Riscul de credit nu da semne de reducere
La semnalele de politica monetara date de banca centrala, teoretic, trebuie sa raspunda intreg sistemul bancar, insa, dupa reducerea de 0,5 puncte a dobanzii cheie din ianuarie, doar unele banci au decis sa isi diminueze dobanzile platite la depozite si cele incasate la credite.“Consider ca preluarea semnalelor de politica monetara din partea Bancii Nationale a Romaniei la nivelul bancilor comerciale cuprinde doi pasi: reducerea dobanzilor la depozite si apoi reducerea dobanzilor la credite. Dupa decizia BNR din ianuarie, Bancpost a redus dobanzile la facilitatile de economisire, acestea ajungand sub 10% la lei, si a diminuat dobanzile la unele credite noi cu aproximativ 2%. Insa, miscarile noastre sunt constranse si de reactia celorlalte banci, de care trebuie sa tinem seama”, a explicat, pentru Wall-Street, Mihai Bogza (foto sus), presedintele Bancpost.
In ianuarie, banca centrala a operat o reducere a dobanzii cheie tot de 0,5 puncte procentuale, dand semnalul ca relaxarea politicii monetare va continua.
“Daca vom sesiza ca dobanzile la depozite se reduc la nivel de sistem, atunci vom continua sa reducem si noi, dar nu vom risca sa ne pierdem clientii mergand impotriva miscarilor pietei, chiar daca pozitia noastra de lichiditate este, in prezent, confortabila”, sustine seful Bancpost.
Daca in prima faza bancile trebuie sa reduca dobanzile platite la depozite (dobanzile pasive), ulterior ele trebuie sa le scada si pe cele incasate la credite (dobanzile active), dar in acest caz intervine problema riscurilor.
“Pe de alta parte, costul creditului nu este compus doar din costul fondurilor imprumutate, ci la el se adauga si costul riscului de credit, care inca nu da semne de reducere. Pentru a vedea reduceri la dobanzile la credite este esential ca si riscul de credit sa se reduca”, sustine presedintele Bancpost.
Mihai Bogza este de parere ca stablizarea ratei somajului, clarificarea situatiei angajatilor bugetari, stabilizarea numarului insolventelor, reluarea cresterii economice si stoparea tendintei de depreciere a calitatii portofoliilor de credit sunt principalii factori care vor indica o ameliorare a riscului de credit.
In prezent, se vehiculeaza o cifra de 100.000 de bugetari ce ar urma sa fie disponibilizati pentru a se reduce cheltuielile la bugetul de stat. O parte din acesti angajati au contractate credite la banci si ar putea fi afectati de somaj, contribuind si mai mult la cresterea creditelor neperformante.“Fara indoiala, reducerea dobanzii de politica monetara ne arata ca BNR are incredere ca tendintele dezinflationiste vor continua si ca s-a redus pericolul unor atacuri speculative in sensul deprecierii leului”, a concluzionat Mihai Bogza.
Banca Nationala a inceput sa taie dobanda de politica monetara in februarie 2009, cand a coborat nivelul acesteia de la 10,25% la 10%, iar de atunci a mai operat 7 reduceri, pana la 7%, in februarie 2010.
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a transmis in noiembrie anul trecut ca dobanzile la creditele in lei ar trebui sa se situeze cu pana la trei puncte procentuale peste dobanda cheie in perioada actuala de recesiune, lipsa de incredere creata de incertitudinea politica fiind factorul principal pentru dobanzile ridicate.
Vezi cum au primit constructorii semnalul BNR: “Asteptam bancile sa reactioneze”
Trendul descendent al dobanzilor la credite se va accelera
„Decizia BNR era una asteptata de cea mai mare parte a analistilor. Reducerea este motivata de inflatia in scadere si de imbunatatirea perceptiei de risc a investitorilor fata de Romania. In plus, cred ca este importanta si schimbarea de limbaj in ceea ce priveste gestionarea lichiditatii din piata monetara, BNR urmarind o gestionare „adecvata” fata de una „ferma” decisa la sedinta anterioara. Acest lucru ar putea insemna ca BNR va urmari o gestionare a lichiditatii in functie de conditiile efective din piata monetara si valutara”, a declarat Ionut Dumitru (foto), economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania. "Totodata, Consiliul de Administratie al BNR a hotarat gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si, respectiv, in valuta ale institutiilor de credit", se precizeaza in comunicatul de presa transmis de banca centrala.
