Cum poate fi diminuat riscul de insolvabilitate?

Partenerii externi ai unei intreprinderi, precum bancile, detinatorii de titluri, furnizorii - susceptibili de a fi afectati de riscul de faliment sau de insolvabilitate - ar trebui sa recurga adesea la studiul echilibrului financiar al respectivei firme, incercand astfel sa detecteze principalele simptome ale disfunctionalitatilor, dat fiind faptul ca dezechilibrele fragilizeaza stabilitatea acesteia.

Cum intreprinderea reprezinta o entitate ce poseda un patrimoniu inventariat in activ (bunuri, creante) si pasiv (datorii), riscul de insolvabilitate consta in imposibilitatea firmei de a-si onora angajamentele asumate fata de terti, adica incapacitatea de a face fata pasivului exigibil cu activul sau disponibil.

„Pentru a diminua riscul de insolvabilitate o companie trebuie in primul rand sa isi cunoasca foarte bine partenerii de afaceri, piata pe care activeaza si particularitatile acesteia. In contextul actual, componentele esentiale ale afacerilor sunt lichiditatile si modul in care acestea sunt gestionate, politicile de colectare fiind parte integranta din managementul cash-flow-ului. Este de asemenea esential sa isi supravegheze indeaproape gradul de indatorare, costurile fixe, modul in care se fac investitile (sursele de finantare, obiectul investitiei, costurile de oportunitate)", spune Anca Catrina (foto), credit risk manager in cadrul Coface Romania.

La finalul anului trecut erau inregistrate 18.421 de firme aflate in procedura de insolventa. Numarul acestora ar putea creste cu circa 63% in anul curent, la peste 30.000, mai ales ca urmare a inrautatirii situatiei economice. Nu exista o reteta standard pentru a evita insolvabilitatea, spun specialistii. Au existat insa puncte slabe comune ale companiilor aflate acum in insolventa: capitalizarea redusa, scaderea cifrelor de afaceri, rentabilitati reduse, costuri ridicate, blocaje ale cash-flowului.

"Desi in primul trimestru al anului 2010 numarul companiilor care se aflau intr-una din fazele procedurii de insolventa crescuse simtitor – pe de o parte datorita recesiunii si pe de alta parte datorita protestului magistratilor, care a condus la prelungirea termenelor acordate de instanta – fata de aceeasi perioada a anului trecut, in trimestru doi observam o stagnare a numarului de insolvente. Este posibil insa ca masurile de austeritate adoptate de guvern sa isi puna amprenta nefavorabil asupra companiilor si sa contribuie la cresterea numarului de insolvente", a mai spus Anca Catrina.

Incasarea creantelor la termen, poate reprezenta o sursa sigura de a mentine un nivel al lichiditatilor necesar desfasurarii operatiunilor comerciale curente ale intreprinderii, in timp ce neincasarea acestora si astfel includerea lor in bilant in categoria imobilizarilor sau a pierderilor, poate conduce la o deteriorare a situatiei nete a firmei (activ-datorii totale) si la cresterea riscului de faliment.

Cresterea importanta a numarului de cazuri de neplata a avut loc de la finalul anului 2008 si pe intreg parcursul anului 2009. In 2010 s-a observat o stabilizare a acestui indicator, datorata iesirii din piata a multor companii cu probleme, a restructurarii companiilor si repozitionarii acestora, schimbarea politicilor de achizitii, adaptarea la cerere si renuntarea la stocare excesiva, precum si adaptarea politicilor de risc management.

In prezent, „majoritatea covarsitoare a companiilor intarzie cu platile catre furnizori, iar o mare parte a acestor intarzieri se inscriu intr-un interval de la o zi la 30 de zile. Peste acest interval, scade simtitor numarul celor care intarzie. Numarul acestora este in scadere fata de anul trecut, ceea ce poate avea mai multe explicatii, dar una dintre cele verificate este ca asiguratii lucreaza actualmente cu companii lichide, cu un cash-flow care le permite plata furnizorilor foarte aproape de data scadenta”, spune Cristina Rusuleanu, director general in cadrul Euler Hermes Romania.