-
ROCA Investments a ajuns la o valoare de piață de 81,64 milioane euro
-
IFN-urile au dat credite de 50 de miliarde de lei anul trecut
-
Revolut lansează în România refinanțarea creditelor: Ce dobânzi oferă
-
Finanțări europene nerambursabile pentru firme: BCR introduce o nouă funcție
-
Raiffeisen postează anunțuri de angajare în Rusia, chiar dacă anunțau exit-ul
-
Băncile europene se plâng de legislația excesivă: a devenit "copleşitoare"
Investitii in arta: Randamente
Cererea de opere de arta plastica pe piata romaneasca a crescut in 2009, pe masura ce romanii cu venituri mari si foarte mari au inceput sa priveasca arta ca pe o investitie profitabila pe termen lung.
Reprezentantii casei de licitatii Artmark au declarat pentru Wall-Street ca randamentul anual mediu al pietei romanesti de arta in ultimii 15 ani a fost de 27,04%, mai mare decat randamentul anual mediu al investitiei in aur, terenuri ori valori mobiliare romanesti. In primele noua luni din 2009, randamentul mediu a fost de 39,92% (fata de aceeasi perioada a anului anterior), ceea ce reprezinta o crestere anuala a randamentului, in perioada de criza financiara, cu 6,8%.
„Nu am nici un motiv sa cred ca, in 2010, randamentul va cobori sub cel mediu anual al perioadei anterioare, situat putin sub 30%, dar nici ca va urca mai mult decat a facut-o deja, circa 7 procente. Probabil ca 35% este ceea ce va rezulta din calculele finale ale anului 2009”, adauga Dan Tudor, coordonatorul proiectului tudor-art.com.
In acest context, reprezentantii casei de licitatii Artmark, au observat ca, investitorii care s-au orientat catre piata de arta la sfarsitul lui 2008, au devenit preocupati sa cunoasca mai bine obiectul investitiei, pe parcursul anului 2009, rafinandu-si continuu alegerile. Cererea de lucrari de arta a devenit, astfel, una mai exigenta, axata pe pictura „de patrimoniu” – opere realizate de artisti romani consacrati, ale caror creatii sunt incluse in colectiile muzeelor din tara si strainatate – dar si pe lucrari de arta contemporana.
„Piata de arta este cea care a avut cel mai putin de suferit de pe urma crizei: in piata internationala, s-a inregistrat, la sfarsitul lui 2008, o scadere de numai 4,5%, asadar de aproximativ zece ori mai mica decat scaderea pietei celorlalte investitii traditionale. Si la noi, cheltuielile pe obiecte de lux, asa-numitele „investments of passion”, intre care se numara si arta, au crescut pe masura ce investitorii au cautat sa-si tezaurizeze averile pe termen lung”, declara reprezentantii Artmark.
In plus, criza economica a avut efectul de a creste chiar procentul de capital alocat artei, intre celelalte segmente ale bunurilor de lux precum bijuterii, pietre pretioase si ceasuri, automobile de lux sau yachturi, unele dintre acestea devalorizandu-se sub presiunea situatiei financiare mondiale.
„Criza nu a influentat cifra de afaceri realizata in salile de licitatie de arta din Romania in anul 2009 prin vanzarea a 1.513 opere de arta. Aceasta s-a ridicat la valoarea de 3.824.915 euro, un rezultat aproape identic cu cel obtinut in 2008 prin vanzarea a 1.503 lucrari”, declara Dan Tudor.
Totusi, in vreme ce numarul investitorilor in arta a crescut semnificativ, preturile lucrarilor de arta au scazut simtitor, acestea fiind adjudecate, in general, in jurul valorii minime a intervalului estimativ.
„De mai multe ori, s-a intamplat ca lucrari de mare valoare artistica sa fie achizitionate la pretul de pornire, adica la aproximativ 75% din valoarea minima a intervalului estimat de experti. Aceasta a permis multor colectionari sa isi imbogateasca colectiile cu piese remarcabile, cumparate la preturi mici”, adauga reprezentantii Artmark.
