1. Criza financiara din Grecia

Grecia a devenit epicentrul crizei datoriilor din Europa dupa implozia Wall Street din 2008, iar odata cu 2010 se indrepta cu pasi repezi catre un faliment national. Panica declansata de aceasta previziune, corelata cu slabiciunea guvernelor elene care s-au tot perindat prin Grecia de la startul crizei datoriilor, a dus la conturarea unor scenarii apocaliptice din punct de vedere financiar, similare cu Marea Depresiune din 1930 sau chiar mai rau.

Pentru a evita o calamitate financiara, asa-numita Troika, formata din BCE, FMi si CE, dar influentata puternic de Germania, a furnizat doua planuri de salvare pentru Grecia, in valoare totala de 240 de miliarde de euro. Acestea au venit insa cu o multime de conditii de austeritate, care implicau taieri substantiale de buget si cresteri uriase de taxe, fapt ce a starnit deseori nemultumirea populatiei si cozi interminabile la bancomate. Acesti bani ar fi trebuit sa ofere timp Greciei de a isi stabiliza finantele si de a calma pietele de teama unui Grexit.

Cu toate acestea problemele Greciei nu au disparut, iar somajul a urcat la 25%. Alegerile legislative care au avut loc pe 20 septembrie anul curent in Grecia au reprezentat astfel un moment simbolic din doua puncte de vedere: un plebiscit pentru un prim-ministru demisionar, Alexis Tsipras, si un al treilea program de salvare de 86 de miliarde de euro convenit cu creditorii internationali. Ultimul punct reprezinta chiar o problema, avand in vedere ca datoria greceasca este nesustenabila fara indoiala. Luand in considerare si al treilea program, ajunge la 200% din PIB. Problema care se pune nu este daca, ci cum va avea loc reprofilarea datoriei.

Sursa foto: Kostas Koutsaftikis / Shutterstock