Care sunt asteptarile pentru viitor?
Nivelul activelor fondurilor de pensii private depinde in mare masura de nivelul contributiei (cel mai scazut din regiune n.r.) de pe pilonul II al pensiilor private obligatorii, care a fost inghetata in luna februarie a acestui an la 2%, in loc sa ajunga la 2,5%, potrivit calendarului initial prevazut de legea aflata in vigoare. “Ultima informatie despre revenirea la calendarul initial de crestere a contributiei este ca in primul an de crestere economica se va face saltul de 1% (pentru a se ajunge pe pilonul II la o contributie de 3% n.r.) in loc de 0,5%, dar nu cred ca este posibil mai devreme de 2011. Dupa estimarile noastre vom ajunge sa dominam piata de capital romaneasca in 3-4 ani, dar poate fi si mai devreme, insa depinde de ce se va intampla pe piata in aceasta perioada”, a declarat Dorin Boboc (foto) in cadrul unui interviu acordat Wall-Street.
Directorul de investitii a explicat ca isi doreste sa vada o evolutie cat mai buna a pietei de capital pentru ca la aceasta data diversificarea, unul din principiile investitionale de baza, este greu de realizat in Romania.
“Ne dorim sa devenim investitori importanti, intr-o piata mare, pentru ca nu ne flateaza deloc sa fim investitorii dominanti pe o piata mica. In primul rand, trebuie ca fiecare sector economic sa fie reprezentat la bursa si, in al doilea rand, fiecare sa fie reprezentat de cat mai multi emitenti, iar ideal ar fi sa avem 6-8 emitenti mari pe fiecare ramura economica pentru a putea oferi participantilor o diversificare sectoriala si o variatie in cadrul fiecaruia dintre acestea”, explica Boboc.
Cele 12 fonduri de pensii private obligatorii au ajuns la active nete de 1,995 miliarde lei (475,4 milioane euro) la sfarsitul lunii septembrie, in crestere cu 7,85% fata de luna anterioara, potrivit datelor CSSPP.
Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la sfarsitul lunii septembrie 2009 la aproape 4,84 milioane de participanti, dintre care pentru 4,46 milioane a fost virata pana acum cel putin o contributie in contul lor personal de pensie privata.
Fondurile de pensii private facultative au ajuns la sfarsitul lunii septembrie 2009 la aproape 179.000 de participanti si active nete in administrare in valoare de 172,6 milioane de lei.
Criza si expunerea pe actiuni
Expunerea pe actiuni a fondurilor de pensii private din Romania a crescut constant in ultimele luni, ajungandu-se la sfarsitul lunii septembrie la o expunere de 7,8% pe pilonul II si de 13,27% pe pilonul III al pensiior private facultative, iar Boboc asteapta ca trendul cresterii alocarii in actiuni ale fondurilor sa creasca in continuare pana la finalul anului.“Vorbind de o medie a pietei cred ca perioada urmatoare nu va veni cu vesti foarte bune pentru pietele de capital, de aceea vom fi mai prudenti decat colegii de la alte fonduri, insa daca trendul de crestere a expunerii pe actiuni se pastreaza pana la finalul anului este posibil sa vedem o medie a pietei de 10% pe pilonul II si sa treaca de 15% pe pilonul III. Emitentii nu au aratat pana acum in bilanturile financiare efectele crizei si ne asteptam sa le vedem in perioada urmatoare”, estimeaza Boboc.
Apetitul in crestere pentru actiuni ale fondurilor de pensii este explicat de directorul de investitii al Allianz Tiriac Pensii ca fiind normal datorita semnelor de revenire pe care piata de capital le-a dat in trimestrul doi al anului in curs, spre deosebire de sfarsitul anului trecut.
“Am inceput sa acumulam actiuni pentru viitor, pentru a dezvolta un portofoliu de actiuni echilibrat, diversificat si cu optiuni in care noi credem pe baze fundamentale, ceea ce nu inseamna ca toate problemele s-au rezolvat, inseamna ca tot ce a fost mai greu a trecut si ca noi ne asteptam la momentul in care a inceput acumularea la un trend pozitiv, care, de altfel, s-a si concretizat in prezent”, explica Boboc.
Directorul de investitii al Allianz Pensii a mentionat ca, fiind inca in criza, fondurile de pensii nu-si puteau permite sa treaca de la o alocare in actiuni de 2% la 20%, trecerea urmand sa se faca treptat, pentru a evita volatilitatea care caracterizeaza bursele in perioadele de criza si post-criza. “ Poti profita de o perioada de crestere de 30%, urmand ca in luna urmatoare sa aiba loc o cadere a pietei si atunci aceasta volatilitate trebuie evitata in ceea ce priveste un fond de pensii. Am cautat sa mentinem un echilibru intre acumulare si evitarea unei expuneri care sa ne supuna la o volatilitate foarte mare”, detaliaza Boboc.
