum sa te astepti ca situatia sa nu fie inrautatita si de indisciplina angajatorilor”, spune Vreme.
Prin aceasta masura de inghetare a contributiilor pe pilonul II au fost economisite la bugetul public de pensii circa 80 de milioane de euro, conform estimarilor APAPR.
Faptul ca anul viitor ar putea sa nu se revina la calendarul initial, constand in dezghetarea contributiilor pe pilonul II, este una dintre cele mai mari ingrijorari ale administratorilor de fonduri de pensii si unul dintre cel mai grave efecte ale crizei in Romania propagate asupra sistemului de pensii autohton, potrivit oficialului Generali Fonduri de Pensii.
"Urmarea grava este ca nestiind perspectivele pe urmatorii cel putin 5 ani risti sa fii usor acuzabil ca nu ai realizat ceea ce ai estimat. Acuzele pot veni de la supraveghetori, participanti si chiar de la actionari. Fara un plan sigur pe 10-15 ani este greu sa mai ceri actionarilor sa mareasca investitia sau sa mai ramana pe aceasta piata”, declara Ioan Vreme.
Acesta este "aspectul neplacut" al unei fluiditati exagerate a cadrului legislativ si a nerespectarii calendarului initial de reformare a sistemului de pensii din Romania, spune acesta.
Riscul unei piete concentrate
In opinia lui Ioan Vreme, pentru o competitie adevarata si care sa avantajeze participantii la fondurile de pensii private din Romania ar trebui sa existe 10 administratori care sa apartina grupurilor financiare din mai multe tari, cu experiente diferite, care sa ofere diversitatea necesara oricarui sistem financiar functional.O prea mare concentrare a pietei (problema ridicata in ultima vreme datorita contextului dificil care ar putea duce la disparititia jucatorilor sau fuzionarea lor cu fonduri mai mari, cu peste 50.000 de participanti) nu ar reprezenta cea mai buna solutie, nu ar fi o competitie adevarata si stimulativa sau in beneficiul aderantilor.
"Exista grupuri financiare care ofera diversitate si garantii, sa nu uitam ca participantul poate sa schimbe fondul la care a aderat, insa sa migreze doar intre «3 usi» este putin avantajos. Faptul ca unele grupuri ar putea renunta la afacerea din Romania nu ar trebui sa fie o decizie facuta din cauza unor modificari legislative, de aceea trebuie respectate legile in vigoare, calendarul initial pentru a face posibile estimarile pe termen lung”, a mai explicat Vreme.
Mai mult decat atat, deciziile politice ar trebui sa demonstreze ca se doreste un sistem de pensii de cel putin trei piloni in Romania, adauga oficialul Generali Pensii.
Tinte si obiective pilonul III
Compania este in faza in care formeaza forta de vanzare, respectiv obtinerea licentelor necesare pentru lansarea pe piata pensiilor private facultative (pilonul III) a fondului "Stabil". "Din perspectiva retelei de vanzare cred ca vom putea avea peste 1.500 de agenti tinand cont ca cei pe care i-am folosit in vanzari pentru pilonul II sunt peste 13.000 de agenti. Chiar daca ne gandim fie si numai la a zecea parte din cei 13.000 tot ajungi la un numar mare de agenti pentru noul fond”, a detaliat Vreme, pentru Wall-Street.
Seful Generali Fond de Pensii a precizat ca se va lucra pe baza de clienti a fondului Aripi (fondul pe care compania il are pe pilonul II).
"Insa trebuie sa completam si cu abordarea angajatorilor, despre care, in conditii de criza, nu stim in ce masura se mai gandesc la beneficii pentru angajati”, a precizat Vreme.
"Investiiile facute prin noul fond vor fi mai ponderate, mai conservatoare decat pe pilonul II. Va fi un profil de risc moderat, de fapt intreaga piata incearca sa foloseasca ceea ce are acum randament bun cat si stabilitatea necesara”, a completat Ioan Vreme.
In privinta portofoliului investitional pe pilonul II, prin fondul "Aripi” compania investeste in instrumente financiare cu grad scazut de risc. Astfel, 53,44% din active sunt investite in titluri de stat, 12,41% in depozite bancare si 29,61% in obligatiuni corporative, numai 4,09% in obligatiuni municipale si 0,44% in actiuni, instrumentele cu riscul cel mai crescut in actualul context finaciar-economic.
"Deocamdata nu avem nevoie de investitii, avem resursele financiare ca sa pornim activitatea si sa functionam 2 ani fara probleme, insa grupul este pregatit sa injecteze capital cand este necesar din punct de vedere operational sau din perspectiva limitei legale”, a mai declarat Vreme.
Pentru pilonul III, compania a investit 18 milioane de lei, insemnand peste 1,5 milioane de euro capitalul minim necesar pentru functionarea pe aceasta piata.
"Ne propunem ca in 3 ani sa atingem aceeasi cota de piata ca si la pilonul II, adica 10%. Ceea ce insemna ca va trebui sa crestem mai rapid decat piata pentru a recupera decalajul fata de celelalte fonduri”, a estimat Vreme.
Pe pilonul II prin fondul "Aripi”, singurul pe care activeza deocamdata compania Generali Fond de Pensii, are 386.225 partcipanti si administreaza active in valoare de 86, 2 milioane de lei, ocupanad astfel locul trei in sistem dupa active si numarul de participanti.
Compania Generali Fond de Pensii este parte a Generali PPF Holding, grup cu prezenta mondiala ce administreaza active in valoare de 10 miliarde de euro.
