Cum va fi sistemul de pensii private peste 10 ani?

Cum va fi sistemul de pensii private peste 10 ani?Sistemele de pensii private din regiune, din Polonia si Ungaria, cu care adesea sistemul autohton este comparat, au implinit 10 respectiv 11 ani. Privind exemplul celor doua tari, potrivit presedintelui CSSPP, nivelul activelor sistemului de pensii private autohton va depinde de deciziile care se vor lua in urmatorii ani, pentru ca in conditiile in care nivelul contributiilor va creste asa cum a fost programat, sau cel putin se revine la calendarul initial, (dupa inghetarea contributiei la 2% in februarie a.c.), volumul activelor ar trebui sa ajunga la 5 miliarde de euro peste 10 ani.

“Ar fi insa de dorit ca activele sa avanseze printr-o crestere a nivelului contributiilor intr-un termen mai scurt, adica acestea sa nu creasca cu 0,5% in fiecare an, ci cu 1%. Ar fi benefic atat pentru reforma sistemului de pensii in general, cat si in ceea ce priveste gestionarea sistemului de pensii. Este de dorit un efort mai mare intr-un termen mai scurt”, a declarat Mircea Oancea (foto).

Un volum mai mare de active genereaza, spune seful CSSPP, o administrare si mai performanta, din care vor rezulta pensii mai mari pentru beneficiari. “Statul va avea o povara mai redusa, povara intre ghilimele pentru ca este datoria statului sa asigure pensii decente, insa si statul se confrunta cu evolutia demografica negativa, de aici si nevoia ca sistemul sa fie reformat”, a specificat el. Sistemul de pensii trebuie reformat incepanad cu masurile parametrice care au inceput cu anii 2001, dar mai ales 2005 si cu alte masuri, cum ar fi pensiile complementare, pensiile private.

“In acest moment nu putem spune ca nu avem o imagine de ansamblu a starii sistemului de asigurari sociale si de pensii sau ca nu avem programe sau strategii in domeniu, dar ele au fost lasate deoparte datorita situatiei economice prin care trece tara. S-a inceput implementarea sistemului privat, dar mai sunt necesare masuri de stimulare, de sprijin pentru ca aceste sisteme private de pensii sa aduca in timp, alaturi de sistemul public, rezultatele scontate”, a tinut sa precizeze presedintele CSSPP.

“Ma voi declara multumit daca nivelul contributiei de pe pilonul II va ajunge la cel putin 2,5% din salariul brut in 2010”, a specificat Oancea. In orice caz, afirma el, anul 2010 trebuie sa fie unul al abordarii sistemului pensiilor private cu o politica de sustinere definita chiar prin buget, inclusiv in cadrul acordurilor pe care Romania le are cu institutiile financiare internationale. “Asa cum s-a luat o hotarare pentru acoperirea unui deficit mai mare la bugetul de stat, se pot gasi resurse si pentru acoperirea unui deficit programat pe o perioada mai scurta sau mai lunga de timp pentru sistemul public de pensii”, a declarat acesta.

Fondul de Garantare se pregateste de start

Fondul de Garantare se pregateste de startLa aceasta data, una dintre principalele preocupari ale CSSPP este Legea Fodului de Garantare, care este intr-un stadiu final, potrivit sefului Comisiei. ”Legea este intr-o forma finala, cu amendamentele formulate de catre administratori si societatea civila si apreciem ca cel mai tarziu pana la finalul lunii noiembrie sa fie discutata de Guvern si data Parlamentului ca propunere legislativa. Alaturi de Ministerul Muncii, finalizam textul legii, pentru a-l pune pe masa Guvernului”, spune Oancea.

El mai spune ca fata de forma postata de site-ul Comisei, legea nu va suferi modificari esentiale, ci doar anumite clarificari de text cum ar fi modul de calculare a contributiei la fondul de garantare, va fi definit mai bine care este rolul fondului, cand intervine acesta si aici CSSPP are de stabilit impreuna cu Ministerul de Finante ca in situatia in care fondul de garantare nu ar putea acoperi anumite deficite neprogramate, statul sa poata interveni in ultima instanta, la fel ca in sistemul bancar. Acest aspect va fi stabilit, spune Oancea, in momentul trimiterii legii pentru aviz diferitelor institutii.

