Sistemul multifond, alternativa garantarii unui indicator greu gestionabil

Sistemul multifond, alternativa garantarii unui indicator greu gestionabilPentru consolidarea sistemului de pensii private este important, in opinia lui Oancea, sa avem o legislatie stabila, predictibila cel putin la nivel de principii, daca nu la nivel de detaliu, pentru ca din punct de vedere strict tehnic pot aparea modificari ulterioare necesare.

„La nivel de principii ma refer, la nivelul garantiilor fondurilor de pensii, pentru ca o astfel de modificare pe care noi ar trebui sa o punem in aplicare ar genera schimbari de arhitectura a legii de baza si a sistemului, dar si costuri suplimentare pe care ar trebui sa le gestionam.
Daca avem lucrurile foarte clare stim ce avem de facut”, a detaliat presedintele CSSPP.

O alternativa adusa de Comisie la propunerea de garantare a randamentelor cu inflatia este sistemul multifond.

„Sistemul multifond este o alternativa viabila la cerinta de garantare a unui indicator (inflatia n.r.) care nu poate fi gestionat, previzionat si presupune si costuri suplimentare”, a detaliat Oancea.

„Venim cu lucruri care vedem ca au functionat in alte tari, Slovacia, de exemplu (iar acest model se pregatesc sa-l aplice si state ca Polonia, Cehia si Bulgaria). Noi am anuntat acest proiect, ceilalti actori din piata urmeaza sa-si spuna ulterior parerera daca se mai pot aduce imbunatatiri, iar noi, cei de la Comisie, suntem deschisi pentru discutii”, a mai spus Oancea.

Astfel, orice participant de la Pilonul II de pensii private obligatorii va putea opta, in functie de varsta, sa contribuie la unul dintre cele 3 fonduri cu profiluri diferite de risc (minim, mediu sau ridicat) ale aceluiasi administrator.

Proiectul urmeaza sa fie asumat de Ministerul Muncii si sa fie terminat pana la sfarsitul acestui an, sa parcurga etapele de aprobare in Parlament si practic sa fie aplicabil de la 1 ianuarie 2011, pentru ca, spune seful CSSPP, mai devreme acest lucru nu este posibil, fiind necesar ca fiecare administrator sa infiinteze alte doua fonduri noi pe langa cel deja existent.

Apoi, este necesara evaluarea participantilor in functie de varsta si repartizarea acestora in interiorul aceleiasi companii de pensii, la fondul cu profilul de risc adecvat varstei.

In acelasi timp, este necesara lansarea sistemului multifond inclusiv printr-o campanie de educare a participantilor la sistem, spune Oancea.
„Cred ca s-au facut pasi importanti in ultimii 2 ani, noi vom adopta in perioada urmatoare, pe etape, strategii prin care sa incercam sa ajungem la participanti prin informatii suplimentare, pe langa cele pe care le dau administratorii despre conturile personale, sa venim sa explicam cum functioneaza sistemul, care sa duca la intelegerea riscurilor si arhitecturii modelului multipilon si care, finalmente, sa creasca increderea in sistem”, a detaliat Oancea.

Initiativa de informare va fi dificil de realizat, in opinia sa, din cauza lipsei de fonduri, in contextul crizei financiare mondiale si perioadei mici de timp de cand CSSPP este activa, insa Oancea ramane increzator ca prin explicatiile si discutiile care vor fi generate oamenii vor ajunge sa inteleaga sistemul din ce in ce mai mult, odata cu trecerea timpului.

„Este importanta aici si pregatirea agentilor de marketing, si un proiect pe care il vom putea accesa prin fonduri din afara. Este un proiect mai vechi care consta in infiintarea unui institut de pregatire si evaluare profesionala in domeniul pensiilor private (evaluare care sa se faca o data sau la 2-3 ani) si sa se faca pe fiecare domeniu, astfel incat sa fie mereu o persoana avizata care merge in fata participantului”, a subliniat Oancea.

