Evaluarea economiei gri
Principalul factor care ajuta mentinerea la un nivel ridicat a economiei gri este in special plata efectuata cash, tranzactiile in numerar fiind imposibil de urmarit, anonime si facilitand in acelasi timp subraportarea B2B/B2C (Business to Business/Business to Consumer.De altfel, una dintre concluziile unui studiu publicat de compana de consultanta AT Kearney ca economia subterana a devenit un fenomen in masa, economia gri fiind una bazata pe cash.
Un rol important in diminuarea economiei subterane il joaca si statul roman, apreciaza Catalin Cretu, director general pentru Romania in cadrul Visa Europe. „Nerecompensarea comportamentelor pozitive si pedepsirea celor negative prin amenzi contraventionale adecvate duce la cresterea economiei subterane”, a declarat Catalin Cretu (foto), in cadrul unei conferinte organizata de Ziarul Financiar in parteneriat cu Visa Europe.
Bancile, sistemele de plati si autoritatile publice trebuie sa treaca la actiune, se apreciaza in studiu. Astfel, trebuie abordate cateva provocari pentru a promova includerea populatiei in sistemul bancar si inlocuirea tranzactiilor in numerar. 50% dintre romani nu sunt inclusi in sistemul bancar, in timp ce 23% primesc inca salariile in numerar, procentul fiind cel mai ridicat din UE.
Apoi, masurile actuale privind munca nedeclarata nu sunt obiective, exista insa si alte masuri care pot viza in special subraportarea vanzarilor B2B/B2C.
In Romania, sunt cativa factori care duc la avansul economiei gri. Acestia se refera la nivelul ridicat al contributiilor sociale pe care trebuie sa le plateasca angajatorul si angajatul, cadrul legal complex si instabil care ingreuneaza plata taxelor, angajari la negru din cauza ratei ridicate a somajului in perioada de tranzitie si acum, in contextul crizei financiare mondiale, mentinerea agriculturii de subzistenta.
Alti factori sunt numarul mare de IMM-uri implicate in economia subterana, cultura neconformarii si lipsa de incredere in serviciile publice, dar si perceptia privind performanta slaba a institutiilor publice, potrivit studiului.
„Foarte multi oameni nu doresc sa fie parte a economiei gri, insa conditiile sociale si economice ii determina sa faca acest lucru; a venit momentul sa facem ceva in acest sens”, a declarat Andreas Pratz, reprezentant AT Kearney.
Efectele negative ale economiei subterane sunt veniturile pierdute pentru sistemele de asigurari sociale, impozite pe venit pierdute, o concurenta inegala deoarece economia reala nu poate fi la fel de necostisitoare ca economia subterana, comportamentul de pasager clandestin, care profita de facilitatile oferite de stat fara a palti si, nu in ultimul rand, lipsa sigurantei in cazul celor care lucreaza in economia subterana, cu potential impact negativ asupra incluziunii sociale.
Pe de alta parte, economia gri are si unele efecte pozitive, cum ar fi oferirea de locuri de munca suplimentare, pe care o economie in tranzitie nu le poate oferi.
Cel mai important efect pozitiv insa este acela ca banii obtinuti in economia subterana sunt folositi pentru consum, cheltuiti in economia reala, care are astfel de castigat.
Pierderi de 7 mld. euro la contributiile sociale
Pierderile la nivelul contributiilor la asigurarile sociale se ridica in Romania la aproximativ 7 miliarde de euro anual, iar cea mai mare parte a economiei gri provine din sectorul productiei, se mai mentioneaza in studiul citat.Din cauza economiei subterane, pierderile la nivelul taxei pe valoarea adaugata (TVA) se ridica la aproape 3,5 miliarde de euro, iar cele din impozitele pe munca si din contributiile sociale, la 16,4 miliarde de euro.
Segmentul productiei, care a contribuit anul trecut la Produsul Intern Brut (PIB) cu 33,4 miliarde euro, determina o economie gri in valoare de 14 miliarde de euro, in conditiile in care 75% reprezinta munca nedeclarata, iar 25% - subraportare a vanzarilor, potrivit studiului.
Pe locul 2 se afla comertul, cu o economie subterana de 6,1 miliarde de euro, 10% provenind din munca nedeclarata si 90% din subraportarea vanzarilor.
Locul trei in economia gri il ocupa constructiile, urmate de trasport si comunicatii, respectiv de imobiliare si inchirieri, fiecare din cele trei sectoare determinand economii subterane intre 3 si 4 miliarde de euro.
Produsul Intern Brut al Romaniei s-a ridicat, in 2008, la 503,96 miliarde de lei sau 136,8 miliarde de euro.
Locul 5 in Europa ca pondere in PIB a economiei gri
Dupa ponderea in PIB a economiei subterane, care a fost de 33% anul trecut, Romania a ocupat locul 5 in Europa, conform studiului mai sus mentionat, iar pe primele locuri s-au situat Bulgaria (36%), Letonia (36%), Estonia si Croatia (35%), arata un studiu AT Kearney."Platile electronice pot da rezultate tangibile. Conform studiului nostru, sistemele de plata pot reduce cu 10-15% economia subterana din Romania, reprezentand o suma de 5,7 miliarde euro", a explicat Cretu.
Potrivit studiului AT Kearney, in conditiile in care PIB-ul Romaniei s-a situat la 139 miliarde de euro, 46 miliarde de euro au reprezentat economia subterana in 2008, in conditiile in care in Bulgaria, la un PIB de 34 miliarde de euro, 12 miliarde de euro au fost economie gri (36%).
