Bulut, RoStar: Criza a dus la imbunatatirea relatiei client - banca
Relatia producatorului de biscuiti RoStar cu bancile a inceput chiar in anul in care a fost infiintata, 1996, cu primele operatiuni bancare curente, ce vizau incasari si plati legate de activitatea firmei. Apoi, un an mai tarziu, compania contracta primul credit, de la Marfin Bank. „Tinand cont de ritmul rapid de dezvolatare al firmei, pana in anul 2008, relatia cu bancile a fost de natura flexibila, incadrandu-se in sintagma «clientul nostru, stapanul nostru»”, a declarat pentru Wall-Street.ro Halil Bulut (foto), directorul general al RoStar. Anii 2008 si 2009 au adus insa o tensiune in relatia producatorului de biscuiti cu banca, in special din cauza normelor interne ale Marfin Bank, prin care se derulau principalele operatiuni bancare, inclusiv creditul. „Incepand cu anul 2010, odata cu schimbarea conducerii bancii, s-au imbunatatit considerabil si relatiile”, a mai spus Bulut.
In 2009, primul an intreg de criza, RoStar a obtinut doua credite de la Libra Bank, unul pentru investitii si altul pentru capital de lucru, ambele depasind valoarea de 1 milion de euro. „In octombrie 2010 Marfin Bank, prin conditii relaxante, a preluat creditele si, datorita garantiilor, a majorat valoarea creditului aferent capitalului de lucru”, afirma seful RoStar.
Halil Bulut considera ca ultimii doi ani de criza au fost ca o „palma” pentru sistemul bancar si consumatorii de credite. „In acest sens, ambele parti au devenit mai precaute si astfel s-a imbunatatit relatia client-banca”, a explicat managerul.
Acesta sustine ca dobanda practicata de banca la creditele contractate este buna, „dar poate fi si mai multumitoare". Legat de reluarea creditarii, Bulut sustine ca momentan bancile sunt bulversate, la fel si clientii. „Banca Nationala a Romaniei a determinat bancile sa deschida robinetul, prin norme prost gandite, iar populatia a apelat necalculat la credite pe care nu le putea sustine. O solutie pentru rezolvarea acestei probleme trebuie sa fie de ordin bilateral, sa implice atat bancile cat si clientii lor, printr-o stransa colaborare”, sustine directorul RoStar.
Pentru 2011, producatorul de biscuiti a dezvoltat o strategie de extindere a operatiunile de export, inclusiv in tari din Africa. In acest sens, compania va face investitii majore ce au ca si scop o dezvoltare si mai pronuntata a afacerii. „In functie de oferte, avem in vedere si potentiale credite bancare”, a mai spus Bulut. Producatorul de biscuiti nu are momentan in plan si alte metode de finantare, precum piata de capital sau mariajul cu un fond de private equity.
Ghenea, FiT Distribution: Dobanzile la creditele in lei sunt mari
Omul de afaceri Marius Ghenea, presedintele FiT Distribution, nu a contractat noi credite in ultimii doi ani si nici nu a extins imprumuturile actuale deoarece acestea nu au fost necesare pentru dezvoltarea businessului pe care il detine in domeniul comertului online.„In schimb, am mentinut la acelasi nivel facilitatile de credit deja existente”, a declarat pentru Wall-Street.ro Marius Ghenea (foto). Grupul FiT Distribution este al doilea jucator de pe piata de retail online si detine site-urile de electronice Pcfun, PC Garage, ElectroFun si ShopIT.
Ghenea sustine ca relatia s-a cu bancile nu s-a schimbat in ultima perioada, desi ultimii doi ani au fost dificili pentru mediul economic si cel financiar. „Cred ca ne-a ajutat si faptul ca, desi a fost o perioada de criza, rezultatele noastre au fost in crestere, mai ales in ceea ce priveste comertul online”, afirma managerul.
FiT Distribution a inregistrat vanzari de circa 120 de milioane de lei (aproximativ 28 milioane de euro) in 2010, in crestere cu 25% fata de 2009. Intreaga piata de electroIT a fost estimata, anul trecut, la 175 milioane de euro.
Pe viitor, compania ar putea contracta si alte linii de credite. „Este posibil sa deschidem noi linii de credit in doua parte a anului 2011, pe masura ce cifrele de afaceri vor creste in continuare si e posibil sa fie nevoie de sustinerea suplimentara a capitalului circulant. Vom incerca, evident, sa negociem cele mai bune conditii cu bancile partenere”, sustine presedintele grupului.
