Primele impresii si influentele asupra prezentului
Primul contact cu sistemul de pensii private din Romania a fost pentru Besim Jawad (foto), general manager Eureko Pensii, in septembrie 2007. “Erau multe de facut la acea data, dar mergea intr-o directie buna, investindu-se totodata multi bani. Astazi, daca ne uitam la sistem, ajungem la concluzia ca functioneaza, lucru de care nimeni nu putea fi sigur atunci, cum nu era clar nici ca va avea succes”, subliniaza Jawad.
O parte a primelor impresii pe care Phil Jones, general manager Aviva Pensii, si le-a format in august 2007, cand a luat pentru prima data contact cu piata romaneasca a pensiilor private, nu s-au schimbat nici acum. “Asistam in continuare la schimbari ale reglementarilor legislative si, din nefericire, unele nu foarte profitabile pentru participantii la fondurile de pensii private. Ma refer la amanarea cresterii nivelului contributiilor, fata de cum s-a stabilit initial. Speram sa constatam ca aceasta a fost doar o masura pe termen (foarte) scurt si ca vom reveni curand la calendarul stabilit initial, explica Jones.
In primul interviu acordat presei romanesti, Fabien Lecoq, general manager BRD Pensii, care a venit in Romania in iunie 2007, exact inainte de startul pilonului II al pensiilor private obligatorii, detaliaza, pentru Wall-Street, ca prima impresie a fost legata de concurenta acerba dintre administratori, precum si de importanta care se dadea sistemului si asteptarilor formate fata de acesta. “La acea data, Romania, atat la televizor, cat si pe strazi, era impregnata cu reclamele administratorilor, care se pregateau pentru perioada de aderare initiala a participantilor, adica startul sistemului”, isi aminteste Lecoq.
Cand vine vorba de o descriere a sistemului de pensii, lui Lecoq nu-i scapa din vedere cat de tanar este sistemul autohton si cate schimbari mai sunt necesare pentru a atinge etapa maturitatii. “Sistemul de pensii private din Romania este foarte tanar si a inceput cu doar cateva luni inaintea unei importante crize financiare de talie mondiala, dar daca privesti situatia de astazi, este una pozitiva: toate fondurile au performante bune”, declara Lecoq.
Desigur, adauga seful BRD Pensii, ca exista numeroase efecte ale crizei (cresterea numarului de conturi nealimentate cu contributii, scaderea atractivitatii Pilonului III, inghetarea nivelului contributiei la 2% in 2009 pe Pilonul II), dar nu are nici cel mai mic dubiu ca sistemul de pensii private va trece cu bine de toate aceste dificultati. “Trecerea cu bine peste aceasta perioada este necesara nu doar pentru administratorii fondurilor de pensii private, dar mai ales pentru Romania, pe fondul agravarii evolutiei demografice, a imbatranirii populatiei si pe fondul cresterii deficitului sistemului public de pensii”, subliniaza Lecoq.
Particularitatile sistemului de pensii private din Romania
Sistemul pensiilor private din Romania se diferentiaza fata de cele din alte tari, mai ales comparativ cu tarile dezvoltate, prin oferta saraca de produse financiare si stimulente fiscale destul de limitate, in special in cazul pilonului III al pensiilor private facultative, spun cei trei manageri care asteapta schimbari si in aceste privinte cat mai repede cu putinta. Cu toate acestea, nu poate fi omis faptul ca fondurile de pensii private romanesti au reusit in primele sase luni sa obtina un randament de 7%, echivalent cu o performanta de 14% pe an, ramanand astfel cele mai performante din regiune.“As spune ca principala diferenta a sistemului roman de pensii private fata de restul Europei Centrale si de Est este tineretea. In Romania, primele contributii au fost colectate de fonduri cu putin mai mult de un an in urma. Asadar, sistemul este inca in plin proces evolutiv”, subliniaza seful BRD.
A doua mare diferenta, spune Fabien Lecoq (foto), este cadrul legal foarte restrictiv, care limiteaza mult libertatea de miscare a administratorilor, facandu-i in acelasi timp sa arate similar din punct de vedere al schemei investitionale, unde fondurile sunt aproape identice. “Anul viitor, fiind mult mai matur, sistemul va fi probabil mai putin restrictionat, spre avantajul participantilor, care vor fi astfel capabili sa faca o alegere adevarata”, precizeaza oficialul BRD Pensii.
