Cipru: 10 miliarde de euro
Bancile cipriote au avut un rol important in actuala situatie din mica tara insulara. Acestea au oferit pe scara larga conturi bancare si au devenit rapid recunoscute pentru serviciile de confidentialitate. In numai cativa ani, Cipru a devenit un adevarat paradis fiscal. Strategia a functionat iar industria bancara a ajuns sa cuprinda de opt ori dimensiunea PIB al tarii, de 17 miliarde de euro. Expunerea pe Grecia a fost insa "un cal troian" pentru banci si cum pierderile masive amenintau onorarea obligatiilor, BCE a decis sa deschida linii de finantare generoase pentru acestea. Dar, situatia se agrava si Cipru a solicitat ajutorul UE, pentru a-si salva bancile, nu inainte de a apela la austeritate.Ministrii Finantelor din zona euro au decis sa acorde Ciprului 10 miliarde euro, cu obligatia unei taxe fara precedent asupra depozitelor bancare. Astfel, statul va prelua 6,75% din depozitele mai mici de 100.000 de euro (pragul de garantare la nivelul zonei euro), respectiv 9,9% din depozitele care depasesc aceasta valoare. Cipru trebuie sa stranga 5,8 mld. euro din aceasta taxa.
Spania: 39,5 miliarde de euro
Datoria statului iberic va ajunge la 90,5% din PIB la sfarsitul acestui an, guvernul urmand sa absoarba costurile salvarii bancilor, a sistemului energetic si cheltuielile asociate cu "bailout-ul" Greciei, Irlandei si Portugaliei.Spania a solicitat in decembrie anul trecut un ajutor de 39,5 miliarde de euro, din fondul de urgenta al al zonei euro pentru recapitalizarea bancilor Bankia, Catalunya Banc, NCG Banco si Banco de Valencia, dar nu si pentru stat. Solicitarea a venit, la numai o luna dupa decizia S&P de a taia ratingul tarii la doar un nivel deasupra categoriei "junk".
Grecia: 172 miliarde de euro
Acordul de 172 miliarde euro convenit de Grecia cu Comisia Europeana, BCE si FMI prevede recapitalizarea cu 27 miliarde euro a celor mai mari patru banci elene - National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank si Piraeus Bank.Bancile elene risca insa sa fie nationalizate in totalitate daca nu vor reusi sa atraga investitori privati care sa participe cu 2,5 miliarde euro la recapitalizare. In aceasta situatie, bancile ar fi preluate de Fondul Elen de Stabiltiate Financiara, institutia elena care administreaza fondurile transferate de UE si FMI.
Atragerea de fonduri din sectorul privat se dovedeste insa tot mai dificila pana la termenul limita din aprilie, unii analisti considerand ca preturile la care sunt evaluate actiunile celor patru banci ar fi nerealiste. Mai mult, bancile vizate au capital negativ de aproximativ opt miliarde euro, care descurajeaza de asemenea investitorii privati.
Portugalia: 78 miliarde de euro
Noi masuri de austeritate sunt inevitabile in Portugalia, aflata sub asistenta financiara, nu reuseste sa isi respecte angajamentele de reducere a deficitului public. Planului de salvare acordat in mai 2011 de UE si FMI se ridica la 78 de miliarde de euro.In schimbul acestui plan de ajutor, Portugalia a promis sa aplice un program de reforme si austeritate in cadrul caruia au fost deja reduse salariile functionarilor si au fost marite impozitele. Dar, recesiunea a determinat si o scadere a veniturile din taxe si impozite, situatie care nu ii va permite Guvernului sa isi atinga obiectivul de a aduce in acest an deficitul bugetar la 4,5 la suta din PIB. Totusi, recenta decizie a BCE de a cumpara datoria tarilor aflate in dificultate ar putea sa ii permita Portugaliei sa se refinanteze incepand din septembrie 2013.
Standard&Poor's a retrogradat in ianuarie 2012 ratingul a noua tari din zona euro, intre care cel al Portugaliei, care a fost redus cu doua trepte, de la "BBB-" la nivelul speculativ "BB".
Irlanda: 80 miliarde de euro
Irlanda a fost prima economie mare din Europa care a fost lovita puternic de criza financiara, sistemul bancar al tarii ajungand in pragul falimentului. Pentru a supravietui mica tara insulara a avut nevoie de un ajutor financiar de la UE si FMI. Irlandezii au primit aproape 80 miliarde de euro, insa fondurile au venit cu un pret.Austeritatea a insemnat taieri de cheltuieli de 15 miliarde de euro, ceea ce a dus la diminuarea locurilor de munca si cresterea preturilor. Efectele colaterale au fost dure. Irlanda chiar a fost exclusa acum doi ani o perioada de pe pietele financiare dupa ce datoriile bancilor au devenit prea mari pentru a fi administrate de stat.
Sursa foto: Freedigitalphotos.net
