Impactul psihologic, primul efect al imprumutului FMI-UE

„Pe vremea boom-ului economic, guvernul nu intervenea in economia reala, iar acum, cand am fost loviti de acest tsunami financiar, trebuia gasita o solutie foarte rapida de refacere a finantarii, ce a venit prin imprumutul acordat de FMI si UE. In acelasi timp, pentru a evita recesiunea, banii trebuie folositi in mod inteligent si sa se lanseze proiecte mari de infrastructura prin parteneriate public-privat si licitatii rapide. De la guvern asteptam ledearship, iar acum in timp de criza este nevoie de acest ingredient mai mult ca oricand”, a declarat Limpede.

In primul rand, efectul imprumutului FMI-UE are o dimensiune psihologica si abia apoi o influenta financiara, crede Limpede, care spune ca imprumutul mai are efectul pozitiv de a debloca mecanismele financiare din tara.

„Existau voci care spuneau ca putem face fata crizei economice si fara acest imprumut si, intr-adevar, deficitul de cont curent, cum a scazut peste iarna, intareste aceasta opinie. Nu sunt un critic al imprumutului pentru ca economia reala s-a blocat, mai ales din prisma bancilor, care dupa socul Lehman Brothers au incetat efectiv creditarea in cautare de alte criterii de reevaluare a riscului”, a explicat Limpede.

In opinia sa, principalul factor care a dus la blocajul economiei reale a fost guvernul, care a lasat plati restante catre constructori, dar si catre alti furnizori. Statul a lasat facturi neplatite vreme de 6 pana la 9 luni, in timp ce intr-un astfel de context macroeconomic afectat de criza, administratia trebuie sa vina cu politici de stimulare a cererii agregate, concomitent cu scaderea cererii private. Astfel, statul trebuie sa aduca in economie proiectele mari de infrastructura, crede Limpede.

„Statul a devenit nociv prin incompetenta, blocand platile catre economia reala, platile bugetare datorate, fapt ce a creat la randul sau haos si panica”, a comentat Radu Limpede.

„Apoi, de cateva luni de zile, statul este cel mai mare creditor si plateste dobanzi destul de mari, ceea ce reprezinta o concurenta neloiala pentru sectorul privat, mai ales pentru ca statul are risc minim si plateste dobanzi bune. Aceast tip de concurenta este un alt factor nociv in economia autohtona, pe langa blocajul financiar”, a mai detaliat Limpede.

In aceste conditii, imprumutul era obligatoriu, spune Limpede, (20 de miliarde de euro, care vor veni in transe de 2 ani), insa nu banii in sine ne vor salva, ci constiinta oamenilor de afaceri ca lichiditatile intra in piata, iar BNR-ul poate sa apere moneda nationala si de aici se poate crea si un efect financiar.

BNR-ul, avand acesti bani intrati in rezerva valutara, poate elibera din rezervele minime obligatorii (RMO) ale bancilor. Banca centrala a schimbat deja baza de calcul pentru RMO in valuta, eliberand rezervele in valuta pentru liniile de finantare mai mari de doi ani.

„Acum se asteapta si pentru liniile de finantare pe termen scurt o relaxare a regulilor privind RMO si pentru cele in lei, iar din acest punct bancile ar putea relua creditarea catre economia reala. Chiar cred ca guvernatorul a avut dreptate cand a spus ca putem incheia anul si fara recesiune. Din pacate, trimestrul intai a adus un puternic minus in PIB, care trebuie recuperat, apoi daca se vine cu discutia despre salarii, pensii marite si tichete de vacanta in locul unor investitii masive, atunci vom avea recesiune”, a mai detaliat Limpede, referitor la situatia economiei romanesti in 2009.