Acest trend este evidentiat si de Dan Tudor, care remarca faptul ca perioada de criza economica a introdus in cataloagele caselor de licitatie lucrari cotate la nivelul unor buzunare mai goale din dorinta de a mentine numeric publicul activ in sali. Astfel, casele de licitatie si-au deschis portile pentru artistii contemporani si pentru cei foarte tineri, aspect de neconceput pana nu demult.
Reprezentantii casei de licitatii Artmark au declarat pentru Wall-Street ca randamentul anual mediu al pietei romanesti de arta in ultimii 15 ani a fost de 27,04%, mai mare decat randamentul anual mediu al investitiei in aur, terenuri ori valori mobiliare romanesti. In primele noua luni din 2009, randamentul mediu a fost de 39,92% (fata de aceeasi perioada a anului anterior), ceea ce reprezinta o crestere anuala a randamentului, in perioada de criza financiara, cu 6,8%.
„Nu am nici un motiv sa cred ca, in 2010, randamentul va cobori sub cel mediu anual al perioadei anterioare, situat putin sub 30%, dar nici ca va urca mai mult decat a facut-o deja, circa 7 procente. Probabil ca 35% este ceea ce va rezulta din calculele finale ale anului 2009”, adauga Dan Tudor, coordonatorul proiectului tudor-art.com.
In acest context, reprezentantii casei de licitatii Artmark, au observat ca, investitorii care s-au orientat catre piata de arta la sfarsitul lui 2008, au devenit preocupati sa cunoasca mai bine obiectul investitiei, pe parcursul anului 2009, rafinandu-si continuu alegerile. Cererea de lucrari de arta a devenit, astfel, una mai exigenta, axata pe pictura „de patrimoniu” – opere realizate de artisti romani consacrati, ale caror creatii sunt incluse in colectiile muzeelor din tara si strainatate – dar si pe lucrari de arta contemporana.
„Piata de arta este cea care a avut cel mai putin de suferit de pe urma crizei: in piata internationala, s-a inregistrat, la sfarsitul lui 2008, o scadere de numai 4,5%, asadar de aproximativ zece ori mai mica decat scaderea pietei celorlalte investitii traditionale. Si la noi, cheltuielile pe obiecte de lux, asa-numitele „investments of passion”, intre care se numara si arta, au crescut pe masura ce investitorii au cautat sa-si tezaurizeze averile pe termen lung”, declara reprezentantii Artmark.
In plus, criza economica a avut efectul de a creste chiar procentul de capital alocat artei, intre celelalte segmente ale bunurilor de lux precum bijuterii, pietre pretioase si ceasuri, automobile de lux sau yachturi, unele dintre acestea devalorizandu-se sub presiunea situatiei financiare mondiale.
„Criza nu a influentat cifra de afaceri realizata in salile de licitatie de arta din Romania in anul 2009 prin vanzarea a 1.513 opere de arta. Aceasta s-a ridicat la valoarea de 3.824.915 euro, un rezultat aproape identic cu cel obtinut in 2008 prin vanzarea a 1.503 lucrari”, declara Dan Tudor.
Totusi, in vreme ce numarul investitorilor in arta a crescut semnificativ, preturile lucrarilor de arta au scazut simtitor, acestea fiind adjudecate, in general, in jurul valorii minime a intervalului estimativ.
„De mai multe ori, s-a intamplat ca lucrari de mare valoare artistica sa fie achizitionate la pretul de pornire, adica la aproximativ 75% din valoarea minima a intervalului estimat de experti. Aceasta a permis multor colectionari sa isi imbogateasca colectiile cu piese remarcabile, cumparate la preturi mici”, adauga reprezentantii Artmark.
Acest trend este evidentiat si de Dan Tudor, care remarca faptul ca perioada de criza economica a introdus in cataloagele caselor de licitatie lucrari cotate la nivelul unor buzunare mai goale din dorinta de a mentine numeric publicul activ in sali. Astfel, casele de licitatie si-au deschis portile pentru artistii contemporani si pentru cei foarte tineri, aspect de neconceput pana nu demult.