Jawad, manager cu experienta indelungata in domeniul pensiilor (circa 10 ani, iar inainte de a veni in tara s-a ocupat de managementul departamentului de asigurari de pensii din cadrul companiei PVF Achmea, Amsterdam), spune ca ceea ce iti sare in ochi prima data la sistemul din Romania, diferentiindu-se astfel intr-un mod mai putin pozitiv de sistemele similare, este nivelul scazut al contributiei pe pilonul II. In opinia sa, un nivel al contributiei de 9-10% pe pilonul II ar trebui sa ajute mai mult in vederea unui venit decent la pensie.
Din punct de vedere legislativ, pilonul II, detaliaza Phil Jones, nu reprezinta un produs financiar atipic fata de celelalte tari, insa “singura diferenta consta in gradul de dezvoltare, si asta se datoreaza in principal nivelului scazut al contributiilor”, subliniaza la randul sau Jones.
In Polonia, de exemplu, tara vecina cu sistem de pensii similar celui romanesc, procentul contributiei este de 7,3% (la care se adauga cei 12,2%, nivelul contributiei pentru Pilonul 1 - pensia de stat), iar in America de Sud si Centrala nivelul contributiei ajunge de la 6% pana la 12%.
Pentru pilonul III, situatia nu este acum una dintre cele mai favorabile in contextul crizei financiare mondiale, insa, pentru a face pilonul III mai atractiv pentru angajatori, explica Jawad, trebuie sa fie schimbat Codul Fiscal, autoritatile sa-l alinieze la schimbarile pe care au anuntat ca le-au facut.
“Legea spune ca nu trebuie sa platesti taxe in cadrul pilonului III, avand in vedere deductibilitatea de 400 de euro anual, dar Codul Fiscal spune ca trebuie sa platesti taxe si pentru aceasta suma. De aceea este necesara o aliniere si clarificare a legislatiei in vigoare pentru a facilita procedura in cazul in care un angajator doreste sa dea angajatului bonus o pensie facultativa”, detaliaza seful Eureko.
Venituri minime la pensionare sau asigurarea confortului?
Modelul sistemului de pensii multipilon, cum este cel din Romania, a fost creat de Banca Mondiala, iar designul acestuia presupune in mod clar o strategie de economisire pe termen lung. Din acest unghi, cei trei manageri ai fondurilor de pensii au declarat, pentru Wall-Street, ca se asteapta ca autoritatile din Romania sa isi clarifice strategia pe termen lung din punct de vedere al rezultatelor asteptate de la sistemul de pensii.“Se pune intrebarea daca strategia vizeaza asigurarea unui nivel minim al venitului la pensionare sau asigurarea unui confort si pastrarea anumitor standarde. De asemenea, pana la ce nivel isi doresc autoritatile sa coreleze aceste criterii cu facilitatile si legile care reglementeaza sistemele de pensii obligatorii si facultative”, explica Phil Jones (foto), care adauga ca toate acestea trebuie sa aiba la baza schema de contributii a Pilonului II si pragul pana la care autoritatile pot permite indivizilor libertatea de a-si alege nivelul pensiilor facultative, pe care doresc sa si le asigure pentru viitorul lor.
Pe scurt, la un procent de 6% al contributiilor pe pilonul II pe o perioada de 40 de ani si un nivel al randamentului anual de 3%, venitul la pensie ar ajunge pana la 35% din media veniturilor participantului (plecand de la premisa unei anuitati de 7% la pensionare). “Acest aspect subliniaza importanta unei strategii clare cu privire la scopul Pilonului II, acela de a asigura un nivel minim al venitului, si sugereaza, din punctul meu de vedere, ca procentul de doar 6% ar trebui crescut”, spune Jones.
Exista un interes comun atat al participantilor, cat si din partea companiei care administreaza fondul de pensii private, detaliaza seful Aviva Pensii, de a creste cat mai mult fondul respectiv (luand in considerare un nivel rezonabil de risc). “Atat comisioanele de administrare ale administratorului, cat si fondul depind de profitabilitatea fondului respectiv, astfel ca sistemul de pensii are nevoie de sustinere prin accesul la instrumente financiare mai eficiente, mai ales in contextul destul de restrictiv al pietei din Romania si in ceea ce priveste accesul catre pietele dezvoltate pentru a accelera potentialul de crestere al fondurilor de pensii”, explica Jones.
De asemenea, el a mentionat ca normele legislative care reglementeaza activitatea fondurilor de pensii trebuie sa fie atent analizate intrucat schimbarile in politica de investitii au de cele mai multe ori efecte de scadere asupra randamentului pe termen lung al fondurilor.