Totusi, Ghenea considera ca dobanzile la creditele in lei sunt inca foarte mari si doar dobanzile la imprumuturile in euro sunt rezonabile.
„Daca ne referim la creditele in euro, cred ca dobanzile sunt rezonabile, fiind bazate pe o structura de Euribor plus o marja si depinde cat se negocieaza acesta marja. La creditele in lei, sincer, dobanzile mi se par inca foarte mari, mai ales in conditiile in care moneda nationala nu da semne de slabiciune. Daca leul tine pasul cu euro sau chiar se apreciaza usor, pentru companii costul dobanzii la creditele in lei este practic de doua ori mai mare”, concluzioneaza Marius Ghenea.
Datele Bancii Nationale confirma preferinta companiilor pentru creditele in lei. Astfel, soldul imprumuturilor contractate de firme in moneda nationala era de circa 41 miliarde lei la finalul anului trecut, in timp ce soldul imprumuturilor in valuta (echivalent in lei ) se situa la 65 miliarde de lei, cu 58,5% mai ridicat.
Ovidiu Sandor: Relatia cu o banca din strainatate a devenit tensionata
Dezvoltatorii imobiliari nu au avut o relatie prea buna cu bancile in ultimii doi ani, dupa ce criza financiara a condus la un inghet pe piata de apartamente si birouri. Totusi, unii dezvoltatori au continuat sa isi extinda businessul, deschizand noi cladiri de birouri, pentru care au obtinut si finantari bancare.Omul de afaceri timisorean Ovidiu Sandor (foto) a contractat in 2009 un credit de valoare ridicata pentru realizarea cladirii trei din ansamblul City Business Centre din Timisoara. Imprumutul de 7,6 milioane de euro a fost luat de la BCR si a fost destinat constructiei unei cladiri de birouri de clasa A, cu o suprafata inchiriabila de 9.500 mp.
Cladirea a fost finalizata in noiembrie 2010, iar investitia totala s-a ridicat la 10 milioane de euro.
„De asemenea, in cursul lui 2010 am negociat un credit pentru realizarea cladirii patru din acest ansamblu, contractul urmand sa fie finalizat in perioada urmatoare”, a declarat pentru Wall-Street.ro Ovidiu Sandor, CEO al ModaTim Investment. Sandor a obtinut si o finantare europeana nerambursabila de circa 7 milioane de euro pentru dezvoltarea celei de-a patra cladiri de birouri din cadrul proiectului City Business Centre.
Dezvoltatorul timisorean sustine ca relatia sa cu bancile de pe plan local este una pozitiva, insa remarca faptul ca a intampinat dificultati in relatia cu o banca din strainatate.
„Lucrand cu mai multe banci, vedem relatii diverse. Cu una dintre banci relatia a devenit tensionata pentru ca este o banca din strainatate care nu are o intelegere detaliata a realitatilor economice din Romania si isi fac evaluarile pe baza unor tipare si clisee care nu sunt intotdeauna conforme cu realitatea de pe teren”, afirma Sandor.
El considera ca abia acum s-a normalizat relatia dintre clienti si banci pentru ca in trecut nu exista asa ceva, ci „oricine primea credit, pentru orice, in conditii minime”.
Ovidiu Sandor considera marjele practicate de banci la dobanzi sunt mari comparativ cu alte timpuri, dar avertizeaza ca problemele o sa apara atunci cand va creste rata Euribor. „Marjele reflecta situatia macroeconomica si politica din tara. Acest factor de risc este scump si se reflecta in finantarice barcare. Problema reala va fi atunci cand marjele acestea ridicate se vor combina cu rate ridicate ale Euribor, asa cum se previzioneaza. Atunci, creditele vor fi cu adevarat scumpe”, concluzioneaza Sandor.
Proiectul de birouri City Business Centre, amplasat in apropiere de Piata 700 din Timisoara, va totaliza cinci cladiri de birouri, investitia totala fiind estimata la circa 50 milioane de euro.
Ciurtin, Albalact: Cuvantul criza nu a existat in relatia cu bancile
Raul Ciurtin (foto), presedintele producatorului de lactate Albalact Alba Iulia, sustine ca in relatia companiei pe care o conduce cu bancile “cuvantul criza nu a existat”. In 2008 Albalact a achizitionat 77,2% din actiunile Raraul pentru suma de 13,42 milioane de lei (3,5 milioane de euro), investitia fiind finantata printr-un credit obtinut de la BCR.
“Am avut sprijin total din partea bancilor. Pe partea de finantare nu a existat nicio presiune. Acum si mai putin in conditiile in care intentionam sa vindem ferma din judetul Hunedoara si inca un activ, vechea fabrica”, a declarat Raul Ciurtin.
