Dobanzile la credite trebuie sa scada, dupa ce BNR a redus dobanda
Consiliul de Administratie al BNR a continuat seria de reduceri aplicate nivelului dobanzii cheie si in ultima sa sedinta, operand o scadere cu 0,5 puncte procentuale, de la 9% pana la 8,5%. Principalul efect al acestei decizii trebuie sa fie continuarea tendintei de reducere a dobanzilor din piata, intai a celor platite de banci la depozite si, ulterior, a celor percepute la credite.“Reducerea dobanzii de politica monetara fost efectuata deoarece trendul dezinflationist din economie solicita acest lucru”, explica Lucian Croitoru.
Trendul dezinflationist si recesiunea puternica din economia reala au mai fortat si pana acum “mana invizibila” a BNR, astfel ca banca centrala a redus, de la inceputul anului, dobanda cu 1,75 puncte procentuale.
Rata anuala a inflatiei a coborat pana la 5,86% in iunie, in scadere cu 0,09 puncte procentuale fata de luna anterioara, dupa ce a atins un varf de 6,89% in luna februarie a acestui an. Astfel, rata reala a dobanzi a coborat la 2,64% pe an.
Noul nivel al dobanzii de politica monetara, de 8,5%, intra in vigoare de astazi.
Trebuie sa continuam reducerea rezervelor minime pentru a adopta euro
Reducerea cu 5 puncte procentuale a nivelului ratei rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mica de doi ani, de la 35% la 30%, va elibera in piata aproximativ un miliard de euro, la fel ca la ultima scadere.Acest miliard de euro ce va ramane la dispozitia bancilor la sfarsitul lunii august, ar putea constitui baza unui nou imprumut de tip “club loan” pe care bancile sa il acorde Ministerului de Finante pentru finantarea deficitului bugetar.
“Depinde doar de Ministerul Finantelor daca va apela la un nou imprumut de acest tip, insa, daca ar face asa nu ar fi rau pentru ca s-au imprumuta pe un termen mai lung comparativ cu imprumuturile pe termen scurt care le-a luat pana acum de la bancile comerciale”, ne-a declarat Lucian Croitoru.
In plus, decizia de reducere a rezervelor face parte din politica Bancii Nationale de intrare in anticamera Zonei Euro, ERM II (Exchange Rate Mechanism II), pentru care trebuie sa ajungem la un nivel al ratelor RMO (Rezerve Minime Obligatorii) similar cu cel al statelor ce au euro, a mai explicat consilierul guvernatorului BNR.
“Pentru a adopta euro trebuie sa ajungem la un nivel al rezervelor similar cu cel din statele din Zona Euro, de aproximativ 2% pentru pasivele in valuta. Conditiile actuale de criza au grabit putin acest proces, dar, pe viitor, este posibil sa vedem taieri mai mici sau mai mari ale rezervelor. O reducere cu 10 puncte procentuale nu este exclusa”, ne-a mai declarat Lucian Croitoru.
Pentru a putea adera la zona euro in 2014, Romania trebuie sa intre in ERM II pana la sfarsitul lui 2011 si sa ramana acolo o perioada de doi ani.
La sedinta anterioara de politica monetara, din data de 30 iunie, Consiliul de Administratie al BNR a redus nivelul rezervelor minime obligatorii de la 18% la 15% pentru pasivele in lei si de la 40% la 35% la cele in valuta cu scadenta reziduala mai mica de 2 ani.
Reprezentantii BNR au explicat in repetate randuri ca vor reduce rezervele pentru a ajunge la un nivel apropiat de cel din Uniunea Europeana, insa scaderea acestora se va face treptat pentru a nu elibera o lichiditatea prea mare in piata.
BNR vrea un management mai bun al lichiditatii din piata
Pentru a luat in prin surprindere piata si de data aceasta, BNR a mai hotarat si reducerea scadentei operatiunilor REPO efectuate prin licitatie, de injectie a lichiditatii in sistemul bancar, la o saptamana, fata de o luna cum era pana in prezent.“Cu cat termenul acestor operatiuni era mai mare, cu atat flexibilitatea bancii centrale in a asigura un management adecvat al lichiditatii era mai mica, astfel ca pentru un management mai bun s-a redus aceasta perioada. Nu este exclus ca, peste o anumita perioada de timp, in functie de
conditiile concrete de lichiditate, banca centrala sa extinda, din nou, scadenta operatiunilor REPO”, explica Lucian Croitoru.
Intrebat daca pana acum au existat probleme cu lichiditatea din sistem, consilierul guvernatorului BNR ne-a spus ca nu au existat astfel de situatii . “Managementul lichiditatii nu este un proces simplu, iar la el participa bancile, Ministerul Finantelor, banca centrala, toata lumea care doreste bani si trebuie ca el sa fie flexibil”, a adaugat Lucian Croitoru.