“Asa cum spuneam, sistemul este inca tanar si mai are multe de invatat. Ceea ce mai astept din partea statului roman este o stabilizare a cadrului legal si, probabil, pentru pilonul III al pensiilor private facultative - o simplificare a regulilor, in sensul unor facilitati fiscale oferite companiilor (care sa cotizeze la fondurile facultative de pensii in beneficiul angajatilor), dar care sa faciliteze in acelasi timp si aderarea si managementul pensiilor facultative”, adauga Lecoq.
Cand si de ce este necesar sistemul multifond?
Una din ultimele propuneri din sistemul romanesc de pensii tine de implementarea modelului multifond. Astfel, faptul ca s-a propus acum introducerea sistemului multifond tine de faptul ca s-a dorit o alternativa la propunerea de garantare a randamentelor fondurilor de pensii peste inflatie, care are doua efecte negative in viziunea sefului Eureko Pensii.“In primul rand, trebuie sa am in calitate de administrator o rezerva tehnica foarte mare, ceea ce mareste costurile reflectandu-se in pensia finala a participantului. Apoi, nu voi putea sa investesc optimizand oportunitatile aparute pentru ca va trebui sa fiu foarte prudent investind in instrumente financiare cu risc scazut, chiar si atunci cand mediul economic va fi unul favorabil”, explica Jawad.
“Tind sa spun mai mult “da” sistemului multifond, ca principiul este foarte bun pentru ca daca te uiti si la sistemele similare este normal ca un participant mai in varsta, care se apropie de varsta pensionarii, sa investeasca intr-un mod mai prudent. Totusi, precizez ca este vorba, in vederea acestei schimbari, despre profilul investitional si nu de numarul fondurilor”, afirma Jawad.
Astfel, in viziunea managerului de la Eureko, problema s-ar putea rezolva usor pastrand un singur fond, insa avand trei profile investitionale, iar cand participantul ajunge la o anumita varsta sa investeasca in functie de profilul in care se incadreaza nefiind necesare 3 fonduri distincte. “Trei fonduri separate inseamna si pentru administratori costuri mai mari, care se propaga in venitul final al participantilor, ar presupune trei rapoarte anuale s.a.m.d”, detaliaza Jawad.
Orice program de investitii depinde de doi factori principali din perspectiva carora un sistem multifond este esential. Este vorba despre gradul de risc pe care participantul doreste sa si-l asume, cat si de perioada luata ca referinta in cadrul programului, spune Jones.
Principala regula, spune Jones, pentru un investor intr-un program pe termen lung (de exemplu, participantul la un fond de pensii) este aceea ca expunerea pe instrumentele cu risc investitional crescut (cum sunt actiuniile) ar trebui sa se situeze la un nivel de 100 minus varsta lor ca nivel maxim pentru a face fata fluctuatiilor pe termen scurt, care pot sa apara in cazul investitiilor mai riscante, cu un termen suficient de extins in cadrul programului, pentru a putea recupera eventualele piederi ce ar interveni.
“Spre exemplu, un adult de 45 de ani ar trebui sa aiba un nivel de maxim 55% investitie in actiuni, spre deosebire de un individ de 25 de ani care isi permite sa aiba nivelul de pana la 75%. In mod similar, orice interval minim de expunere pe programele de investitii cu risc crescut ar trebui sa se situeze la un minim de 5 ani, prin urmare un participant la un fond de pensii in vasta de 60 de ani, cu varsta de pensionare stabilita la 65 de ani, nu ar trebui sa acceseze acest tip de instrumente de investitii”, detaliaza seful Aviva.
Actualele restrictii impuse asupra investitiilor din fondurile pilonului II sunt, de fapt, similare celor de la un fond cu risc mediu pentru o persoana intre 50 si 60 de ani si cu varsta de pensionare la 65 de ani. “Desi aceste precautii sunt necesare, avand in vedere faptul ca ne aflam abia la inceputul acestui domeniu al investitiilor, in mod clar exista posibilitati mult mai largi de generare a unor venituri si beneficii mai mari pentru toti participantii datorita posibilitatii de a face investitii mai riscante si in consecinta mai profitabile pe termen lung”, spune Jones, adaugand ca problemele de implementare pe piata romaneasca se leaga de amploarea optiunilor disponibile participantilor si de gama de variante ce ar trebui sa fie acordata.