Propunerea garantiei peste inflatie a randamentelor, confuzie in principii

CSSPP vrea sa faca o dezbatere pe tema dezvoltarii in ansamblu a sistemului de pensii cu specialistii din toate zonele, unde sa se discute totodata dezavantajele si eventualele avantaje ale propunerii sindicatelor de garantare a pensiilor peste nivelul inflatiei.

„Este o idee generoasa - si eu as dori sa mi se garanteze multe lucruri, dar statul nu poate garanta un nivel de pensie, ci statul garanteaza ca ai o pensie. Eu sunt neincrezator ca nivelul de 45% poate fi sustinut pe termen lung. Se poate trece in lege garantarea pensiilor peste inflatie, dar ar fi pacat pentru ca ar afecta functionarea sistemului, in general, si eficienta lui”, explica Oancea.

Mai mult decat atat, a precizat presedintele CSSPP, „trebuie sa constatam ca aceasta garantie nu exista in niciun sistem din lume”.

„Apoi, se face confuzie intre principii si intre sisteme. Sistemul din Romania este unul bazat pe conturi individuale si contributii definite (defined contributions) si tipul de garantie care se solicita este o garantie pentru genul de sistem cu beneficii definite (defined benefit), aferent vechilor sisteme de pensii ocupationale larg raspandite in SUA, Europa de Vest ai Asia”, declara Oancea.

Propunerea infiintarii unui al patrulea pilon

Propunerea infiintarii unui al patrulea pilon„Am lansat ideea pilonului patru, de pensii ocupationale, si ma bucur ca ideea a fost preluata in discutiile de principiu pe legea pensiilor, pentru ca aceasta idee poate capata aplicabilitate, astfel incat patronatele si sindicatele sa aiba un rol major intr-un sistem de pensii complementar, cu pensii pe baza de negocieri intre sindicate si patronate, nu reglementate ca in cazul pensiilor actuale pilonul II, conturi individuale (defined contributions)”, spune Oancea.

El afirma ca pilonul IV ar da o libertate mai mare intre patronate si sindicate, respectiv salariati in stabilirea conditiilor de administrare si finantare.

Pilonul IV, parte a legii unice de pensionare, ar putea fi, in opinia lui Oancea, chiar o alternativa la legile speciale, prin ideea de a se introduce toti contribuabilii in sistemul public de pensii (inclusiv cei care acum primesc pensii speciale si nu contribuie la sistem n.r.), iar pentru pensii suplimentare, categoriile „speciale” de azi sa poata cotiza in plus.

„Astfel, toata lumea contribuie la fel si primeste de la sistemul public o pensie in functie de cat a contribuit, unde angajatorul - fie el privat sau public - negociaza cu sindicatele o pensie ocupationala si stabilesc cine este finantatorul schemei de pensii. Poate exista un sistem suplimentar de pensii, avem pilonul II si III, si se poate face si un pilon IV pe conturi colective, pensii ocupationale”, detaliaza seful CSSPP.

Mai este insa vorba de pensii suplimentare, ocupationale, daca noua lege va pastra practic beneficiile prin oferirea unei pensii ocupationale de stat? „E adevarat, dar institutia primeste un buget de la stat care este o suma alocata in urma negocierilor cu sindicatele, nu oricat si oricum, ci cat permite si daca permite bugetul. Schema poate sa nu fie obligatorie, putand participa doar salariatul”, explica Oancea.

Sunt multe aspecte de discutat privind infiintarea unui al patrulea pilon suplimentar, dar aceasta ar fi solutia pentru toate categoriile profesionale prin implicarea sindicatelor, patronatelor si sectorului privat.