Pe de alta parte, cea mai mica pondere in Europa s-a inregistrat in Austria si Elvetia, unde economia subterana reprezinta 8%.
La nivelul Uniunii Europene, economia subterana reprezenta 16% din PIB in 2008, respectiv 2.100 miliarde euro, se mentioneaza in studiul A.T. Kearney.
Raportul a fost realizat la nivelul UE, cu exceptia Ciprului, Luxemburgului si a Maltei, incluzand totodata date din Norvegia, Elvetia si tarile candidate la UE.
Cele 5 masuri pentru reducerea economiei subterane
La aceste probleme, atat pe baza studiului, cat si din discutiile purtate cu bancile partenere, Visa Europe a propus cinci solutii menite sa diminueze pierderile provocate de economia gri. Masurile vizeaza reducerea economiei subterane prin intermediul sistemelor de plata electronice, mentioneaza Cretu.Astfel, printre masurile propuse se numara platile care depasesc un anumit nivel catre persoanele cu profesii liberale sa se faca prin plata electronica, luand ca exemplu Italia, urmand sa discute nivelul limita cu Ministerul de Finante.
O alta masura este imbunatatirea si asigurarea aplicari Legii numarul 250/2003, care prevede ca toti comerciantii cu cifre de afaceri de peste 100.000 de euro trebuie sa accepte plata cu cardul, iar Visa si bancile membre propun ajustarea limitei la 300.000 lei.
In acelasi timp, directorul Visa propune reducerea taxei pe valoare adaugata (TVA) la plata cu cardul pentru o perioada determinata de timp (1-2 ani).
"Daca este implementata selectiv, in ariile care inregistreaza procente semnificativ scazute ale tranzactiilor raportate, poate stimula consumul si cresterea economica, urmand exemplul Columbiei, Argentinei sau Coreei de Sud", se arata in prezentarea Visa.
O alta propunere este modificarea legislatiei prezente pentru a permite trimiterea tichetelor de masa de cadouri, de bonus, sau de vacanta, in varianta de carduri pre-paid pentru a elimina piata neagra a tichetelor, precum si pentru a dezvolta platile online prin card a impozitelor locale si centrale, dezvoltate in zece mari orase din Romania, conform modelului aplicat in Baia Mare.
„In cazul tichetelor de masa, vacanta etc. nu vrem sa schimbam o hartie cu alta, de aceea este necesara incurajarea efectuarii platilor cu cardul”, detaliaza Cretu.
Alte masuri in Europa si Romania
In tara au fost deja luate cateva masuri care au dus la imbunatatirea acestei situatii referitoare la eoconomia gri, insa studiul vorbeste si de solutiile adoptate de alte state, solutii de succes in Europa si in lume.Astfel, la noi au fost reduse contributiile la asigurarile sociale. Prima reducere a avut loc in 2002-2004 – si continua. In ultimii ani, reducerea totala a fost de aproximativ 10%.
Au fost intensificate controalele si sanctiunile de catre Inspectoratul Muncii.
Impozitului pe venit a fost inlocuit cu cota unica de impozitare de 16%, de la cote de impozitare maxime de 40% si 25% pentru persoane fizice, respectiv persoane juridice. „Masura a fost considerata un succes de catre autoritatile nationale, menita sa incurajeze transformarea activitatilor neoficiale in activitati oficiale, precum si cresterea economica”, spune studiul AT Kearney.
Apoi, pentru a ajuta, incuraja si sprijini la efectuarea platii electronic, care la randul ei conduce spre scaderea economiei gri, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale va lansa saptamana viitoare ERomania, program menit sa conduca spre efectuarea platii impozitelor si taxelor cu cardul, dupa cum a mentionat reprezentantul ministerului prezent la eveniment.
Masuri luate pentru a diminua economia gri au fost luate si implementate cu success si in Germania, unde o contributie pozitiva au avut-o intrarea in legalitate a slujbelor ES (mini-slujbe). In Italia a ajutat inchiderea temporara a magazinelor pentru venituri nedeclarate, dar si amenzile suplimentare au avut o contributie decisiva. „Aplicarea legii, alaturi de alte masuri, a generat un aport suplimentar de 7,8 miliarde de euro sub forma de impozite, in 2007”, exemplifica studiul.
In Spania, reforma fiscala, Legea 35/2006, a adus o schimbare semnificativa in bine in ceea ce priveste economia gri. Legea vizeaza simplificarea sistemului de impozitare si reducerea poverii fiscale a tarii la nivelul impozitelor pentru persoane fizice si juridice. Se preconizeaza, in studiu, ca impozitele mai scazute si aplicate in mod transparent vor avea o contributie importanta la reducerea dimensiunii economiei subterane a tarii.
Sistemele de plati au inca un rol limitat in cadrul masurilor privind economia subterana in Europa, spre deosebire de situatia mondiala, spune studiul. Platile efectuate electronic si mai ales cardurile cu chip vor juca un rol din ce in ce mai important, potrivit lui Robert Kajic, International Business Development Director Austria Card.
La nivel global, unele tari au luat deja masuri de succes. Astfel, in Mexic au fost alocate fonduri pentru terminale in vederea subventionarii Pos-urilor pentru micii comercianti. Columbia si Argentina au efectuat reduceri de TVA pentru achizitiile platite cu cardul la comercianti, iar in Coreea de Sud ajutoarele si stimulentele acordate de stat sunt facute pe card.
De asemenea, in Italia sunt facilitate fiscal chioscurile care accepta platile elctronice POS (motive de securitate), iar platile catre cei cu profesii liberale care depasesc un anumit prag se fac prin metode de plata electronica.