Jawad adauga ca pentru a-i proteja pe oameni de ei insisi, daca sistemul multifond se introduce, ar trebui stipulate prin lege ca odata ajuns la o anumita vasta participantul sa treaca la un nivel de risc mai scazut, aici intervine rolul de supraveghetor al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
In ceea ce priveste implementarea sistemului multifond, Fabian Lecoq crede ca vom ajunge si la un astfel de sistem, dar asa cum nu s-a implementat in primii ani de functionare in alte sisteme similare din alte tari, ar fi probabil o greseala ca sistemul multifond sa fie implementat, in Romania, in urmatorii 2-3 ani.
“Astazi, romanii au cunostinte inca limitate in ceea ce priveste sistemul de pensii private, iar administratorii, actorii din piata trebuie sa munceasca foarte mult in vederea imbunatatirii nivelului de cunostinte ale romanilor. A aduce mai multa complexitate astazi ar putea conduce spre adancirea neintelegerilor legate de sistemul de pensii private, ceea ce, in mod cert, nu reprezinta unul din obiectivele noastre”, explica seful BRD Pensii, jucatorul cu numarul 9 de pe pilonul II la 30.06.2009, cu 9,1 milioane de euro active in administrare si o cota de piata de 2,4% potrivit datelor APAPR.
Ceea ce participantul trebuie sa stie pentru a face alegerea buna in cadrul unui sistem multifond poate fi explicat, nu este ceva deosebit de complicat, dar trebuie totusi implementat mai tarziu, explica seful Eureko Pensii. “Cel mai batran participant Eureko are 47 de ani, am putea astepta pana implineste 50 de ani”, explica Jawad cu volubilitatea sa caracteristica.
Cum trebuie sa arate viitorul pensiilor private in Romania?
Cei trei expati au spus ca ce isi doresc este chiar ceea ce vor toti ceilalti jucatori, o crestere a fondurilor de pensii. “Este foarte important sa se inteleaga ca principalul nostru focus este cresterea fondului. Marimea fondului este cea mai importanta pentru participant, iar obiectivele noastre sunt in linie cu asteptarile acestora”, spune seful Aviva Pensii.Apoi, spune Jones, vrem sa intelegem cat mai bine reglementarile si sa avem o relatie buna si constructiva cu CSSPP. “Ce vrea institutia de reglementare si ce vrea adminstratorul fondului este important sa fie in concordanta. De fapt, scopul comun al nostru si al Comisiei este interesul participantilor de a creste fondurile pentru ca pensiile sa fie cat mai mari”, a tinut sa precizeze Jones.
De asemenea, adauga Jawad, in urmatorii ani numarul participantilor va creste nu numai datorita varstei acestora, dar spera acesta ca si guvernul va face eforturi pentru a aduce oamenii in sistem in economia reala din cea gri, care sa plateasca taxele si sa participe astfel si la sistemul de pensii.
Pe pilonul II, Eureko (locul 6 la sfarsitul primului semestru cu 20 de mil. active nete si 5,3% cota de piata) tocmai a terminat fuziunea cu fondul abosorbit – Bancpost -, acum se lucreaza la cea cu fondul KD, in urma careia Eureko tinteste locul 5 in sistem ocupat la 30.06.2009 de catre fondul Aviva, cu 24 milioane de euro active si o cota de piata de 6,7%.
Pentru pilonul III, unde la nivelul lunii iunie Eureko s-a situat pe locul doi din punctul de vedere al noilor vanzari (cota de piata de 20,77% dupa noile vanzari la finele lui iunie, cu 438 de noi participanti atrasi pe pilonul III), obiectivul companiei Eureko este de a creste cat mai mult fondul Confort si de a oferi participantilor aceleasi servicii prin intermediul carora acestia isi pot verifica in orice moment conturile prin intermediul internetului sau al telefonului prin portalul de voce recent lansat.
“Anul viitor vom avea noua adminstratori (dupa finalizarea fuziunilor in curs de aprobare n.r.) si probabil in urmatorii ani vom avea opt jucatori. Orice se poate intampla in cinci ani, nimeni nu poate spune sigur ce va urma. In mare, probabil ca sistemul va arata la fel, ceea ce trebuie sa se schimbe este nivelul scazut al contributiei pe Pilonul II”, concluzioneaza Jawad, pentru Wall-Street, adaugand ca in cinci ani o sa avem si mai multa experienta in ceea ce priveste plata efectiva a beneficiilor, a contributiilor, subiect care la aceasta data este un terioriu putin cunoscut.
