1 / 3

Ce masuri de politica monetara a adoptat banca centrala

Banca Nationala a Romaniei a avut in acest an 8 sedinte de politica monetara, 7 dintre aceasta fiind sustinute de vechiul Consiliul de Administratie al institutiei, iar ultima fiind cea in care s-a intalnit noul Consiliu.

Deciziile luate ieri, in ultima sedinta din acest an a BNR, au surprins din nou piata, banca centrala oprind procesul de relaxare a politicii monetare pe fondul incertitudinilor din economie, dar si din cauza crizei politice.

"Analiza evolutiei indicatorilor macroeconomici releva consolidarea cu o anumita intarziere a procesului de dezinflatie, persistenta contractiei economice si continuarea ajustarii semnificative a deficitului extern, concomitent cu inrautatirea perceptiei investitorilor straini asupra economiei romanesti in conditiile tensionarii mediului politic intern", a explicat banca centrala in comunicatul de presa in care anunta mentinerea dobanzii cheie la 8%.

De asemenea, BNR mai avertizeaza ca "pe termen scurt, se prefigureaza manifestarea unor presiuni inflationiste induse de ajustarile preconizate ale accizelor incepand cu 1 ianuarie 2010", iar ecartul dintre ratele dobanzilor interbancare si rata dobanzii de politica monetara se va pastra. Tot pe termen scurt, banca centrala mai anticipeaza si "un impact nefavorabil asupra anticipatiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile fiscala si de venituri in contextul unui climat politic volatil". [BNR explica decizia de mentinere a dobanzii]

Istoricul sedintelor din 2009


In cadrul primei sedinte de politica monetara din 2009, cea de pe 6 ianuarie, banca centrala decidea mentinerea dobanzii cheie la 10,25% si pastra nivelul rezervelor minime obligatorii la 18% pentru pasivele in lei si 40% pentru cele in valuta. Ulterior, in februarie, BNR a realizat prima reducere a dobanzii de politica monetara, nivelul acesteia coborand la 10% pe an, pe fondul unor asteptari negative in privinta evolutiei economiei romanesti in 2009.

Primul motiv de bucurie pentru bancheri a venit abia in martie, cand Consiliul de Administratie al BNR a decis sa reduca la zero rata rezervelor minime pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani incepand cu data de 24 mai, de la 40% cat era pana atunci.

BNR a surprins piata financiara-bancara in luna mai, cand pe fondul unei contractii economice puternice a redus dobanda cheie cu jumatate de punct, peste asteptarile analistilor. "In vederea asigurarii unui ansamblu al conditiilor monetare reale adecvat atat convergentei ratei inflatiei catre obiectivele stabilite pe termen mediu, cat si revitalizarii sustenabile a procesului de creditare a economiei romanesti, CA al BNR a decis reducerea ratei dobanzii de politicã monetara la nivelul de 9,5% pe an de la 10%", explica la acel moment banca centrala.

In iunie banca centrala a continuat sa reduca dobanda, pana la 9% pe an, dar a taiat nivelul rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei la 15% (de la 18%), iar la cele in valuta la 35% (de la 40%), incepand cu data de 24 iulie.

Relaxarea polticii monetare a continuat si in august, cand banca centrala a taiat dobanda cu inca jumatate de punct, la 8,5% si a mai redus nivelul rezervelor minime la pasivele in valuta pana la 30%. De asemenea, in sedinta din august, BNR a decis reducerea termenului operatiilor REPO (n.r. - operatiune prin care banca centrala realizeaza injectii de lichiditate) prin licitatie la o saptamana de la o luna, in vederea asigurarii unei gestiuni adecvate a lichiditatii din piata.

La sfarsitul lunii septembrie, in ultima sedinta a vechiului Consiliu de Administratie al BNR, banca centrala a decis scaderea dobanzii cheie pana la 8% si pastrarea nivelului rezervelor minime obligatorii pe care bancile sunt obligate sa le constituie in fiecare luna.



BNR spune stop creditelor ieftine. Ce decizii a luat banca centrala in anul crizei



Articole recomandate


Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.