Fondul de pensii private facultative AZT Vivace al AllianzTiriac Pensii este singurul cu grad de risc ridicat de pe pilonul III, el nu trebuie judecat in opinia lui Boboc la fel ca celelalte fonduri din piata cu grad de risc mediu sau cele doua fonduri cu risc scazut.
Comportamentul investitional imitativ
Pilonul II se evidentiaza prin mai multa prudenta, printr-o atitudine conservatoare, care a condus, potrivit vocilor avizate din piata, in randul administratorilor la un comportament investitional imitativ. Plasamentele erau si sunt facute in mare masura in active cu grad scazut de risc, atat din prudentialitate, pentru a preveni eventuale pierderi in turbulentele provocate de criza financiara, dar si pe fondul anumitor prevederi legale care impiedica fondurile sa-si asume riscuri prea mari.“Din toate fondurile de pe piata (pilonul II) unul singur este cu risc ridicat (cel administrat de Generali Fond de Pensii n.r.), restul toate sunt cu risc mediu, ceea ce inseamna ca fiecare administrator are o singura optiune, stiind ca ai voie sa administrezi un singur fond pe pilonul II. Toti admistratorii au ales risc mediu, de aceea este normal sa se comporte similar. Totodata, am trecut printr-o perioada extrema din punctul de vedere al conditiilor de piata, de aceea este greu de crezut ca judecata investitorilor ar fi foarte diferita si s-ar diferentia prin investitii spectaculoase, pentru ca este vorba despre banii participantilor, pana la urma”, explica Boboc.
Apoi, exista inca in discutie norma de rentabilitate minima, care obliga fiecare administrator sa obtina performante peste un anumit nivel minim, calculat in functie de randamentul mediu al pietei. Pe pilonul III functioneaza deja o norma similara, urmand sa fie adoptata curand si norma de pe pilonul II.
“Orice separare de media pietei in alocarea de active presupune un risc investitional diferit, determinand rezultate investitionale in disensiune cu aceasta, ori rezultatele pot fi mult mai bune sau mult mai proaste. In conditiile in care ti-ai asumat un risc investitional separat de restul jucatorilor, dar esti masurat la piata, intotdeauna iti asumi un risc cu banii administratorului, iar daca acesta se concretizeaza in patru trimestre de performante sub minime, companiei de pensii i se retrage administrarea fondului, pierzand astfel afacerea. Este un risc mare, care determina acest comportament imitativ”.
Pe de alta parte insa, o diversificare a comportamentului investitional va veni odata cu implementarea sistemului multifond, care exista in cateva tari din jurul Romaniei si unde deja functioneaza bine. Sistemul presupune ca fiecare administrator va ofei participantilor proprii doua sau trei fonduri cu grade de risc diferite si avand posibilitatea de a fi transferati automat.
“Astfel, pe fondurile cu grad mai mare de risc administratorii isi vor asuma riscuri mai mari pentru a obtine randamente cat mai bune, iar celelalte doua fonduri se vor concentra sa conserve in primul rand fondurile obtinute de fondurile mai agresive ca apetit de risc, insa facand abstractie de sistemul multifond, pe masura ce pietele financiare vor reveni la normalitate vom vedea diferentieri in comportamentul investitional, chiar si in sistemul de pilon II existent”, detaliza Boboc.
Legislatia trebuie sa optimizeze sistemul
Pe de alta parte, Boboc admite ca sunt aspecte care mai pot suferi imbunatatiri chiar si in legislatia primara a sistemului de pensii private autohtone. “Noi (companiile de pensii private n.r.) trebuie sa venim cu experienta noastra pentru a ajuta la optimizarea legislatiei, care trebuie sa fie cat mai apropiata de realitatile pietei, fara a ne dori neaparat o legislatie mai permisiva, ci una cat mai functionala. Legislatia primara trebuie sa stabileasca un cadru, niste principii ale sistemului de pensii, lasand la latitudinea CSSPP sa stabileasca cadrul concret, prin legislatia secundara cu ajustarile care vor interveni de-a lungul timpului, cum este norma de derogare privind titlurile de stat, prin care Comisia a recunoscut ca trecem prin conditii extraordinare si a venit in intampinarea pietei cu aceasta norma, pentru ca fondurile sa poata investi in instrumente cat mai sigure”, explica Boboc.
Potrivit legii, limita maxima de a investi in titluri de stat este de 70%, insa, de curand, Comisia a permis depasirea acestei limite pe o perioada de inca un an.
