Aprilie - Julie 2013
In luna aprilie a anului trecut, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) aprinde fitilul demostratiilor de la Kiev, prin decizia unanima ca arestarea si detentia Iuliei Timosenko, incepand cu 2011, este ilegala.
Cateva luni mai tarziu, un iulie, Rusia a sistat importurile de ciocolata de la unul dintre principalii proucatori ai Ucrainei, Roshen, pe motiv ca produsele sale se afla sub standardele de siguranta. Decizia autoritatilor de la Moscova a fost interpretata drept un val de represalii fata de eforturile Ucrainei de a se integra in structura Uniunii Europene, potrivit BBC.
Noiembrie 2013
Guvernul ucrainean suspenda brusc negocierile privind un acord de asociere cu UE, pe 21 noiembrie 2013, si relanseaza relatiile economice cu Moscova, potrivit Mediafax. Dupa trei zile, pe 24 noiembrie ia startul miscarii de contestare, cu manifestatii de amploare in special in Piata Independentei (Maidan) din Kiev, la apelul opozitiei proeuropene.
Zeci de mii de protestatari iau cu asalt strazile din centrul orasului Kiev si in alte orase vestice pentru a protesta la decizia brusca guvernului de a abandona planurile de a semna un acord de asociere cu UE. Acestia acuzau Guvernul de coruptie si ca ar fi cedat la presiunea Rusiei.
Decembrie 2013
La Kiev, intre 200.000 si 500.000 de manifestanti se reunesc in Maidan, pe 1 decembrie, ocupata de contestatarii care ridica aici corturi si baricade.
Protestele anti-guvern continua. Dupa discutiile dintre presedintele Ianukovici si omologul sau rus Vladimir Putin la Kremlin, Rusia a fost de acord sa reduca pretul gazelor livrate catre Ucraina si o imprumuta 11 miliarde de euro. Prim-ministrul Mykola Azarov spune sustine ca Ucraina are nevoie de ajutorul Rusiei pentru a evita falimentul.
Ianuarie 2014
Are loc adoptarea unor legi care inaspresc sanctiunile impotriva manifestantilor, intre 19-22 ianuarie 2013, ceea ce relanseaza miscarea de contestare la Kiev. Ofensiva fortelor antirevolta se transforma in gherila urbana. La sfarsitul lui ianuarie, erau patru morti si peste 500 de raniti.
Februarie 2014
Opozitia cere o revenire la Constitutia din 2004, pe 4 februarie, redactata in urma "revolutiei portocalii" ce limiteaza competentele sefului statului. Acest text a fost anulat dupa alegerea lui Viktor Ianukovici in 2010. Ulterior, in perioada 18-20 februarie, izbucnesc violentele la Kiev, unde fortele de ordine lanseaza un asalt impotriva Maidan. Acestea provoaca cel putin 83 de morti, dintre care 15 politisti. In total, miscarea de contestare se soldeaza cu 100 de morti.
Protestatarii iau cu asalt birourile guvernamentale din est si unii oficiali de la Kiev renunta la functii. Parlamentul il destituie, in cele din urma, pe presedintele Viktor Ianukovici, pe 22 februei, si fixeaza alegerile prezidentiale anticipate la 25 mai. Fostul premier Iulia Timosenko este eliberata.
Oleksandr Turcinov, vechi aliat al Iuliei Timosenko, este ales presedinte interimar, pe 23 februarie iar trei zile mai tarziu, Arseni Iateniuk este desemnat premier interimar. Moscova contesta legitimitatea noii puteri de la Kiev. Noile evenimente, genereaza ciocniri intre prorusi si antirusi la Simferopol, capitala Crimeei, republica autonoma si rusofona din sudul tarii, unde isi are sediul Flota navala rusa.
La 27 februarie, la Simferopol Parlamentul Crimeei, controlat de un comando rus, alege noul Guvern local prorus si voteaza organizarea unui referendum pentru mai multa autonomie. De atunci, puterea de la Simferopol este sprijinita de mii de soldati rusi care au intrat in Crimeea si controleaza cladirile publice sau incercuiesc bazele militare ucrainene. Kievul acuza Moscova pe 28 februarie "de invazie armata si ocupatie". Fugit in Rusia, Ianukovici afirma ca inca este "presedintele legitim" al tarii.
Militari pro-rusi preiau controlul institutiilor cheie din Simferopol. Persoane inarmate neidentificate, in uniforme de lupta, apar in zona principalelor aeroporturi din Crimeea si a unitatilor militare ucrainene, ceea ce a sporit temerile cu privire la o interventie militara rusa.
Martie 2014
Presedintele rus Vladimir Putin neaga orice implicare rusa, pe 4 martie. is apreciaza ca "nu este necesara pentru moment" o interventie militara chiar daca Moscova isi rezerva dreptul de a recurge la "toate mijloacele" pentru a-si proteja cetatenii. In 6 martie, Parlamentul Crimeei ii cere lui Putin alipirea peninsulei la Rusia si anunta un referendum 10 zile mai tarziu. SUA si UE adopta sanctiuni economice si diplomatice impotriva Rusiei.
Potrivit Berlinului, partea politica a Acordului de Asociere cu Kievul ar putea fi semnata la summitul UE din 20-21 martie. Presedintele Putin considera, pe 9 marti, ca "masurile" luate de autoritatile Crimeei respecta "dreptul international", iar pe 11 martie: Parlamentul regional al Crimeei adopta o "declaratie de independenta". In 12 martie, presedintele american Barack Obama il primeste pe premierul ucrainean la Casa Alba.
Ulterio, cancelarul german Angela Merkel il avertizeaza pe Vladimir Putin, pe 13 martie, impotriva gravelor consecinte economice si politice pe termen lung pe care le-ar avea de suportat Moscova in cazul continuarii actiunii in Ucraina. Tatarii din Crimeea fac apel la boicotarea referendumului si cer interventia NATO.
