Riscul de credit nu da semne de reducere

La semnalele de politica monetara date de banca centrala, teoretic, trebuie sa raspunda intreg sistemul bancar, insa, dupa reducerea de 0,5 puncte a dobanzii cheie din ianuarie, doar unele banci au decis sa isi diminueze dobanzile platite la depozite si cele incasate la credite.

“Consider ca preluarea semnalelor de politica monetara din partea Bancii Nationale a Romaniei la nivelul bancilor comerciale cuprinde doi pasi: reducerea dobanzilor la depozite si apoi reducerea dobanzilor la credite. Dupa decizia BNR din ianuarie, Bancpost a redus dobanzile la facilitatile de economisire, acestea ajungand sub 10% la lei, si a diminuat dobanzile la unele credite noi cu aproximativ 2%. Insa, miscarile noastre sunt constranse si de reactia celorlalte banci, de care trebuie sa tinem seama”, a explicat, pentru Wall-Street, Mihai Bogza (foto sus), presedintele Bancpost.

In ianuarie, banca centrala a operat o reducere a dobanzii cheie tot de 0,5 puncte procentuale, dand semnalul ca relaxarea politicii monetare va continua.

“Daca vom sesiza ca dobanzile la depozite se reduc la nivel de sistem, atunci vom continua sa reducem si noi, dar nu vom risca sa ne pierdem clientii mergand impotriva miscarilor pietei, chiar daca pozitia noastra de lichiditate este, in prezent, confortabila”, sustine seful Bancpost.

Daca in prima faza bancile trebuie sa reduca dobanzile platite la depozite (dobanzile pasive), ulterior ele trebuie sa le scada si pe cele incasate la credite (dobanzile active), dar in acest caz intervine problema riscurilor.

“Pe de alta parte, costul creditului nu este compus doar din costul fondurilor imprumutate, ci la el se adauga si costul riscului de credit, care inca nu da semne de reducere. Pentru a vedea reduceri la dobanzile la credite este esential ca si riscul de credit sa se reduca”, sustine presedintele Bancpost.

Mihai Bogza este de parere ca stablizarea ratei somajului, clarificarea situatiei angajatilor bugetari, stabilizarea numarului insolventelor, reluarea cresterii economice si stoparea tendintei de depreciere a calitatii portofoliilor de credit sunt principalii factori care vor indica o ameliorare a riscului de credit.

In prezent, se vehiculeaza o cifra de 100.000 de bugetari ce ar urma sa fie disponibilizati pentru a se reduce cheltuielile la bugetul de stat. O parte din acesti angajati au contractate credite la banci si ar putea fi afectati de somaj, contribuind si mai mult la cresterea creditelor neperformante.

“Fara indoiala, reducerea dobanzii de politica monetara ne arata ca BNR are incredere ca tendintele dezinflationiste vor continua si ca s-a redus pericolul unor atacuri speculative in sensul deprecierii leului”, a concluzionat Mihai Bogza.

Banca Nationala a inceput sa taie dobanda de politica monetara in februarie 2009, cand a coborat nivelul acesteia de la 10,25% la 10%, iar de atunci a mai operat 7 reduceri, pana la 7%, in februarie 2010.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a transmis in noiembrie anul trecut ca dobanzile la creditele in lei ar trebui sa se situeze cu pana la trei puncte procentuale peste dobanda cheie in perioada actuala de recesiune, lipsa de incredere creata de incertitudinea politica fiind factorul principal pentru dobanzile ridicate.

Vezi cum au primit constructorii semnalul BNR: “Asteptam bancile sa reactioneze”