„Eu asa vad acest sistem: parteneriat public-privat. Statul a gasit niste companii private care s-au specializat in administrarea investitiilor, unde acum lipsesc din ecuatie sindicatele si cred ca aceasta este o mare parte din nemultumire. Ele trebuie sa fie implicate protejandu-i pe oameni, prin a le explica functionarea sistemului, nu prin a-i intoarce importiva acestuia, ori prin pensiile ocupationale, diferite de Pilonul II actual, ar fi obligatia lor sa faca asta, sindicatele ar fi cele care si-ar asuma in numele angajatilor niste responsabilitati”, subliniaza Oancea.

Anul viitor vom avea un nivel al contributiilor de 2,5% pe pilonul II

„Anul viitor vom avea un nivel de 2,5% pe pilonul II, urmand ca in primul an de crestere economica aceasta cota de 0,5%, care nu s-a oferit in 2009, sa fie recuperata astfel incat sa se pastreze calendarul initial, in sensul de a se ajunge pana in 2016 la un nivel al contributiilor de 6%, asa cum a fost prevazut de lege”, spune Oancea.

Seful CSSPP a tinut sa precizeze ca acestea sunt angajamentele guvernului si acesta este programul asumat.

„Probabil, pentru a se clarifica discutia privind nivelul contributiei daca pentru 2010 va fi de 2,5% se va emite tot o ordonanta de urgenta, care sa spuna ca va fi acest nivel si nu 3% (este putin probabil ca 2010 sa fie acel an de crestere economica care sa permita cresterea cu 1% si nu cu 0,5% a nivelului contributiilor pe pilonul II). Nu cred ca ne putem face iluzii ca nivelul contributiilor va fi 3% anul viitor”, a adaugat Oancea.

Ce pericole ar putea aduce viitorul pentru pensiile private?

Ce pericole ar putea aduce viitorul pentru pensiile private?Singurul pericol pentru sistemul de pensii privat este, potrivit presedintelui CSSPP, faptul ca sistemul per total nu a ajuns la un volum suficient de active, la o masa critica [...] care sa permita o mai mare diversificare a investitiilor si sa faca fondurile de pensii sa fie privite cu o mai mare importanta in arhitectura financiara a tarii.

„Daca fondurile de pensii aveau cateva miliarde de euro in administrare, ele ar fi fost principalii investitori institutionali cumparatori de titluri de stat in locul bancilor, in aceasta perioada dificila. Altfel, 20-25 de milioane de euro pe luna inseamna foarte putin pentru ca fondurile sa aiba o alta pondere si importanta in sistemul financiar”, a precizat Oancea, insa acest lucru provine tot din nivelul redus al contributiilor.

Apoi, exista riscul de a nu putea promova modificarile legislative dorite pana la finalul anului, de a nu se finaliza aceste proiecte in derulare.
„Dorim ca pana la finalul anului sa avem o lege aprobata de Parlament in ceea ce priveste fondul de garantare, astfel ca administratorii sa il poata infiinta pentru a oferi incredere suplimentara in sistem si ne uitam spre 2010, cand ar trebui sa capete concretete o lege privind organizarea si functionarea sistemului de plata a pensiilor, pentru ca la nivel legislativ ea vine sa inchida cercul, sa defineasca arhitectura legislativa la nivel primar a sistemului pensiilor private”, spune Oancea.

El mentioneaza ca este dificil sa expui sistemul in perioada de acumulare fara sa prezinti si cum va fi facuta plata pensiilor – de unde si cauzele ingrijorarilor sau neincrederii in sistem, care persista in unele cercuri.

„Raman optimist in ceea ce priveste dezvoltarea sistemului de pensii in Romania, iar anii care vor urma vor consolida increderea in acest sistem. Spun asta pentru ca sunt in sistem de la inceput si pot observa evolutia. Peste 3-4 ani, cand activele in administrare per total sistem vor depasi miliarde de euro, in conditiile in care vom avea si o piata financiara mai dinamica, fondurile de pensii vor deveni actori institutionali foarte importanti”, a concluzionat Oancea.