-
Raiffeisen postează anunțuri de angajare în Rusia, chiar dacă anunțau exit-ul
-
Băncile europene se plâng de legislația excesivă: a devenit "copleşitoare"
-
Salt Bank: Mesajele din online că mai sunt locuri de fondator sunt false
-
Salt Bank vs. Revolut: Cum arată ofertele celor două bănci puse față în față
-
Andrea Orcel, șeful UniCredit, votat pentru încă un mandat de trei ani
-
Raport: Economia României ar putea creşte cu 2,7% în 2024 şi cu 1,9% în 2025
Evaluarea economiei gri
Principalul factor care ajuta mentinerea la un nivel ridicat a economiei gri este in special plata efectuata cash, tranzactiile in numerar fiind imposibil de urmarit, anonime si facilitand in acelasi timp subraportarea B2B/B2C (Business to Business/Business to Consumer.
De altfel, una dintre concluziile unui studiu publicat de compana de consultanta AT Kearney ca economia subterana a devenit un fenomen in masa, economia gri fiind una bazata pe cash.
Un rol important in diminuarea economiei subterane il joaca si statul roman, apreciaza Catalin Cretu, director general pentru Romania in cadrul Visa Europe. „Nerecompensarea comportamentelor pozitive si pedepsirea celor negative prin amenzi contraventionale adecvate duce la cresterea economiei subterane”, a declarat Catalin Cretu (foto), in cadrul unei conferinte organizata de Ziarul Financiar in parteneriat cu Visa Europe.
Bancile, sistemele de plati si autoritatile publice trebuie sa treaca la actiune, se apreciaza in studiu. Astfel, trebuie abordate cateva provocari pentru a promova includerea populatiei in sistemul bancar si inlocuirea tranzactiilor in numerar. 50% dintre romani nu sunt inclusi in sistemul bancar, in timp ce 23% primesc inca salariile in numerar, procentul fiind cel mai ridicat din UE.
Apoi, masurile actuale privind munca nedeclarata nu sunt obiective, exista insa si alte masuri care pot viza in special subraportarea vanzarilor B2B/B2C.
In Romania, sunt cativa factori care duc la avansul economiei gri. Acestia se refera la nivelul ridicat al contributiilor sociale pe care trebuie sa le plateasca angajatorul si angajatul, cadrul legal complex si instabil care ingreuneaza plata taxelor, angajari la negru din cauza ratei ridicate a somajului in perioada de tranzitie si acum, in contextul crizei financiare mondiale, mentinerea agriculturii de subzistenta.
Alti factori sunt numarul mare de IMM-uri implicate in economia subterana, cultura neconformarii si lipsa de incredere in serviciile publice, dar si perceptia privind performanta slaba a institutiilor publice, potrivit studiului.
„Foarte multi oameni nu doresc sa fie parte a economiei gri, insa conditiile sociale si economice ii determina sa faca acest lucru; a venit momentul sa facem ceva in acest sens”, a declarat Andreas Pratz, reprezentant AT Kearney.
Efectele negative ale economiei subterane sunt veniturile pierdute pentru sistemele de asigurari sociale, impozite pe venit pierdute, o concurenta inegala deoarece economia reala nu poate fi la fel de necostisitoare ca economia subterana, comportamentul de pasager clandestin, care profita de facilitatile oferite de stat fara a palti si, nu in ultimul rand, lipsa sigurantei in cazul celor care lucreaza in economia subterana, cu potential impact negativ asupra incluziunii sociale.
Pe de alta parte, economia gri are si unele efecte pozitive, cum ar fi oferirea de locuri de munca suplimentare, pe care o economie in tranzitie nu le poate oferi.
Cel mai important efect pozitiv insa este acela ca banii obtinuti in economia subterana sunt folositi pentru consum, cheltuiti in economia reala, care are astfel de castigat.
De altfel, una dintre concluziile unui studiu publicat de compana de consultanta AT Kearney ca economia subterana a devenit un fenomen in masa, economia gri fiind una bazata pe cash.
Un rol important in diminuarea economiei subterane il joaca si statul roman, apreciaza Catalin Cretu, director general pentru Romania in cadrul Visa Europe. „Nerecompensarea comportamentelor pozitive si pedepsirea celor negative prin amenzi contraventionale adecvate duce la cresterea economiei subterane”, a declarat Catalin Cretu (foto), in cadrul unei conferinte organizata de Ziarul Financiar in parteneriat cu Visa Europe.
Bancile, sistemele de plati si autoritatile publice trebuie sa treaca la actiune, se apreciaza in studiu. Astfel, trebuie abordate cateva provocari pentru a promova includerea populatiei in sistemul bancar si inlocuirea tranzactiilor in numerar. 50% dintre romani nu sunt inclusi in sistemul bancar, in timp ce 23% primesc inca salariile in numerar, procentul fiind cel mai ridicat din UE.
Apoi, masurile actuale privind munca nedeclarata nu sunt obiective, exista insa si alte masuri care pot viza in special subraportarea vanzarilor B2B/B2C.
In Romania, sunt cativa factori care duc la avansul economiei gri. Acestia se refera la nivelul ridicat al contributiilor sociale pe care trebuie sa le plateasca angajatorul si angajatul, cadrul legal complex si instabil care ingreuneaza plata taxelor, angajari la negru din cauza ratei ridicate a somajului in perioada de tranzitie si acum, in contextul crizei financiare mondiale, mentinerea agriculturii de subzistenta.
Alti factori sunt numarul mare de IMM-uri implicate in economia subterana, cultura neconformarii si lipsa de incredere in serviciile publice, dar si perceptia privind performanta slaba a institutiilor publice, potrivit studiului.
„Foarte multi oameni nu doresc sa fie parte a economiei gri, insa conditiile sociale si economice ii determina sa faca acest lucru; a venit momentul sa facem ceva in acest sens”, a declarat Andreas Pratz, reprezentant AT Kearney.
Efectele negative ale economiei subterane sunt veniturile pierdute pentru sistemele de asigurari sociale, impozite pe venit pierdute, o concurenta inegala deoarece economia reala nu poate fi la fel de necostisitoare ca economia subterana, comportamentul de pasager clandestin, care profita de facilitatile oferite de stat fara a palti si, nu in ultimul rand, lipsa sigurantei in cazul celor care lucreaza in economia subterana, cu potential impact negativ asupra incluziunii sociale.
Pe de alta parte, economia gri are si unele efecte pozitive, cum ar fi oferirea de locuri de munca suplimentare, pe care o economie in tranzitie nu le poate oferi.
Cel mai important efect pozitiv insa este acela ca banii obtinuti in economia subterana sunt folositi pentru consum, cheltuiti in economia reala, care are astfel de castigat.