Albalact Alba Iulia (ALBZ) intentioneaza sa vanda ferma Vaidei din judetul Hunedoara pentru suma 4,7 milioane de euro, propunerea urmand sa fie discutata de actionari pe data de 23 februarie 2011. De asemenea, producatorul poarta negocieri pentru vanzarea fabricii vechi, situata pe un teren de 16.000 mp pe o artera principala din orasul Alba Iulia. Proiectul este evaluat la 1,5 - 2 milioane de euro.
Cirprian Gradinariu, director executiv al grupului Supremia, companie activa in zona ingredientelor alimentare, spune ca in privinta creditelor de investitii cu o valoare mai mica firma nu a intampinat probleme, insa pentru creditul de 6,9 mil. euro, obtinut pentru o noua unitate de productie, “lupta” a fost mai dificila.
“Am primit doua refuzuri in primele 18 luni de la inceputul crizei financiare. Abia la inceputul anului 2010, am primit aprobarea bancii, in privinta finantarii proiectului fabricii de la Alba Iulia. Insa, ratingul societatii noastre si industria in care activam, au inspirat incredere bancilor, care au decis sa ne finanteze proiectul”, afirma Gradinariu.
Valoarea totala a investitiei in noua fabrica de ingrediente alimentare din Alba Iulia se ridica la aproape 9 milioane de euro, iar compania a beneficiat si de ajutor financiar nerambursabil din fonduri europene in valoare de 1,7 milioane de euro, prin Programul National de Dezvoltare Rurala (Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurala) – masura 123. Restul de aproximativ 7 mil. de euro au fost obtinuti printr-o linie de credit de la Raiffeisen Bank.
Acesta declara ca relatia companiei cu bancile a fost intotdeauna foarte buna, insa, in perioada de criza financiara, conditiile de creditare s-au mai “inasprit”, costurile finantarii au crescut simtitor si perioada de creditare s-a redus.
“Bancile si-au argumentat decizia de crestere a marjelor de dobanda, pe baza cresterii costurilor de finantare / re-finantare proprii. Insa, nu toate companiile, in special in perioada de criza, au reusit sa-si transpuna «cresterea costurilor financiare» in pretul produselor proprii. Pe de alta parte, fara resurse financiare, dezvoltarea companiei este limitata. Investind in perioada de criza, am economisit sume importante, reducand bugetul total al proiectului. Una peste alta, cresterea costurilor finantarii a fost compensata partial de reducerea bugetului investitiei, prin negocierea unor preturi mai avantajoase”, explica oficialul Supremia Grup.
In opinia sa, activitatea de creditare nu a fost stopata, ci foarte "selectiva".
Cismarescu, French Bakery: Creditarea isi revine, pentru cei care inspira incredere
In opinia lui Dinu Cismarescu (foto), omul de afaceri care detine reteaua de patiserii-cafenele French Bakery, activitatea de creditare isi va reveni in acest an, insa doar pentru cei care “se prezinta drept confortabili pentru banca”. “Sunt foarte multe insolvente, unele chiar surprinzatoare. Daca exista istoric, garantii solide si perspective ar fi gresit sa nu se reia finantarile pentru cei care inspira incredere. Acum este momentul sa investesti, sa dezvolti, sa cresti - evident daca ai cu ce!”, considera Cismarescu.
In ceea ce priveste dobanzile practicate de banci la creditele corporate, omul de afaceri sutine ca, in cazul companiei sale, nivelul acestora este “corect”.
“BRD practica inainte niste dobanzi complet deplasate, enorme, acum s-au normalizat”, completeaza Cismarescu.
Relatia sa cu sistemul bancar s-a desfasurat in conditii favorabile. In prezent, omul de afaceri are in plan investitii cu finantare din partea bancilor. Astfel, Dinu Cismarescu a lansat anul trecut un nou concept – Le Kiosk – “un mini French Bakery”, reteaua avand in prezent 4 locatii, exclusiv in Bucuresti.
Conceptul reprezinta si una dintre directiile de dezvoltare a businessului alaturi de continuarea francizarii brandului French Bakery (costul unei francize pentru conceptul de cafenea se ridica la aproximativ 60.000 de euro) si lansarea unui nou concept de bacanie – French Bakery Epicerie – in cadrul caruia vor fi comercializate produse traditionale, naturale. Acest proiect va fi dezvoltat printr-o linie de credit, suma necesara situandu-se intre 100.000 si 200.000 de euro.