In ceea ce priveste pilonul III, cu cat cadrul legislativ face contributia mai atractiva pentru potentialii participanti, cu atat pensiile facultative vor fi si mai usor de vandut. “Foarte multi oameni care lucreaza astazi nu sunt foarte atenti la aspectul veniturilor de la varsta pensionarii. Daca bonusurile fiscale, cadrul legislativ ar fi mai clare si mai atractive ar fi mult mai usor pentru administrator sa-i faca pe romani sa inteleaga si sa cumpere aceste produse de economisire”, explica Boboc.
Aspectele macro ingrijoratoare
Directorul de investitii al Allianz Tiriac spune ca cea mai mare dezamagire a fost inghetarea contributiei la 2% pe pilonul II, fapt ce va avea efecte in primul rand asupra participantilor, nu numai asupra businessului administratorilor. “Este normal sa fim dezamagiti pentru ca noi, ca administratori, ne-am facut planul de afaceri in baza legii cum era normal, iar acum am fost nevoiti sa mutam atingerea nivelului de profitabilitate cu cel putin un an mai tarziu din cauza acestei nerespectari a legii. Este un mesaj usor de transmis, dar care cred ca nu a ajuns la urechile participantilor in masura in care trebuie, iar ideea este ca cei care pierd sunt, in primul rand, chiar participantii. Cei care participa la pilonul II in 2009 si primesc 2% in loc de 2,5% din salariul brut vor iesi la pensie cu o suma cu 10-15% mai mica”, atrage atentia Boboc.
“Sistemul acesta, desi tanar, nu poate fi prima victima de fiecare data cand guvernul isi administreaza suboptim bugetul. Ne ingrijoreaza ca cei care ar trebui sa protejeze participantii au fost printre cei mai mari sustinatori ai reducerii contributiei”, a adaugat Boboc.
O alta controversa a sistemului de pensii private, propunerea de garantare a randamentelor fondurilor de pensii peste nivelul inflatiei, a fost un alt subiect foarte mediatizat. “Daca participantilor li s-ar explica ce inseamna, de fapt, aceasta propunere, cred ca nimeni nu ar opta pentru asa ceva. Orice garantie costa, orice cost inseamna un randament mai mic, care ar dezavantaja participantii”, detaliaza Boboc.
Pentru a oferi o garantie, explica reprezentantul Allianz Pensii, administratorul trebuie sa-si structureze portofoliul astfel incat sa poata sa-si asigure minimum acelui randament. Pe piata noastra financiara nu exista instrumente sa fie facut acest lucru. Pe pietele mature exista doua posibilitati.
Prima consta intr-un titlu de stat legat la rata inflatiei, cunoscut sub numele de tips-treasury inflation protected securities, in Romania insa neexistand asemenea instrumente financiare in lei, singura varianta reala este o combinatie intre titluri de stat cu randament fix si derivative legate de rata dobanzii sau la rata dobanzii si la rata de schimb. Doar asa, explica Boboc, ne-am apropia cat mai mult de un instrument protejat de rata inflatiei, fara a avea vreo garantie ca asta se va intampla totdeauna, pentru ca exista in pietele mature de capital in SUA, de exemplu, perioade cand instrumentele emise chiar de guvern aveau randamente reale negative, adica sub rata inflatiei.
“Atunci, este absurd sa ceri unui administrator privat de pensii sa garanteze ceva ce nici guvernul nu garanteaza. Oricum, daca suntem lasati sa administram conform expertizei noastre multinationale, vom oferi randamente mult peste inflatie, concluzioneaza directorul de investitii al Allianz Pensii, jucatorul numarul doi pe pilonul din industria locala, cu 1,14 milioane participanti la sfarsitul lui septembrie, si active nete de 470,95 milioane de lei pe pilonul II. Pe piata pensiilor facultative (pilonul III), Allianz-Tiriac Pensii Private este prezent cu doua fonduri, AZT Moderato si AZT Vivace, care aveau impreuna, la sfarsitul lui septembrie, active nete de circa 41 milioane de lei.
Fondurile de pensii obligatorii au obtinut un randament mediu de 13,61% pe primele noua luni ale acestui an si de 17,4% in ultimele 12 luni (cand inflatia a fost de 4,94%), iar de la lansare si pana in prezent randamentul mediu anualizat al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii este de 15%.
La randul lor, fondurile de pensii facultative au obtinut un randament mediu de 12,97% pe primele noua luni ale acestui an si de 13,18% in ultimele 12 luni (cand inflatia a fost de 4,94%). De la lansare si pana in prezent, randamentul mediu anualizat al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii este de 7,62%.