“Totusi, statul ar urma sa acopere doar pe termen scurt deficitele, fara sa exista posibilitatea de a ramane cu pierderea. Ulterior, statul sau fondul de garantare urmeaza sa recupereze finantarile sau ajutoarele date in situatii de criza din veniturile celor care trebuia sa dea aceasta suma, adica administratorii fondurilor”, a specificat Oancea.

Sistemul multifond pensii private dupa varsta

Sistemul multifond este cea mai recenta tendinta din mediile de specialitate, este o solutie pe care tot mai multe state o au in plan in vederea reducerii riscurilor asociate economisirii in sistemele de pensii private. Acest sistem functioneaza in prezent in mai multe state din Europa Centrala si de Est - Slovacia, singura tara care a aplicat sistemul inca de la implementarea sistemului de pensii privat, Ungaria si statele baltice. In 2010, Bulgaria are de asemenea in plan aplicarea modelului multifond, in timp ce dezbateri pe aceasta tema au avut loc si in Polonia si Cehia.

Pe scurt, modelul multifond presupune ca fiecare administrator sa gestioneze mai multe fonduri de pensii cu profile diferite de risc (si strategii investitionale diferite), in functie de varsta participantilor la fonduri: investitii mai „indraznete” pentru participantii tineri (mai multe actiuni, adica volatilitate ridicata, dar si potential mai mare de castig), investitii echilibrate (portofolii cu risc moderat) pentru participantii intre doua varste si investitii conservatoare (risc minim) pentru participantii care se apropie de varsta de pensionare.

“Ne vom alatura si noi acestei tendinte, pentru ca este evidenta nevoia de reducere a riscurilor pe criteriul varstei si prima etapa se va derula in cursul lui 2010. Vom propune Ministerului Muncii sa modifice legislatia primara in domeniu, astfel incat, daca nu de la 1 ianuarie 2011, atunci cel tarziu de la 1 ianuarie 2012, sistemul mutifond sa fie aplicat si in Romania”, spune presedintele CSSPP.

Acest termen a fost explicat de Oancea ca fiind necesar in vederea conformarii adminsitratorilor pentru indeplinirea conditiilor tehnice si de autorizare, fiecare administrator avand nevoie de timp pentru a se adapta acestor schimbari. Alocarea activelor si participantilor la fondul cu un anumit grad de risc va fi facuta in functie de varsta.

“Sunt necesare mai multe clarificari privind intre ce varste sa fie optionala aderarea la un fond sau altul si la ce varste sa fie obligatorie. Noi ne gandim ca cel putin cu 5-7 ani inaintea varstei de pensionare participantii sa se regaseasca intr-un fond cu risc scazut, pentru ca intr-o situatie economica nefavorabila sa se conserve castigurile de pana atunci”, a clarificat Oancea, care a adaugat ca in Comisie se ia in considerare inca un principiu discutat la nivel international, adica sa nu fie conditionata iesirea la pensie din sistemul privat in acelasi timp cu iesirea din sistemul public, prin varsta standard de iesire la pensie din sistemul de stat.

Cu alte cuvinte, chiar daca participantul s-ar pensiona din sistemul public, el ar putea beneficia de investirea banilor sai inca un numar de ani, urmand sa se pensioneze si din sistemul privat atunci cand va dori, asteptand un moment mai favorabil. “Vrem ca participantii sa aiba posibilitatea acestei optiuni”, spune seful CSSPP.

Legea de plata a pensiilor private, inca in lucru

Legea de plata a pensiilor private, inca in lucruMai sunt inca multe lucruri de facut in cadrul sistemului de pensii private, ceea ce este cert insa este ca legea platii este foarte importanta pentru functionarea sistemului. ”Va fi un sistem foarte complex, acela de plata a pensiilor. Platile vor fi facute prin intermediul unor furnizori de pensii - care vor fi fie din randul actualilor administratori, fie vor fi societati distinct organizate numai pentru efectuarea platii. Intervine si problema riscului, astfel ca se ridica intrebarea in ce sa investesti activele pentru a le feri de devalorizarea trecerii timpului, pentru ca este clar ca nu poti sta cu “banii la saltea”, pentru ca acest fapt ar diminua pensia”, detaliaza Oancea.