Unii analisti considerau ca banca centrala va scadea nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta constituite de banci, de la 25% in prezent la 20%. In cazul pasivelor in lei, analistii nu se asteptau la modificari ale rezervelor minime obligatorii, rata acestora fiind in prezent de 15%.
Ultima scadere a rezervelor minime obligatorii a avut loc intr-o sedinta "surpriza" din luna noiembrie 2009, cand CA al BNR a hotarat reducerea RMO pentru pasivele in valuta ale bancilor de la 30% la 25%, insa fara a opera si o reducere a dobanzii.
„Cred ca reducerile de dobanda operate de catre BNR in ultima perioada vor fi un stimul important pentru creditarea in lei in perioada urmatoare, fiind de asteptat ca dobanzile la credite sa isi continue si chiar sa isi accelereze trendul descendent pe care s-au inscris. De asemenea, probabil ca si dobanzile la depozite vor continua sa scada in perioada urmatoare. Reducerea rapida a dobanzilor interbancare ca urmare a deciziilor BNR din ultima perioada va face ca transmisia deciziilor BNR catre dobanzile la credite si depozite sa fie mai rapida”, sustine economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania.
Banca centrala sustine ca politica monetara a ramas prudenta, vizand asigurarea pro-activa a unui ansamblu de conditii monetare reale adecvat atat convergentei ratei inflatiei catre obiectivele stabilite pe termen mediu, cat si revitalizarii sustenabile a procesului de creditare a economiei romanesti.
„Nu cred ca decizia va avea un impact semnificativ asupra cursului de schimb pentru ca ea a fost asteptata de catre piata si era deja inclusa in pret”, a adaugat Ionut Dumitru.
Dobanzile la credite se reduc mai incet decat cele la depozite
Banca centrala pune un accent mai mare pe stimularea economiei, prin revitalizarea creditarii private si sustinerea cererii, in conditiile in care mizeaza pe continuarea procesului de dezinflatie.Astfel, in comunicatul detaliat al deciziilor de politica monetara de miercuri, Banca Nationala a Romaniei argumenteaza scaderea dobanzii cheie de la 7,5% la 7% prin necesitatea unei politici monetare care sa vizeze nu doar stabilitatea pe termen mediu a preturilor, ci si "revitalizarea sustenabila a procesului de creditare a economiei romanesti".
“Exista o asimetrie in trasmiterea semnalelor de politica monetara in sensul ca dobanzile la credite practicate de bancile comerciale se reduc mult mai incet decat scad cele la depozite. Aceasta simetrie exista pentru ca bancile au numeroase restrictii, in principal legate de evolutia creditelor neperformante, restrictii care nu le permit sa reduca mai mult ecartul dintre dobanzile la creditele acordate si dobanzile la depozitele atrase”, a explicat, pentru Wall-Street, Lucian Croitoru (foto), consilierul guverntorului BNR pe probleme de politica monetara.
Banca centrala precizeaza ca a sesizat persistenta deficitului de cerere agregata, consolidarea la niveluri sustenabile a deficitului de cont curent si continuarea scaderii in termeni anuali reali a creditului acordat sectorului privat, concomitent cu mentinerea unei dinamici inalte a creditului guvernamental, sugerand ca se impune reluarea creditarii si, implicit, reducerea dobanzilor la credite.
“Insa, este clar ca, desi mult mai incet decat ar trebui, dobanzile la credite se vor reduce”, a concluzionat Lucian Coitoru.
Afla aici cum isi explica BNR decizia