Totodata, sunt cel putin 3-4 tipuri de anuitati (viagere, fie pe termen mai scurt, fie indexabile, fie anuitati fixe, fie cu clauza de mostenitor) care se calculeaza si trebuie explicate, cu avantaje si dezavantaje pe intelesul tuturor, spune seful Comisiei.

Presedintele CSSPP a atras atentia in acest sens ca din Raportul comisiei prezidentiale a reiesit foarte clar ca o rata de inlocuire din sistemul public de pensii de 45% din salariu este nesustenabila in timp in conditiile demografice negative asteptate.

Oancea asteapta ca rata de inlocuire a pensiei de stat prin salariul mediu sa scada in timp, probabil ca aceasta nu va mai fi nici 43% cat este acum, ci va fi 30%, diferenta pana la 70-80% urmand sa poata fi atinsa prin pilonul II de pensii private obligatorii si pilonul III de pensii private facultative.

Deductibilitatea pilonului III

Deductibilitatea pilonului IIIDeductibilitatea pilonului III a pensiilor private facultative este o alta preocuparea constanta a CSSPP cat si oferirea de facilitati fiscale in vederea pensiilor, totusi in actualul context economic, vestile nu sunt foarte bune din acest punct de vedere.

In opinia presedintelui Comisiei, este important ca aceste contributii pentru fondurile de pensii private facultative nu trebuie sa intre in baza de calcul pentru contributiile de asigurari sociale, pentru ca exista interpretarea la aceasta data ca pentru angajator contributiile care se ofera in numele salariatilor intra in baza de calcul a asigurarilor sociale, ceea ce reduce atractivitatea acestei deduceri fiscale.

“Clarificarea privind deductibilitatea de pe pilonul III speram ca se va face in 2010. Am incercat sa cerem sa sa specifice clar ca aceste contributii nu sunt purtatoare, nu sunt in baza de calcul a asigurarilor sociale si ni s-a raspuns din partea MFP ca aceste contributiile nu sunt venituri fiscale ci bugetare si nu are de ce sa fie specificat acest lucru in Codul Fiscal”, a explicat Oancea.

El a adaugat ca impactul bugetar acestor deduceri fiscale complete este minor, in raport cu avantajele aduse pe termen lung de cresterea economisirii.

Legislatia secundara, preocupare continua

Legislatia secundara, preocupare continuaAnul in curs a fost de asemenea si anul de clarificare a aspectelor tehnice de aplicare a legilor. Pe agenda de norme ale Comisiei urmeaza clarificarea calculului rentabilitatii minime pentru fondurile de pensii private obligatorii. “In urmatoarele 3 luni vom aproba o norma pentru a fi clar cum se calculeaza rentabilitatea garantata de fondurile de pensii obligatorii. Toate fondurile vor fi tratate unitar, indiferent de tipul de risc declarat, pentru ca dupa doar 2-3 ani randamentele nu sunt relevante in functie de gradul de risc”, detaliaza Oancea.

“Sunt putine fonduri cu grad scazut si ridicat de risc ca sa genereze un calcul relevant, majoritatea au un grad de risc mediu. Aceasta este o deficient a acestui tip de garantie, introducand toate fondurile in calculul randamentului mediu ponderat si in raportarea la o marja data de acesta face ca toate fondurile sa aiba o abordare strategica conservatoare, chiar si un fond de risc ridicat adopta aceeasi marja”, a mai spus el.

Legat de randamentele investitionale de pana acum ale fondurilor de pensii private, Oancea a concluzionat pentru Wall-Street ca acestea sunt „foarte bune pentru o astfel de perioada economica”, dar ca se va putea vorbi cu adevarat despre performante abia dupa 5 ani de functionare a sistemului, iar pana atunci administratorii ”nu trebuie sa se culce pe o ureche”, uitandu-se la rezultatele de pana acum.

Potrivit celor mai recente date publicate de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au obtinut de la lansarea din luna mai 2008 si pana in prezent un randament mediu anual de peste 14,2%, in timp ce fondurile facultative (pilonul III) au inregistrat de la lansarea din mai 2007 si pana in prezent un randament mediu anual de 7%.